Page 4 - Calauza_1991_57
P. 4

CĂLĂUZĂ  •   NR.  57  •   1991


                                                                             mina  viitoare  vă  dăm  răspunsuri
                                                                             concrşte.  Să  ne  documentăm.
                                                                               Dl.  Damian  Florean :  Părerile
                                                                             sînt  împărţite  în  ceea  ce  priveş­
                   A L Â T U H S   O E   C I T I T O R I I   E l             te  m onum entul  aflat  în  curtea
                                                                             G.I.G.C.L.-ului.  Ne   documentăm
                                                                             ia  specialişti  şi   hotărîm   ce  să
                                                                             facem.
                  D-şo.ua  Ani  T.   Cristian  Iica   mim.  Cel  mai  mult  ne-a  amuzat   Dl.  IMaUiias  Fridrich  Gunllier :
                cric  unul  dintre  reporterii  noştri   foaia  intitulată :  „AZIL"   („coti­  Ne  bucurăm   că  aţi  găsit  înţele­
                încă  neinsurat.               dian  al  Ospiciului  Salvării   N a­  gere  la  oameni  de  omenie   din
                  Dl.  iMihai  l’npovici  :   Am  pri­  ţionale")  ! ?       Ungaria  şi  Olanda.  Credem   că
                mit.  Hune.   Ritmul  ăsta  săptă-   Dl.  Altila  Ncm. :  Noi   ara  p u ­  vom  publica  scrisoarea  dvs.  Să
                minal  ne  sufocă.  Am  ajuns   să   blicat  un  interviu  cu  dl.  senator   ia  şi  alţii  aminte.  Chiar  în  acest
                credem  că  nici  pe  adresa  P arla­  Radu  Ceontca.  Desigur  —  putem   n um ăr   publicăm  un    material
                mentului  nu  ajung   atîtea  neca­  să-l  aLţprdăm  oricînd  iu  problema   despre  funeraliile  Maicii  A lexan­
                zuri  ale  oamenilor.  în  fond  —  de   menţionată.         dra  urm înd  să-i  publicăm   m e­
                aceea  ne-am  născut  —  să  slujim   D-na  Resoiu   l'araschivn  :  Am   moriile  proaspăt  sosite  de  peste
                oamenii  !                                                   ocean.
                  Dl.  V.  Bălan  :  Am  primit.  R e    vorbit  la  Postul  de  poliţie  Ani-   Dl.  Pralea  Gheorgliîţă  :  Vă  vom
                                               noasa  şi  aşteptăm  să  vedem  cu
                t ro.                          cc  forme  a  fost  luat  obiectul   şi   răspunde  la  toate  întrebările  du ­
                  Dl  S/.ubo  Andrei  :  Primim  li­                         pă  ce  ne  documentăm  la  specia­
                nele  plicuri  cu  presa  timişorea­  ce  se  poate  face.  Vom  reveni.  liştii  băncii.
                nă  fapt  pentru  care  vă  m ulţu­  Dl.  G r e d o i u   Doru  :   Săptă-  Dl.  IMihai  Popescu  :  Primit.
                                                                                                             Pentru  a   extrage  din  fundul   butelierea   apei  minerale   „Bo*
                                                                                                           pămîntului  ţiţeiul  atit  de  căutat   hoit"  (de  la  noi  din  judeţ)  pen­
                                                                             \  l U m o r    f U m o r   ţ  fmai  ales  de  cînd  cu   războiul   tru  a  ajunge,  din  cînd  în  cînd
                       ÎNCOTKO ?     Decalajele  în  domeniul                ţ   (La  cîteva  zile  după  i   Golfului),  este  necesară  o  întrea­  şi  la  Brad.
                                                                             |       ziua  Femeii)         gă  tehnică  de  extracţie,  apoi  dc   Totuşi  petrolul   costă  trei  lei
                         educaţiei  şi  şansele  de  viitor                  ţ   —  E  vorba  do   soţia  mea,   prelucrare  prin  distilare,  şi  mij­  litrul,  iar  apa  minerală  „Boholt"
                                                                                                                                          costă  5,59  Ici  litrul,  sau- 11,50  lei
                                                                                                           loace  de  transport  speciale  (cis­
                    Problemele  specifice  educaţiei   In  octombrie   1990   judeţul *   i  doctore,  spune   tînărul.  Este   terne)   pentru  ca  petrolul   să   cu  sticlă  cu  tot.
