Page 4 - Calauza_1991_57
P. 4
CĂLĂUZĂ • NR. 57 • 1991
mina viitoare vă dăm răspunsuri
concrşte. Să ne documentăm.
Dl. Damian Florean : Părerile
sînt împărţite în ceea ce priveş
A L Â T U H S O E C I T I T O R I I E l te m onum entul aflat în curtea
G.I.G.C.L.-ului. Ne documentăm
ia specialişti şi hotărîm ce să
facem.
D-şo.ua Ani T. Cristian Iica mim. Cel mai mult ne-a amuzat Dl. IMaUiias Fridrich Gunllier :
cric unul dintre reporterii noştri foaia intitulată : „AZIL" („coti Ne bucurăm că aţi găsit înţele
încă neinsurat. dian al Ospiciului Salvării N a gere la oameni de omenie din
Dl. iMihai l’npovici : Am pri ţionale") ! ? Ungaria şi Olanda. Credem că
mit. Hune. Ritmul ăsta săptă- Dl. Altila Ncm. : Noi ara p u vom publica scrisoarea dvs. Să
minal ne sufocă. Am ajuns să blicat un interviu cu dl. senator ia şi alţii aminte. Chiar în acest
credem că nici pe adresa P arla Radu Ceontca. Desigur — putem n um ăr publicăm un material
mentului nu ajung atîtea neca să-l aLţprdăm oricînd iu problema despre funeraliile Maicii A lexan
zuri ale oamenilor. în fond — de menţionată. dra urm înd să-i publicăm m e
aceea ne-am născut — să slujim D-na Resoiu l'araschivn : Am moriile proaspăt sosite de peste
oamenii ! ocean.
Dl. V. Bălan : Am primit. R e vorbit la Postul de poliţie Ani- Dl. Pralea Gheorgliîţă : Vă vom
noasa şi aşteptăm să vedem cu
t ro. cc forme a fost luat obiectul şi răspunde la toate întrebările du
Dl S/.ubo Andrei : Primim li pă ce ne documentăm la specia
nele plicuri cu presa timişorea ce se poate face. Vom reveni. liştii băncii.
nă fapt pentru care vă m ulţu Dl. G r e d o i u Doru : Săptă- Dl. IMihai Popescu : Primit.
Pentru a extrage din fundul butelierea apei minerale „Bo*
pămîntului ţiţeiul atit de căutat hoit" (de la noi din judeţ) pen
\ l U m o r f U m o r ţ fmai ales de cînd cu războiul tru a ajunge, din cînd în cînd
ÎNCOTKO ? Decalajele în domeniul ţ (La cîteva zile după i Golfului), este necesară o întrea şi la Brad.
| ziua Femeii) gă tehnică de extracţie, apoi dc Totuşi petrolul costă trei lei
educaţiei şi şansele de viitor ţ — E vorba do soţia mea, prelucrare prin distilare, şi mij litrul, iar apa minerală „Boholt"
costă 5,59 Ici litrul, sau- 11,50 lei
loace de transport speciale (cis
Problemele specifice educaţiei In octombrie 1990 judeţul * i doctore, spune tînărul. Este terne) pentru ca petrolul să cu sticlă cu tot.
şi formării profesionale a H unedoara a fost vizitat de un 1 1 obsedată de ideea c ă ’ cineva ajungă la „Peco" — Brad, spre Ciudată treabă şi cu liberali
populaţiei figurează constant grup de 11 conducători de In- J \ vrea să-i fure hainele, a li distribuit populaţiei. Nu, zarea asta a preţurilor! O ade
intre primele 4—5 teme ale a- treprinderi din F ranţa care i l — Cum aţi ajuns la această tot atila bătaie de cap şi oste vărată anomalie ! Am liberalizai
lcgerilor cc se desfăşoară în urmau un curs de perfecţiona- 1 ţ > concluzie ? întreabă psihiatrul, apa minerală ! pe cînd libe
— A şi angajat pe cineva să
principalele- state industrializate re la Centrul de Perfecţionare J neală este necesară pentru îm- ralizăm aerul?
ale lumii. in Afaceri din Toulouse ; era a ] 1 i le păzească. Azi-noapte cînd
Tradiţia unor instituţii de în- patra (!) vizită de documentare » 1 am venit acasă l-am găsit în
văţămint c-te impresionantă : in decurs de numai trei luni, I ) garderobă.
colegiile universitare de la Ox după cele efectuate in Argenti-J i — In prezent convieţuieşti
ford datează din 1107. iar Sor- na. Brazilia şi Chile. ţ Destinul e scris pe... frunte!
bona a l’ost fondată în 12515. La polul opus se situează I 1 cu cineva '!
