Page 2 - Calauza_1991_57
P. 2

Pag.  -                                                                                                               CAlXUZA  •   NR. $1  %  1991  (


                             8 U R S A   (VIU)

               Barbara  Kennelly.  membrii  a   autorizat  execut  lucrări  dc  bună   E interzisă purtarea                              decoraţiilor?
             camerei  reprezentanţilor  din  Sta­  calitate.  60—90  lei/metru  patrat;
             tele  Unite  —  Partidul  Democrat   ■  Culturist  întreprinzător,  serios,
                                                                             La  Com itetul  V eteranilor  de  Răz-
             —  a  introdus  la  29  ianuarie  un   maşină,  situaţie  materială,  ofer   i  î   boi  al  judeţului  H unedoara  a  ajuns   tografl»  pe  care  o  reproducem   .lă ­
                                                                                                                                     tu r a t
             proiect  de  lege  pentru  acordarea   servicii-reclamă,  6 000 lei ; ■  Pen­  1   o  scrisoare  pe  caro  dom nul  Radovici   D rept  răspuns  la  Întrebarea  sa,
             clauzei  naţiunii  celei  mal  favo­  tru  magazin  particular  2  schim­  1  I   Bcniam in  Aurel,  din  oraşul  Brad.   cineva  de  la  M inisterul  A părării  Na-   .
                                                                            invalid  din  al  doilea  război  mon-
             rizate  Bulgariei  şi  României  pen­  buri  central,  vă  stă  la  dispoziţie   dial,  a  adresat-o  M inisterului  A pă­  tinale  a  n o tat  pe  m arginea  scriso*   |
                                                                                                                                    rii  dom nului  R a d o v ici:  „CSnd
                                                                                                                                                              se
             tru  o  perioadă  de  trei  ani,  înre-   o  vînzătoare   tînără.   drăguţă,   I  rării  Naţionale  în  15.X3.1990.    va  da  un  decret  In  acest  sens",  no­
                                                                                                                                    tificare  ce  nu   poartă  nici  o  sem ­
             pînd  cu  4  iulie  1991.                                        Dom nul  Radovici,  căruia  —  pen­                   n ătu ră.                      |
                                            4—5 000  lei.
                                                                                                                                      O are  tot  num ai  în  baza  unul  ..Dc-
               Bursa  neagră.  ■  Un  paşaport   1  î    =   195—205  Ici   i   tru  acte  deosebite  de  vitejie  —  i  s-au        creţ"  viteazul  b ărb at  s-a  lu p tai  oroic   /   )
                                                                                                    Mi-
                                                                            conferit  decoraţiile  :  virtutea
                                                                                                                                                                 1  ,
             falsificat.  la  Bursa  neagră  cos­  1  DM =   120  lei     J   litai'ă.  Bărbăţie  şi  Credinţă  ;  Cru-             şl  şl-a  pierdut  b raţul   drept   in   i
             tă  50 000  de  lei.  Aflăm  că  mulţi                       1   cea  Serviciului  Credincios,   Recu-                  război ?...                 J  I
                                                                          /
                                                                            noştinţa  E roilor  şi  Cruciada  Contra
                                                                                                                                      Nu  trăim   oare  Încă  su b   obsesia
                                                                                                                                                                 a
             ,,furnizori"  de  paşapoarte  au  fost   ULTIMA  ORA.  Cursul  de  e-   I  Com unism ului,  n-a  solicitat  nici  o    „D ecretelor"  odiosului,  care  hotăra   J