                   şi   formării   profesionale   a  H unedoara  a  fost  vizitat  de  un  1   1 obsedată  de  ideea  c ă ’  cineva   ajungă  la  „Peco"  —  Brad,  spre   Ciudată  treabă  şi  cu  liberali­
                   populaţiei   figurează   constant  grup  de  11  conducători  de  In-  J   \  vrea  să-i  fure  hainele,   a  li  distribuit  populaţiei.   Nu,   zarea  asta  a  preţurilor!  O  ade­
                   intre  primele  4—5  teme  ale  a-  treprinderi   din  F ranţa   care i   l   —  Cum  aţi  ajuns  la  această  tot  atila  bătaie  de  cap  şi  oste­  vărată  anomalie !  Am  liberalizai
                   lcgerilor  cc  se  desfăşoară   în  urmau  un  curs  de  perfecţiona-  1   ţ  >  concluzie ?  întreabă  psihiatrul,    apa  minerală !  pe   cînd   libe­
                                                                                —  A  şi  angajat  pe  cineva  să
                   principalele-  state  industrializate  re  la  Centrul  de  Perfecţionare J             neală  este  necesară  pentru  îm-  ralizăm  aerul?
                   ale  lumii.                 in  Afaceri  din  Toulouse  ;  era  a ]   1  i  le  păzească.  Azi-noapte  cînd
                    Tradiţia  unor  instituţii  de  în-  patra  (!)  vizită  de  documentare »   1  am  venit  acasă  l-am  găsit  în
                   văţămint  c-te   impresionantă :  in  decurs  de  numai  trei  luni,  I   )  garderobă.
                   colegiile  universitare  de  la  Ox­ după  cele  efectuate  in Argenti-J   i   —  In  prezent  convieţuieşti
                   ford  datează  din  1107.  iar  Sor-  na.  Brazilia  şi  Chile.   ţ                           Destinul  e  scris  pe...  frunte!
                   bona  a  l’ost  fondată  în  12515.  La  polul   opus  se  situează  I   1  cu  cineva '!
                    în  epoca  contemporană  o  sc­ naţiunile  sărace   ale  planetei  : J   \   —  Mi-am  găsit  O  concubină
                                                                                                                                           Astfel,  ridul  ccl  mai  de  sita,
                                                                                                                                                                   de
                   rie  de  naţiuni  cu  mari  resurse  iu  Somalia,  de  exemplu,  88,5  |   l  flotantă.  Dar  soţia  mea   n-ar  Expresia  populară  ,,Ce-i  este  seri*   lingă  păr  este  semnul  planetei  Sa-
                                                                                                           om ului  pe  frunte,  aia  1  se  întim plă“
                   financiare  înregistrează  adevă­ la  sută  din  populaţie  este  anal-  '   >  trebui  să   sc   neliniştească,   —  pare  sâ  fie  confirm ata  de  cele  mai   tarn  şi-i  protejează  pe  copii.  stih ia,iu l
                   rate  performanţe  în   domeniul  fabetă.             I   ţ  deoarece  nu  sînt  dec-ît  în  pe-   recente  cercetări  ale   chirom anţilor   este  Păm întul.  Al  doilea  semn  —  al
                  educaţiei  :   Universitatea   din   Revenind  la  problemele noas- H   U rioada  de  probă.  mongoli.  Este  de  necrezut.  In  loc  sâ   Iul  Jupiter,  favorizează  clerul.  Mal  jos
                                                                                                                                         se  situează  linia  lui  Marte,  a  câruj
                   Riad  în  Arabia  Saudită  dispu­ tre.  ne  ream intim  că  în   anul  I   •            te   strâduleşti  a  afla  în  ce  conste­  stihie  este  focul.  Urm ează,  apoi,  una
                                                                             f   —  Crezi  în  dragostea  Ia  pri-
                   ne  de   construcţii   totalizînd  1970  Mireea  Maliţa,  aflat  pe  a- "   i ma  vedere.  laţie  a  apărut  pe  lum e  un  om  des­  după  alta,  linia  Soarelui,  favorabilă
                   1000 000  m-  repartizaţi  pe   c  tunci  în  funcţia  de  ministru  al  >              pre  . care  vrei  să  stil  ceva  în  plus,   cirm uitorilor  şi  linia  Veaerci,   care
                                                                                                                                         înseam nă  dom inaţie,  linia  lui  Mercur,