în epoca contemporană o sc naţiunile sărace ale planetei : J \ — Mi-am găsit O concubină
Astfel, ridul ccl mai de sita,
de
rie de naţiuni cu mari resurse iu Somalia, de exemplu, 88,5 | l flotantă. Dar soţia mea n-ar Expresia populară ,,Ce-i este seri* lingă păr este semnul planetei Sa-
om ului pe frunte, aia 1 se întim plă“
financiare înregistrează adevă la sută din populaţie este anal- ' > trebui să sc neliniştească, — pare sâ fie confirm ata de cele mai tarn şi-i protejează pe copii. stih ia,iu l
rate performanţe în domeniul fabetă. I ţ deoarece nu sînt dec-ît în pe- recente cercetări ale chirom anţilor este Păm întul. Al doilea semn — al
educaţiei : Universitatea din Revenind la problemele noas- H U rioada de probă. mongoli. Este de necrezut. In loc sâ Iul Jupiter, favorizează clerul. Mal jos
se situează linia lui Marte, a câruj
Riad în Arabia Saudită dispu tre. ne ream intim că în anul I • te strâduleşti a afla în ce conste stihie este focul. Urm ează, apoi, una
f — Crezi în dragostea Ia pri-
ne de construcţii totalizînd 1970 Mireea Maliţa, aflat pe a- " i ma vedere. laţie a apărut pe lum e un om des după alta, linia Soarelui, favorabilă
1000 000 m- repartizaţi pe c tunci în funcţia de ministru al > pre . care vrei să stil ceva în plus, cirm uitorilor şi linia Veaerci, care
înseam nă dom inaţie, linia lui Mercur,
suprafaţa do l 600 hectare, învăţămîntului, declara : „Vom ( }, — Bineînţeles ! L-ai văzut este suficient a-1 privi faţa, m al bine însoţitoare* bolilor şl a suferinţelor
) pe bărbatul meu ? M-aş mai
pentru un num ăr do iu 000 stu face ea inteligenţa minţii să se ' zis ridurile do pe frunte şl... N um ă şl, în sfîrşit, linia selenel — semnul
denţi. l'n num ăr de- peste 10 transmită indeminării degete- j ţ fi m ăritat cu cl dacă îl ve- rul şl configuraţia acestor riduri — ocrotitor al femeilor. dc
I dcam şi a doua oară ?
Trebuie să se ţină scam a şi
ori mai mare — 130 000 studenţi lor“. .Şi a rezultat un învăţă- , ' • ş-a aflat prin descifrarea unor tex configuraţia ridurilor — scurte 'sau
— formează la Universitatea m int în care liceele au fost } ţ — Ştii că m ă m ărit ? te vechi — sînt în funcţie directă cu lungi, late sau înguste, drepte sau
din Roma colectivitatea univer transformate in şcoli de califi- J i — Bravo ! Cc face viitorul caracterul şi soarta posesorilor lor. sinuoase...
De pildă, cinci It/iH drepte în m ij
sitară cc a mai numeroasă dir. care, iar mulţi absolvenţi de t ’ .tău soţ ? D ar, înainte dc toate este nevoie sâ locul frunţii reprezintă — după antici
lume. Costurile unor instituţii bacalaureat nu cunosc capita- I » — O prostie, bineînţeles f ştim Inform aţia concretă pe care o — sem nul unei deosebite inteligenţe,
de invăţăm int sini uneori pro lele statelor Europei. J poartă flecare rid. francheţe, principialităţi In viaţa per
hibitive : la institutul privat de Vom înţelege, oare, că inves- } sonală şt cea socială Un astfel de
om are capacităţi sporite de muncă,
la Rosey. în Elveţia, cheltuie tiţiile in invăţămint sînt cele * este dezinteresat şl e oricînd Sau»
lile anuale do şcolarizare sc mai profitabile ? | să-şl ajute semenii.
cifrează la 1 Cu 000 francă elve A lte exem ple şi interpretări.. Fe
ţiei! î. BUJOR BOGDAN I m eile trebuie să se ferească de b ăr
baţii care *ti pe frun te linia Iui Sa
turn adîncă şi dreaptă, ceea ce este
o m anifestare a afecţiunii lor pcni-
tm reprezentantele sexului frum os.
Posesorul unei linii arcuite nlc lui
U n strigăt de alarmă Jupiter şi Saturn este am biţios. Dacă
cu
om ul are două linii sinuoase,
siguranţă că este predispus la m in
Ni s«* comunica la telefon de către o domnişoară asistentă faptul ciună si înşelăciune. Un om care arc
linia Soarelui scurtă şl linia
Lunii
eă Doamna IGKSCG OLIMPIA în virstă de 38 de ani, avind 4 copii, lungă, poete ft cunoscut fără ffriţă
domiciliată in Brad, str. General IVIilca, bloc A 10, ap. 4 a rămas pentru că oferă m ulte m om ente Plă
fără serviciu. A lucrat la T.C’.ll. de unde a fost trimisă (pe motiv cute. De m arc cinste se bucură şi
că a avut concedii medicale pentru copilul de pînă la 3 ani) să ca posesorul liniei Iui Jupiter care la
sbu/uni
mijloc formează un arc. O
pete ajutor de şomaj. Oare o fi ajungînd ajutorul acela celebru dc
şomaj să-şi crească cei 1 copii ? Intrăm cu fruntea .sus in economia linie înseamnă dragoste, i*r clacă
linia e sinuoasiî — sănătate şl vlgu-
de piaţă — dar să nu avem şi suflet de gheaţă... rozitaie. Două riduri drepte şi adinei
deasupra sprâncenelor Indică Înalte
capacităţi şi talent, Iar mai multe
linii mărunte — boli şi suferinţe.
posturi, sul) acuzaţia de fals in tu concluzie, cu adevărat, desti
M ic a publicitate telectual, uz de fals, delapidare nul mi e scris pe... frunte !