                                                                          »   facilitate  şl  nici  un  avantaj  ca  in-            cum   să  ne  hrănim ,  să  ne  înm ulţim ,   ţ
             deja  prinşi  şi  arestaţi  ;  ■  Servi­  chilibru  era  de  180  lei  pentru  un   1   valid  de  răzoi,  ci  —  acum   —  la  75   să  vorbim ,  să  respirăm   Si   să   7
             ciile  unor  particulari  sini  bine   dolar  la  5  martie  a.c.,  şi  de  190   i  J   de  ani,  a  în treb at  doar  dacă  poate   trăim   ?...   l
                                                                            să  poarte,  sau  nu.  decoraţiile  pri-
             plătite.  Să  exemplificăm :   Tra­  de  lei  pentru  un  dolar  la  8  mar­  (   m ite  pentru  laptele  sale  de  arm e   P rofesor  DUMTIRU  SUSAN   (
                                                                          f   clin  tim pul  războiului.  Dom nul  Ra-
             duceri  din  franceză,  50  lei  pagi­  tie  a.c.            1   dovici  şi-a  însoţit  scrisoarea  de  fo-
             na :  trad.  în/din  engleză,  75  lei   Parlamentul  European  a  de­                                 N e  scrie  u n   hoţ
             pagina  (1 200  semne),  din  polonă   blocat.  la  22  februarie,  la  Stras-
             şi  rusă,  tot  75  lei  pagina  dacti-   bourg.  acordarea  de  asistentă  a-   SCRISOARE DESCHISA   (Urmare  din  pag.  1)  că  n-a  fost  om  rău  cu  noi  inter­
             lo ;  ■  Tînără  fac  menaj  la  fami­  limentară  .şi  medicală  în  valoare   CENTRULUI DE ISTORIE   cidivistâ.  Cică  de  unde  le  ai ?   lopii,  ca  un  tată  ne-a  fost  cu  de­
             lii  străine,  cunosc  limba  italia­  de  850  milioane  ECU  (1,2  miliar­  AL FEDERAŢIEI   Ea  sanchi  pentru  balamaua   că   crete  şi  amnistie  aşa  c-am  elibe*
                                                                                                                                      rat  iară  înainte  de  inventam  fi­
                                                                                                        le-a  găsit  şi  după  tratament  la
             nă,  100  dolari  lunar,  discutabil  ;   de  de  dolari)  pentru   U.R.S.S.,   COMUNITĂŢILOR   staţiunea  de  miliţie  mă  dă-n  gît.   nal.  Aşea  a  fost  povestea  mea
             ■  Asistentă  pediatrie  face  injec­  România  şi  Bulgaria.       EVREIEŞTI              Ce-a  urmat  şti  matale.  Chestia   de  Un  milion  şi  de  care  s~a  ales
             ţie.  25  lei,  discutabil  ;  ■  Zugrav            II.  B.       DIN  ROMÂNIA             comă  era  că  fraierul  de  doctor   prafu  pentru  o  fustă  de  muiere
                                                                                                        s-a-ncurcat de  nu-i  adevărat.  La   şi  o  minte  de  bărbat  în  căldurL
                                                                            ..Or  fi  m ulte  poate-n  lum e)  Cite
                                                                           n-eu  aiuns  fa  noU   Dar  n o i  ştim    proces  îi era  frică  să zică  de  toţi   Eu  cred  că  am  să  vă scriu  mal
                                                                           ce  ne-nvâţară/  Cei  ce-au  fost,  si   firfiricii  şi  de  sculele  babei.  Asta   încolo  că  acum  am  obosit  cum
                                                                           cina  rosU m /  Vorba  sfîn tă   neam   si   ccl  puţin  auzisem  că  paranclieli-   am  adunat  anii  mei  de  închisoa­
                                                                           Iară  —!  Noi,  străine,  tresărlm “,                      re  şi  pe  rînd  cui»  m-or  priponit
                   Hoţii  intră  in  secţia  de  poliţie                   „Cuitai  M ozaic",  C entrul  de  istorie   zase  de  tot  cind  a  văzut  capodo­  adversarii.  Oricum, am  scăpat  de
                                                                            tu  num ărul
                                                                                      706—707  ai  revistei
                                                                                                        pera  lui  Valone.  Ha  —  ha !