                   suprafaţa  do   l  600   hectare,  învăţămîntului,  declara :  „Vom  (   },  —  Bineînţeles  !  L-ai  văzut   este  suficient  a-1  privi  faţa,  m al  bine   însoţitoare*  bolilor  şl  a  suferinţelor
                                                                             )  pe  bărbatul  meu ?  M-aş  mai
                   pentru  un  num ăr  do  iu 000  stu­ face  ea  inteligenţa  minţii  să  se '            zis  ridurile  do  pe  frunte  şl...  N um ă­  şl,  în  sfîrşit,  linia  selenel  —  semnul
                  denţi.  l'n  num ăr  de-  peste   10  transmită   indeminării  degete- j   ţ  fi  m ăritat  cu  cl  dacă  îl  ve-   rul  şl  configuraţia  acestor  riduri  —   ocrotitor  al  femeilor.  dc
                                                                             I  dcam  şi  a  doua  oară ?
                                                                                                                                           Trebuie  să  se  ţină  scam a  şi
                   ori  mai  mare  —  130 000  studenţi  lor“.  .Şi  a   rezultat  un  învăţă-  ,   '   •    ş-a  aflat  prin  descifrarea  unor  tex­  configuraţia  ridurilor  —  scurte  'sau
                   —  formează  la   Universitatea  m int  în  care   liceele  au  fost  }   ţ   —  Ştii  că  m ă  m ărit ?   te  vechi  —  sînt  în  funcţie  directă  cu   lungi,  late  sau  înguste,  drepte   sau
                  din  Roma  colectivitatea  univer­ transformate  in  şcoli  de  califi- J   i   —  Bravo  !  Cc  face  viitorul   caracterul  şi  soarta  posesorilor  lor.   sinuoase...
                                                                                                                                           De  pildă,  cinci  It/iH  drepte  în  m ij­
                  sitară  cc a  mai  numeroasă  dir.  care,  iar  mulţi  absolvenţi   de  t   ’ .tău  soţ ?  D ar,  înainte  dc  toate  este  nevoie  sâ   locul  frunţii  reprezintă  —  după  antici
                  lume.   Costurile  unor  instituţii  bacalaureat  nu  cunosc  capita-  I   »   —  O  prostie,  bineînţeles f  ştim   Inform aţia  concretă  pe  care  o   —  sem nul  unei  deosebite  inteligenţe,
                  de  invăţăm int  sini  uneori  pro­ lele  statelor  Europei.   J                         poartă  flecare  rid.         francheţe,  principialităţi  In  viaţa  per­
                  hibitive  :  la  institutul  privat  de   Vom  înţelege,  oare,  că  inves-  }                                         sonală  şt  cea  socială  Un  astfel  de
                                                                                                                                         om  are  capacităţi  sporite  de  muncă,
                  la  Rosey.  în  Elveţia,  cheltuie­ tiţiile  in   invăţămint  sînt  cele  *                                            este  dezinteresat  şl  e  oricînd   Sau»
                  lile  anuale  do   şcolarizare   sc  mai  profitabile ?   |                                                            să-şl  ajute  semenii.
                  cifrează  la  1 Cu 000  francă  elve­                                                                                   A lte  exem ple  şi  interpretări..  Fe­
                  ţiei! î.                              BUJOR  BOGDAN    I                                                               m eile  trebuie  să  se  ferească  de  b ăr­
                                                                                                                                         baţii  care  *ti  pe  frun te  linia  Iui  Sa­
                                                                                                                                         turn  adîncă  şi  dreaptă,  ceea  ce  este
                                                                                                                                         o  m anifestare  a  afecţiunii  lor  pcni-
                                                                                                                                         tm   reprezentantele  sexului   frum os.