.şi ncrespcctarea dispoziţiilor le
firm a „ROMEO S.A.‘‘ cu gale privind operaţiunile de im- DION tSIE OliMA N
«ipiial roman şi francez a n port-export. Mai pe înţelesul
gajează director şi gestionar.__ nostru — cci doi furaseră oareş-
ce hîrtie cromopal, doar 20 000 t Dezlegarea careului
„'.'inovaţi" do lipsa de perso ceea ce ic-ar fi adus şi lor acolo
nal a reputatei firme sint poliţiş circa 2 milioane profit ! întorto „Peisaje" din nr. 56
tii bucuro.ştoni care r a u arestat cheate sint căile managem entu Orizontal şi vertical : 1) CAl.A-
pe Glieorghc Ciucă şi fon Nat* lui ! KAŞI : 2) APUSENI ; 3) l.UPEN],
cc ocupau pinii dc clirind cele două l.ll.iANA MITROI 4) ASETI ; 5) RENI : 6) ANI ; 7)
SI ; 0) I.
pentru fiecare cîte un motiv, fie menea porumbelul trebuie sa aibă
Sportul Columbofil faptul că e blînd, fie că e Un un cit mai puternic instinct de
bun crescător de pui. fie eă de
reîntoarcerea grabnică la porum
acel porumbel îl leagă o am in barul lui.
tire, ţoale aceste motive nu pot Trebuie ştiut că nu toţi porum
Prăsirea şi creşterea porum belului decît să dăuneze în crescătorie. beii au dezvoltată în egală m ă
Ce trebuie să urmărească co sură, această trăsătură. Fără a-
rumbei faţă de timpul liber pe cierea descendenţilor unora sau lumbofilul în creşterea porum ceasta, porumbelul cu cca mai
care-t au pentru a-i observa şi a altora dintre ei. în plus unii beilor săi pentru a obţine frun bună formă fizică, cu ccl mai
a le ţine o evidenţă strictă. păstrează în crescătoria lor şi lasă taşi în zborurile columbofile ? în dezvoltat simţ de orientale, va
Datorită acestui fapt. este im ctiiar să se reproducă tot felul primul rind condiţiile do standard întîrzia zbuiînd pe la porum ba
posibilă cunoaşterea şi selecţio dc exemplare cu defecţiuni ex şi in principal conformaţia cor rele străine sau îşi va pierde vre
(conţinuare din nu m ăr u l trecui) narea judicioasă a exemplarelor terioare, ca pene zburlite pe pului şi aripa. Apoi, simţul orien mea pe câmpuri, ciugulind h ra
reuşite, de viitor. La aceasta se piept, picioare acoperite complet tării, caro trebuie să fie dezvol nă şi va răpi crescătorului toate
O grţşeaiă pc care o fac co adaugă şi faptul că ei lasă să se cu penaj, siluete diforme, etc. tat în cel mai înalt grad posibil, şansele do a obţine victorie in
lumbofilii sportivi este creşterea prăsească toţi porumbeii pe care Dacă îi întrebi pc aceşti crescă pentru n se putea întoarce cu concurs.
unui num ăr prea mare de po îi au făcând şi mai grea apre tori de ce îi păstrează, vor găsi precizie ia crescătorie. De ase V. ST AnHTLKSC
9 C Â L A U Z A • Colaboratori externi ai •.Călăuzei" : Fetru .lurj BJ Semnatarii materialelor publicate în pagi
(Touluse, Franţa),
(Dctroil. S.U.A.), iMarius Uscata
Săptămînal independent de opinie şi in iohnu — Lueas ORADAN (Eppingen, Germania). nile gazetei noastre poartă întreaga răs
formare. Redacţia şi administraţia 2700 — pundere pentru conţinutul acestora.
Acest num ăr a fost tipărit de prietenii noştri tipo
' Deva. P-ţa Unirii, nr. 3. Telefon redacţie: 14684 grafi : Otvos Ioan Gcza- Pena Nicolae. Otvos Ioan ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Telefon de noapte : 15545. Cont 40728011 Banca linotipiştl. Doina Roşu paginator, Iepure Dorin zin Luăm în considerare şi anonimele, cu con
Comercială Deva. cograf- Mihăieş Nicolae stereotipar. Popa Valentin şi diţia să reflecte adevărul.
Tiparul : Tipografia Deva._____________ Cristian Oniga rotativă. I