Page 3 - Calauza_1991_58
P. 3

CĂLĂUZĂ  •   NR.  58 •   1991
                                                                                                                                                     Pag.  3
                 GRIGORE  VIERU                                                                                                  VICTOR  CRĂCIUN
         Chiar  în  clipele  astea  am  fost  solicitat  GRANIŢA  DE    LA     PRUT       A    CĂZUT...

       să  scriu  cîteva  cuvinte  pentru  „Călăuza"                                                                           Preşedintele  Ligii  pentru
                                                                                                                               Unitatea  Românilor  de
       şi  ziceam  eu  că  singura  mea  călăuză  este
       limba  română  (cred  că  voi  exprima  şi   (D IN  STENOGRAMA UNEI  INIMI)                                                  pretutindeni
       gîndurile  fraţilor  mei  din  Basarabia),  este
       doina  şi  istoria  noastră  şi  îi  mulţumesc                                                                     Vă  mulţumim  foarte  mult  pentru  a-
       lui  Dumnezeu  că  ne-a  dat  această  călăuză                                                                   ceustă  primire,  vă  dorim  sănătate  şi  vă
       şi  nu  ne-a  rătăcit.  Dincolo  de  frontiera                                                                   luăm  în  sufletele  noastre  acolo  unde  ne
       fizică  şi  geografică  care  există  între  noi   NICOLAE  DABIJA                   GRIGORE  VIERU              ducem.  Ne  ducem  la  românii  din  Unga­
       fără  voia  noastră,  există  o  altă  frontieră                                                                 ria  şi  din  Iugoslavia,  vom  duce  publica­
       pe  care  noi  aproape  că  am  dărîmat-o  cu   N-am  fost  niciodată  la  Deva,  dar  vreau   Nicolae,  te  rog  să  mă  ierţi,  fiindcă  ai   ţiile  d-voastră  odată  cu  sufletele  d-voas­
       voia  lui  Dumnezeu,  cealaltă,  spirituală.                                                                     tră  acolo,  vom  apăra  întotdeauna  inte­
       Frontiera  fizică,  geografică,  nu  am  tras-o   să  vă  spun  că  am  recunoscut  aceste  lo­  vorbit  de  cetate,  cînd  am  văzut  şi  eu  a-   gritatea  acestui  pămînt  şi  vom  sfătui  pe
       noi  pe  Prut,  nici  românii  de  dincolo  de   curi  fiindcă  cineva  mai  înaintea  mea,  cu   ceastă  cetate  sus  pe  vîrf  de  munte,  m-am   fraţii  noştri  de  oriunde   s-ar  afla  ei  să
                                                                                  gîndit  la  deosebirea  dramatică  dintre  ce­
       Prut  şi  eu  unul  nu  mă  ating  de  ea.  Ce-o   ochii  mei  parcă  a  văzut  aceste  locuri.  Ta­             facă  la  fel  ca  şi  noi.  Numai  o  spirituali­
       vrea  norocul,  Dumnezeu  şi  istoria,  dar  eu   tăl  meu  a  făcut  serviciul  militar  la  Arad   tăţile  noastre  din  Basarabia  şi  cetatea  din   tate  închegată  armonios  poate  cîştiga  ma­
       cred  că  va  vrea  şi  Dumnezeu  şi  norocul                              Transilvania.  Mă  gîndeam  şi  cu  mîndrie   rea  bătălie  a  existenţei  unei  naţiuni.  Sin-
                                                                                  şi  cu  durere  pentru  noi  că  noi  cei  din
       fi  istoria  să  dărîmăm  această  frontieră,   şi  bănuiesc  că  a  trecut  şi  pe  la  Deva  şi                tem  o  naţiune  frîntă  deocamdată.   Noi
       dar  deocamdată  nu  mă  ating  de  ea  spe­  nu  ştiu  de  ce  de  fiecare  dată  cînd  mă  ui­  Basarabia,  ne  ascundem  cetăţile  prin  văi,   cre-d^m  că  momentele  prin  care  trecem  a-
                                                                                  parcă  să  ne  ascundem,  iar  Transilvania
       cial  şi  cred  că  noi  toţi  dorim  s-o  lăsăm   tam  pe  geamul  autocarului,  parcă  mi  se                  cum  %înt  dure  dar  nimic  nu  ne  va  în­
       deocamdată  în  pace,  dar  s-o  dărîmăm  pe   părea  că  recunosc  aceste  locuri  şi  mi-am  o  ridică  în  vîrful  muntelui.  Demnitatea   genunchea  pentru  că  niciodată,  nimic  nu
                                                                                  Transilvaniei,  uite,  nemaipomenit  de  fru­
       cealaltă  frontieră  care  există  între  noi  —                           mos,  se  vede  cetatea  de  la  şapte  poşte   ne-a  înfrînt.  Cu  aceste  gînduri  vă   rog
       cea  spirituală,  între  românii  de  dincolo                                                                    frumos,  întîi  de  toate,  să-i  aplaudăm  pe
       şi  dincoace.  E  o  mare  ruşine  în  acest  sfîr-                        şi  trebuie  să  se  vadă,  din  vîrful  munte­  fraţii  noştri  de  pe  limba  de  pămînt  din­
                                                                                  lui.