                                                                           al  Federaţiei  C om unităţilor  E vre­  Ce  mai,  atunci  m-au  scos  din   cel  puţin  şase  ani  de  gherlă  c8
                                                                           ieşti  din  Rom ânia,  şi-o  exprim at
               In  biroul  căpitanului   Vasile   Aro.  numai  că  nu  era  aşa  lovită.   dezacordul  în  legătură  cu  difuza­  circulaţie  şi  m-aa  ascuns  la  re­  nu  m-or   prins  cu  toate.  Nu-s
              Tacă.  un  bătrânel  de  circa  65  de   Ce  interesant !  Pe  inşi  nu   am   rea  în   seara  zilei  de  6l.oi.iM i.  la   gatul  âlor  mai  negativi  oameni   un  prost.  Cu  ce  am  m-o  prins
                                                                                                 unui
                                                                           em isiunea  „A ctualităţi",  a
              ani  încearcă  să-şi   amintească,   reuşit  să-i  disting,  începuse  să   citat  sem nat  d e  către   m areşalul   pe  5  ani  şi  cum  mai  aveam  eu   intrat  In  graţiere  de  cîteva  ori
              printre  lacrimi :            se  întunece...  ba  da.  unul  avea  o   erou  Ion  A ntonesctt  :  rezervă  din  Urmă  vreo  6  luni  şi   chiar.  De  data  viitoare  o  să-ncep
                                                                            „FU  om.  drept  şl  recunoaşte  că
               —  Domnule  căpitan,  am  scos   geacă  din  piele  niaro  deschis  ca   pe  deasupra  am biţiilor,  intrigilor   eeva  acolo,  zile,  eram  de  pus  la   o i  cite  un  caz  de-al  meu  după
                                                                                                                                      cum  am  hîrtiile  de  probă.
              20 000  de  lei  de  ]a  C-E.C.,  voiam   acela  care  coboară  din  maşină.   Si  urilor,  este  Patria,  este  veşni­  păstrate  mai  bine  de  un  cinci­  Vă  doreşte  ziare  bune  ou  res­
                                                                                                        nal.  Mare  noroc  eu  tăticu  nostru
              să-mi  -cumpăr  un  televizor  co­  Dvs...  Domnule  căpitan,  chiar  el   cia  N eam ului  şl  câ  acolo  trebuie
              lor.  tocmai  îmi  venise   rîndul.   este 1  Extraordinar !  Ei  sînt.  Sînt   să  ne  intilnim   totdeauna  chiar  dacă   al  hoţilor  să-l  ierte   Dumnezeu  pect.
                                                                           nu  ne  înţelegem   de  fiecare  dată".
              Mă-ndreptarn  spre  casă  şi  la  col­  coi  doi.  domnule  căpitan.  Prin-   Cică,  chipurile,  A ntonescu  a r   fi
              ţul  străzii  am  primit  o  lovitură   deţi-i  repede.      exterm inat  300 000  de  evrei  Sa  la­  înainte  de a-i arunca de  viu  în  bala  de acid..."