                                                                                                                                         Posesorul  unei  linii  arcuite  nlc   lui
                        U n  strigăt  de  alarmă                                                                                         Jupiter  şi  Saturn  este  am biţios.  Dacă
                                                                                                                                                                   cu
                                                                                                                                         om ul  are  două  linii  sinuoase,
                                                                                                                                         siguranţă  că  este  predispus  la  m in­
                    Ni  s«*  comunica  la  telefon  de  către  o  domnişoară  asistentă  faptul                                          ciună  si  înşelăciune.  Un  om  care  arc
                                                                                                                                         linia  Soarelui  scurtă  şl  linia
                                                                                                                                                                 Lunii
                eă  Doamna  IGKSCG  OLIMPIA  în  virstă  de  38  de  ani,  avind  4  copii,                                              lungă,  poete  ft  cunoscut  fără  ffriţă
                 domiciliată  in  Brad,  str.  General  IVIilca,  bloc  A  10,  ap.  4  a  rămas                                         pentru  că  oferă  m ulte  m om ente  Plă­
                fără  serviciu.  A  lucrat  la  T.C’.ll.  de  unde  a  fost  trimisă  (pe  motiv                                         cute.  De  m arc  cinste  se  bucură  şi
                că  a  avut  concedii  medicale  pentru  copilul  de  pînă  la  3  ani)  să  ca­                                         posesorul  liniei  Iui  Jupiter  care  la
                                                                                                                                                               sbu/uni
                                                                                                                                         mijloc  formează  un  arc.  O
                pete  ajutor  de  şomaj.  Oare  o  fi  ajungînd  ajutorul  acela  celebru  dc
                şomaj  să-şi  crească  cei  1  copii  ?  Intrăm  cu  fruntea  .sus  in  economia                                         linie  înseamnă  dragoste,  i*r   clacă
                                                                                                                                         linia  e  sinuoasiî  —  sănătate  şl  vlgu-
                de  piaţă  —  dar  să  nu  avem  şi  suflet  de  gheaţă...                                                               rozitaie.  Două  riduri  drepte  şi  adinei
                                                                                                                                         deasupra  sprâncenelor  Indică   Înalte
                                                                                                                                         capacităţi  şi  talent,  Iar  mai  multe
                                                                                                                                         linii  mărunte  —  boli  şi  suferinţe.
                                              posturi,  sul)  acuzaţia  de  fals  in­                                                     tu  concluzie,  cu  adevărat,   desti­
                 M ic a   publicitate         telectual,  uz  de  fals,  delapidare                                                      nul  mi  e  scris  pe...  frunte  !
                                              .şi  ncrespcctarea  dispoziţiilor  le­
                   firm a   „ROMEO  S.A.‘‘   cu   gale  privind  operaţiunile  de  im-                                                               DION tSIE  OliMA N
                 «ipiial  roman  şi  francez  a n ­  port-export.   Mai  pe   înţelesul
                 gajează  director  şi  gestionar.__  nostru  —  cci  doi  furaseră  oareş-
                                              ce  hîrtie  cromopal,  doar  20 000  t                                                         Dezlegarea  careului
                  „'.'inovaţi"  do  lipsa  de  perso­  ceea  ce  ic-ar  fi  adus  şi  lor  acolo
                nal  a  reputatei  firme  sint  poliţiş­  circa  2  milioane  profit  !  întorto­                                           „Peisaje"  din  nr.  56
                tii  bucuro.ştoni  care  r a u   arestat   cheate  sint  căile  managem entu­                                             Orizontal  şi  vertical  :  1)  CAl.A-
                pe  Glieorghc   Ciucă  şi  fon  Nat*   lui  !                                                                            KAŞI  :  2)  APUSENI  ;  3)  l.UPEN],
                cc  ocupau pinii dc clirind cele  două   l.ll.iANA  MITROI                                                               4)  ASETI  ;  5)  RENI  :  6)  ANI  ;  7)
                                                                                                                                         SI  ;  0)  I.
                                                                                                           pentru  fiecare  cîte  un  motiv,  fie   menea  porumbelul  trebuie  sa  aibă
                                                     Sportul  Columbofil                                   faptul  că  e  blînd,  fie  că  e  Un   un  cit  mai  puternic  instinct  de
                                                                                                           bun  crescător  de  pui.  fie  eă  de
                                                                                                                                         reîntoarcerea  grabnică  la  porum ­
                                                                                                           acel  porumbel  îl  leagă  o  am in­  barul  lui.