                                                                           gărele  de  concentrare
              puternică  pe  la  spate  în   cap.   —  Dacă  aceia  sînt.   domnule   A ceasta  este  o  m inciună  sfru n ­
                                                                                                                                      Hussein,  are  o  stare  puternică
              M-am  prăbuşit  şi  am  simţit  apoi   Profesor,  sînt  deja  prinşi.  Nu.i   tată 1  pe      (Urmare  din  pag.  1)    de  greaţă.  El  are  impresia   «8
                                                                            încercarea  de  a-î  denigra
             că sînt buzunărit văzând  apoi  cum   vedeţi  pe  colegii  mei  in  jurul   Antonescu  este  şi  o  ofensă  adusă   „Acesta  a  fost  dizolvat   după   trăieşte  într-o   lume  de  nebuni
             doi  indivizi  urcă  într-o  maşină   lor !  Nu  vedeţi  că  au  deja  cătu­  eroilor  care  au  m u rit  pe   front   două  ore  de  chin".  El  mi.a  ex­  care-şi  petrec  timpul  tăind  oa­
                                                                           pentru  reciştigarea  B asarabiei  şi
              care  îi  -aştepta.  Era  o   maşină   şe  la  mîini.  Liniştiti-vâ,  luaţi  loc   Bucovinei.  Dom nul  Victor  loneseu   plicat  că  se  introduc  mai  întîi   menii  în  bucăţi  pentru  că  picio­
                                                                                                 acea
                                                                           citindu-l  pe  A ntonescu  în
              aşa,  cum  să  vă  spun...   uitaţi...   şi-i  veţi  vedea  intrînd   imediat   seară  la  Televiziune  a  vorbit  des­  mîinile  şi  picioarele  condamna­  rul  lor a  alunecat  pe  un  afiş dez­
                                                                                                                                      lipit.  Karim,  privilegiatul
                                                                                                                                                               nu
                                                                                                        tului,  înainte  de  a-1  arunca  de
              uitaţi...  exact  ca  maşina  asta  ca­  aici.  Numai  să  nu  fi  reuşit  să   pre  unitatea  naţională  a    rom âni­  viu  în  baia  de  acid.  „Procedeul   mai  poate  aluneca  cu  inconştien­
                                                                           lor
              ro  intră  în  curtea  secţiei  de  po­  vă  cheltuiască  banii !  SORIN  ANDRONACHE      nu  este  nou  în  regiune.  Pe  tim­  ţă,  ca  în  primele  zile,  pe  supra­
              liţie...  Aceea  care o  remorcată  dc  LIBIANA  MITROl                                   pul  uniunii  dintre  Siria  şi  Egipt,   faţa  aurită  a  regimului  de   la
                                                                                                        între  1958  şi  1961,  bătrînii  liba­  Bagdad ;  el  cunoaşte  acum  Ira­
                                                                                                        nezi  îşi  mai   aduc  aminte  cum   kul  din  subsol.  Nu  mai  poate  fi
                                                                                                    1   sirienii,  în  aceeaşi  manieră   au   complicele   puterii  dar  nu  în­
                             Refugiindti-se  într-un  bordel...                                        făcut  să  dispară  opozanţii.  Ca  de   drăzneşte  însă,  să  devină  inami­
                                                                                                       exemplu,  Farjallah  el-Helou,  se­  cul  ei.  De  frică,  din  febleţe.  din
                                                                                                       cretarul   general  al   Partidului   interes  şi  pentru  că  încă  îi  mai
                    (Urmare  din  pag.  1)  traterestră  în  lume,-,  mea  :  nu  te  schimba  faţa,  orgolioasă  .şi                 î'âmîn  cîteva   iluzii  do  pierdut,
                                            vorbesc  prea  mult  cu  alţi  bra­ cu  un  surîs  îndepărtat.  îmi  spu­  Comunist  libanez.  Soţia  sa  a  re­  cîteva  mituri   glorioase  de  în­
                  Dacă  tatăl  ci  a  dat  dovadă  de  zilieni  şi  nu  vreau  să  am  în­ ne :  Dar  împotriva  acestor  griji,   clamat  în  gol  timp  dc  zece  ani,   gropat.
                o  mare  toleranţă,  mama  ci  nu  credere  în  nimeni.  Am  o  prie­ nu  regret  nimic.  Să  nu   crezi   corpul  solului.  El  crede  in  terorismul  inter­
                                                                                                         Portarul  din  Ramadi  a  avut
                 a  putut  niciodată  accepta  me­ tenă  vecile  ce  trăieşte  acum  in  că  sînt  cumva  nefericită !  Pen.   mai  mult  ca  sigur  aceeaşi  soar­  naţional  şi  Abou  Nidai  i-a  fosi
                 tamorfoza  fiului  său.    Germania.  Anul  trecut  ea   a  tru  că  sînt  atît  de  frumoasă !                      descris  ca   „apărătorul  cauzei
                  In  timp  ce  işi  aminteşte.  Lou-  organizat  o  mare  sărbătoare  a  Ştii  ce  i-am  spus  la  Miss  Uni­  tă.  El  a  avut  vina  de  a  călca   palestiniene,  caracatiţă  ale  cărei
                !ou  işi  spală  canichc-ul  său  şi  pozitivismului.  Ştii  de  ee ?  A  vers ?  „Este  adevărat  dragă,  tu   din  neatenţie  pe  un  afiş  cu  Sad-   tentacule  ating  Occidentul  şi  lu­
                                                                                                       dam  Hussein,  dezlipit  de  pe  pe­
                 spune  „câinele  acesta  nu  este  sărbătorit  primul  ci  an  de  se-  eşti  foarte  frumoasă,  dar  nu  vei   rete.  A   fost  torturat  şi  a  avut   mea  înconjurătoare".  Pe   data
                un  fals",  ceea  ce  ar  însemna  că  ropozilivism.    putea  niciodată  să  fii  mai  fru­  .îndrăzneala  să  se  plîngă  şi   să   de  7  februarie  1987,  Karim   va
                nu  este  ipocrită.  însă  în  gura   Pentru  prima  dată,  privesc  o  moasă  decât  mine,  pentru  că  eu   insulte gardienii !  avea   -ocazia  să-l   întîlnească!
                sa  fals  feminină,  fraza  are  un  Loulou  prăbuşită,  distrusă.  Apoi,  sînt  în  acelaşi  timp  şi  frumoa­  Când  iese  din  „Palatul  de  unde   Primeşte  ordinul  să  meargă  să-l
                ton  de  tristeţe.  „Eu  sînt  o  ex­ ca  să-mi  demostreze  că-şi  pon­ să  şi  frumos...".
                                                                                                       nu  există   întoarcere"  Karim,   caute  în  tabăra  lui  do  antrena­
                                                                                                       garda  de   corp  a  lui   Saddam  ment de  la  Hit.
                  (Urmare  din  pag.  1)                                                                                             lizare  se  va  realiza  în  acest  an,
              telor  iniţiale,  sînt  necesare  pen­  Constituţia  şi reforma                                                        urmînd  ca  relansarea  economică
                                                                                                                                     propriu-zisă  să  înceapă  din  1992.
              tru  a  fi  sigur  că  nu  s-a  strecura!                                                                              Iată  termenul  pe  care  îl  solicită
             nici  o   eroare  în  tex-ţe.   Anul                                                                                    Guvernul  pentru  derularea  pri­
              1990  a  fost  presărat  de  numeroa­  tidul  de  gui'crnâmînt,  trebuie  să   cîi  de  bun  ar  fi  el.  Am  accentuat   încercare  dc  restructurare  econo­  mei  etape,  fundamentale  dc  alt­