                                                                                                           tire,  ţoale  aceste  motive  nu  pot   Trebuie  ştiut  că  nu  toţi  porum ­
                                                 Prăsirea  şi  creşterea  porum belului                    decît  să  dăuneze  în  crescătorie.  beii  au  dezvoltată  în  egală  m ă­
                                                                                                             Ce  trebuie  să  urmărească  co­  sură,  această  trăsătură.  Fără  a-
                                               rumbei  faţă  de  timpul  liber  pe   cierea  descendenţilor  unora  sau   lumbofilul  în  creşterea   porum ­  ceasta,  porumbelul  cu  cca  mai
                                               care-t  au  pentru  a-i  observa  şi   a  altora  dintre  ei.  în  plus   unii   beilor  săi  pentru  a  obţine  frun­  bună  formă  fizică,  cu  ccl   mai
                                               a  le  ţine  o  evidenţă  strictă.  păstrează  în  crescătoria  lor  şi  lasă   taşi  în  zborurile  columbofile ?  în   dezvoltat  simţ  de  orientale,  va
                                                 Datorită  acestui  fapt.  este  im­  ctiiar  să  se  reproducă  tot  felul   primul  rind  condiţiile  do  standard   întîrzia  zbuiînd  pe  la  porum ba­
                                               posibilă  cunoaşterea  şi  selecţio­  dc  exemplare  cu  defecţiuni  ex­  şi  in  principal  conformaţia  cor­  rele  străine  sau  îşi  va  pierde  vre
                 (conţinuare  din  nu m ăr u l  trecui)  narea  judicioasă  a  exemplarelor   terioare,  ca  pene   zburlite   pe   pului  şi  aripa.  Apoi,  simţul  orien­  mea  pe  câmpuri,  ciugulind  h ra ­
                                               reuşite,  de  viitor.  La  aceasta  se   piept,  picioare  acoperite  complet   tării,  caro  trebuie  să  fie  dezvol­  nă  şi  va  răpi  crescătorului  toate
                  O  grţşeaiă  pc  care  o  fac  co­  adaugă  şi  faptul  că  ei  lasă  să  se   cu  penaj,  siluete  diforme,   etc.   tat  în  cel  mai  înalt  grad  posibil,   şansele  do  a  obţine  victorie  in
                 lumbofilii  sportivi  este  creşterea   prăsească  toţi  porumbeii  pe  care   Dacă  îi  întrebi  pc  aceşti  crescă­  pentru  n  se  putea  întoarce   cu   concurs.
                 unui  num ăr  prea  mare  de  po­  îi  au  făcând  şi  mai  grea  apre­  tori  de  ce  îi  păstrează,  vor  găsi  precizie  ia  crescătorie.  De  ase  V.  ST AnHTLKSC
                            9   C Â L A U Z A   •                      Colaboratori  externi  ai  •.Călăuzei"  :   Fetru  .lurj   BJ  Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                                                                                                  (Touluse,  Franţa),
                                                                    (Dctroil.  S.U.A.),  iMarius  Uscata
                      Săptămînal  independent  de  opinie  şi  in­  iohnu  —  Lueas  ORADAN  (Eppingen,  Germania).      nile  gazetei  noastre  poartă  întreaga  răs­
                  formare.  Redacţia  şi  administraţia  2700  —                                                         pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                                                                       Acest  num ăr  a  fost  tipărit  de  prietenii  noştri  tipo­
                '  Deva.  P-ţa  Unirii,  nr.  3. Telefon  redacţie:  14684   grafi  :  Otvos  Ioan  Gcza-  Pena  Nicolae.  Otvos  Ioan   ■  Aşteptăm  cu  încredere  scrisorile  cititorilor.
                  Telefon  de  noapte :  15545.  Cont  40728011  Banca   linotipiştl.  Doina  Roşu  paginator,  Iepure  Dorin  zin­  Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
                  Comercială  Deva.                                 cograf-  Mihăieş  Nicolae  stereotipar.  Popa  Valentin  şi   diţia  să  reflecte  adevărul.
                      Tiparul  :  Tipografia  Deva._____________    Cristian  Oniga  rotativă.                                                                        I
   1   2   3   4