             se   tentative  de  îndepărtare   a   aibă  timpul   necesar   realizării   în   cronicile  mele.  importanţa,   mică  şi  socială  ar  risca  să  eşueze   fel,  a  reformei,  oca  în  care  a-
             Frontului  de  la  conducerea  ţă­  programului  politie  pe care  şi  l-a   decisivă  zic  eu,  a   structurilor   într-o  nouă  revoluţie.  Iată  de  ee,   genţii  economici  sînt   eliminaţi
              rii,   tentative  eşuate.   Opoziţia   propus.  In  acest  context.  Se   a"   mentale,  a  crizei  morale  în  oare   Frontul  care  este  un  partid  so-   la  startul  spre  economia  de  pia­
              poate  încerca  să  valorifice  căi  dc   preciază  că  în  momentul  de  fa­  ne  aflăm.  Anii  lungi  de  dicta­  cial-dcmocrat  a  accentuat  nece­  ţă.  In  această  perioadă  insă  se
             obţinere  a  puterii,  mai   subtile   ţă  ne  aflăm  în  punctul  cel  mai   tură  a  dus  la  o  dezintegrare  sub   sitate  sporirii  protecţiei  sociale.  vor  accentua  unele  laturi  ale  eri-
              decît   manifestaţiile   deschise,   critic.  Dacă  inii  este  permisă  o   aspect  moral  şi  cultural  a  între,    zei  şi  Guvernul  are  nevoie   de
              de  stradă.  O  astfel  de  posibifli-   comparaţie,  aş  zice  că  bolnavul   gii  societăţi.   Forţa  de   muncă   Recentul  raport al  primului mi­  sprijin  atît  din  partea  Parlamen­
              tate  o  oferă  Constituţia.  Dacă  în   (societatea)  se  află  pe  masa  de   activă  a  fost  ţinută  în  frîu  prin-   nistru,  punctează  foarte  clar  ne­  tului,  dar  mai   ales  din  partea
             termenul  dc  nouă  luni,  nu   se   operaţie  chirurgul  (guvernul)  l-a   tr-o  disciplină  cc  devenea  an  de   cesitatea protecţiei  sociale,  căreia   populaţiei.
              adoptă  acest  act  legislativ,   a-   deschis  şi  acum  este  (io  punctul   an  mai  inumană,  exercitată   dc   îi  rezervă  Un   capital   special.   Nc  aflăm  într-un  moment  cru­
              tunci  preşedintele  ţării  îl  poate   de  a  extirpa  tumoarea.  A  aban­  un  aparat  dc  partid  ce  făcea  uz   Rezultă  o  opţiune  clară  —  rea­
             dizolva  şi  se   trece  la  alegerea   dona  acum  operaţia  şi  a  preda   de  toate  mijloacele  posibile,  ad-   lizarea  unei  tranziţii  la  econo­  cial  de  maximă  încordare  social-
              altuia.  Această  decizie  este  desi­  ştafeta  altui  chirurg  care   vrea   minislrative,   politice,   poliţie­  mia  dc  piaţă  in  ritm  rapid  dar   lă  (va  urma  in  curînd  etapa  a
             gur  întemeiată   pentru  că  forul   să’l  opereze  pe  bolnav  dc  apen­  neşti,  care  au  instaurat  teama  şi   protejată   special.  Grija  Guver­  doua  de  liberalizare  a  preţurilor)
             legislativ  s.a  dovedit  a  fi  inca­  dicită,   cred  că  îi  va  fi  fatală   au  infrînt  voinţa  şi  dorinţa  de   nului  trebuie  să  se  îndrepte  spre   şi  Puterea  este  angajată  ta  maxi­
              pabil  să-şi   ducă  la  bun  sfîrşit   bietului  pacient.  Vrem  nu  vrem   libertate.  crearea  dc  noi  locuri  de  muncă   mum  în  menţinerea  stabilităţii-
              mandatul  pe  care  l-a  obţinui  în   operaţia   trebuie  dusă   piuă  la   Incontestabil,  reuşita  reformei   în  vederea  reducerii  ratei  şoma­  A  demite  acum  Guvernul,  a  di­
             urma  alegerilor.  Dacă  preşedin­  capăt  dc  aceeaşi  echipă  care  a   este  condiţionată  de  elemente  in­  jului,  evitarea  exploatării  prin   zolva  Parlamentul  şi  a  organf.
              tele  decide  să  prelungească  man.   şi  început,  de  aici  derivă  firesc   vizibile  şi  greu  de  stăpinit,  care   stabilirea   unui  salariu   minim   za  noi  alegeri  ar  însemna  cu  cer­
              datul  cu  incă  nouă  luni  şi  Par­  o  întrebare :  cit  va  mai  dura  o-   nu  ţin  de  rapacitatea  de  guver­  obligatoriu  pe   întreaga  econo­  titudine  o  abandonare  a  corabie»
              lamentul  nu  reuşeşte  să  adopte   peraţia  şi  dacă  ea  se  va  încadra   nare  a  partidului  aflat  la  pute­  mie,  protejarea  veniturilor  prin   în  plină  furtună  şi  scufundare  a
             Constituţia  nici   după  expirarea   în  termenele   impuse  de  lege ?  re  şi  nici  de  calitatea  cadrului  le­  stâpînirca  procesului  inflaţionist,   acesteia.
             acestui  nou  termen,  atunci   in   Programul  dc  reformă,  propus   gislativ.   Aceste  elemente   sînt   îmbunătăţirea  asistenţei  din  par­  Iată  de  ce  sînt  sigur  că  preşe­
              mod  automat  acesta  este  dizolvat                                                     tea  Statului  pentru   categoriile   dintele  Ion  Itiescu  va  prelungi
                                                                                             structurile
                                                                          moralitatea,  cultura,
             şi  se  fac  noi  alegeri.  La  posibi­  de  Guvern  şi  adoptat  de  Parla­  mentale  în  general,  care  nu  se   cele  mai  defavorizate.  Acest  pro­  mandatul  Adunării  Constituante
                                            ment  a  fost  îngreunat  de  lipsa
             lele  alegeri  evident  Frontul   nu   cadrului  legislativ,  sau  mai  exact   supun  legilor  obişnuite.  Pentru   gram  trebuie  înţeles  do  către  în­  cu  încă  nouă  luni,  pentru  a  a-
             v-a  mai   obţine   covirşitoarea   spus,  a  avut  o  etapă  pregătitoa­  aceasta,  protecţia  socială  trebuie   treaga  populaţie,  mai  ales  de  că­  sigura  în  primul  tind  stabilirea
             majoritate  de  care  a  beneficiat                                                       tre  cei  care  muncesc  şi  produc   societăţii  şi  evitarea  unui  ealops
             în  20  mai.  Cauzele  desigur  sînt   re  în  care  să  fie  adoptate  legile   să  fie  totuşi  un  obiectiv  major,   resursele  pentru   realizarea  lui,   care  ar  readuce  în  fruntea  ţării
                                                                         spre  a  păstra  un  echilibru  social
                                           esenţiale  ale  reformei.  Criza  în
             multiple.   Indiferent  dc   cauze,   care  ne   aflăm,  este  însă  mult   minim  mersului înainte  pe  calea   -şi  să  nu  se  simlă   nedreptăţiţi,   O  nouă  dictatură.
             scăderea   popularităţii  şi  credi.   mai  profundă,  ea  nu  ţine  numai   democratizării  şi  edificării  unei   abandonaţi  de  stat  in  hăţişul  vie­  tn  ceea  cc  priveşte  Constituţia,
             bilităţii   Frontului  este  o  reali­  de  structurile   economice  şi  dc   economii  noi.  Iată  dc  ce  o  poli­  ţii  economice şi  sociale.  De  aceas­  fiţi  siguri  că  o  vom  avea  la  ex­
             tate  şi  nu  trebuie  să  ne  facem   aceea  nu  se  poate  ieşi  din   ca   tică  de   „terapie  şoc"  susţinută   tă  putere  de  înţelegere  ţine  în-   pirarea  termenului  şl  încă o  Con­
             că  nu  o  observăm.
               Pentru  a  putea  apărea  cu  frun­  doar  prin  simpla  existenţă  a  U-   dc  partidele  eu  orientare  libera­  tr-un  fel  reuşita  României.  stituţie  bună  şi  dreaptă  aşa  cum
             tea  sus  in  faţa  alegătorilor,  par­  nui  cadru  legislativ   indiferent  lă  nu  este  posibilă.  O  asemenea  Indiscutabil  procesul  de  stabi­  merită  acest  popor.   j
   1   2   3   4