       şit  de  veac.  S-o  dărîmăm  nu  peste  un                                                                      tre  Prut  şi  Nistru,  unde  este  tot  o  limbă
       an,  peste  zece  ani,  ci  în  clipa  de  faţă.                                                                 românească :  Grigore  Vieru,  Nicolae  Da­
       Chiar  şi  această  venire  a  noastră  în  a-                                                                   bija,  Serafim  Saka,  Cătălin  Codru.  Aşa­
       ceastă  minunată  zonă  a  ţării  pe  care  noi                                                                  dar,  cu  acest  gînd  frumos,  daţi-ne   voie
       n-am  văzut-o  pînă  acum,  nici  noi  care                                         NICOLAE  DABIJA              să  plecăm  la  timp  pentru  că  avem   căi
       avem  norocul  să  mai  vedem  tara  noas­                                                                      foarte  lungi  şi  zile  foarte  delicate  în  care
       tră,  dar  ce  fac  ceilalţi ?  Prin  tot  ce  fa­                           Vreau  să  continui  şi  să  spun  că  atîta   trebuie  să  fim  întregi  din  toate  punctele
       cem  noi  trebuie  să  dărîmăm  această  fron­                             timp  cît  Basarabia  va  fi  desprinsă   de   de  vedere  şi  să  ajungem  înapoi  aşa  cum
       tieră  iar  după  ce  ea  va  cădea  şi  cealaltă                          ţară,  orice  român  este  obligat  să  fie  cit   am  plecat  de-aici  de  la  d-voastră  şi  o  să
       frontieră,  va  cădea  de  la  sine.  Dar  im­                                                                  vă  dăm  un  telefon  în  momentul  cînd  vom
       portant  este  să  dărîmăm  această  frontieră                             de  puţin  şi  basarabean.   ‘        sosi  înapoi,  pe  pămîntul  nostru  sfînt  şi
       spirituală.  Tot  ce  facem  noi  —  prin  poe­                                                                 vă  vom  spune  „Am  biruit".  Nici  nu  pot
       zia  minunatului  poet   Nicolae  Dabija  şi
       prin  proza  şi  publicistica  lui  Serafim  Saka                                    SERAFIM  SAKA              să  cred  că-nccpi  o  bătălie  dacă  nu  eşti
       şi  prin  ceea  ce  face   el  la  „Valeologia"                                                                 sigur  că  o  cîştigi.  Eu  sînt  convins  că  o
       (cea  mai  serioasă  asociaţie  deocamdat                                                                       câştigam.
       din  Basarabia)  şi  prin  ceea  ce  face  acest                             în  primul  rînd  colegii  mei  scriu  pen­
                                                                                  tru  „Călăuza"  după  mine.  Eu  pentru  „Că­
       minunat  fecior,  care  stă  timid  (am  im­                               lăuza"  am  scris  mai  de  mult.  Acum  vreau   VIERU,  SAKA,  DABIJA,  DRUC,
       presia  că  el  îşi  vede  pentru  prima  dată                                                                       UNGUREANU,  SUCEVEANU,
                                                                                  să  vă  spun  că  cetăţile  noastre  sînt  cu  me­
       ţara)  din  Transnistria  (este  feciorul  unui
                                                                                  terezele  într-o  singură  direcţie  pentru  că   MÎNĂSCURTĂ...
       minunat  poet  şi  regizor  din  Transnistria).
                                                                                  ştiam  de  unde  vine   primejdia.  Getatea
       Dacă  noi  sîntem  nenorociţi,  cei  din  Ba­                                                                     ...sînt  cîţiva  dintre   prietenii   noştri
                                                                                  d-voaslră  e  sus,  să  se  uite  în  toate  direc­  pentru  suflet  şi  dreptate.  Văzînd  zilele
       sarabia,  ei,  cei  din  Transnistria,  sînt  de
                                                                                  ţiile  pentru  că  aici,  primejdiile  veneau   acestea   tancurile  care   spulberau   ză­
       trei  ori,  de  zece  ori,  mai  nenorociţi.  Dacă                                                              pada  Basarabiei,  mi-am  amintit  ce  spu­
                                                                                  din  toate  direcţiile.
       noi  am  avut  noroc  de  cei  cîţiva  anişori                               Dragul  meu  V.  ne-am  simţit foarte  bine,   nea  la  o  adunare  din  Chişinău  un  băr­
       din  1918  pînă  în  1940,  că  unii  basarabeni                                                                bat :  „nu  ni  lasă  iştea  prea  uşor !"   —
                                                                                  atunci,  în  1990  în  casă  la  mine ;  eu  aicea,   cuvinte  în  faţa  cărora  un  general   —
       au  mari  pretenţii  faţă  de  fraţii  de  din­  dat  seama  că  le  recunosc  dintr-o  viaţă   în  casa  d-voastră,  (mă  rog,  redacţie,  că   ministru  de   interne  —  ne-a  bătut  pe
       coace  „De  ce  nu  vin,  de  ce  nu  ne  ajută,   anterioară.  Tatăl   meu  îmi  povestea  că                  amîndoi  pe  umeri  zicînd :  „Mai  ved e»
                                            parcă  nu  se  mai  termina  România.   El   ea  e  poate  chiar  prima  casă  pentru
       de  ce  nu  sar,  de  ce  nu  vin  cu  armele?"                                                                 noi...“.
       Fraţilor,  hai  să  nu  fim  naivi.  Aţi  făcut   îmi  spunea  că  a  avut  sentimentul  că  a   staţi  mai  mult  decît  acasă),  mă  simt  de   Aşa  să  ne-ajutc  Dumnezeu !  Să  pună
                                            mers  luni  de  zile  (deşi  numai  două  zile)
                                                                                  25  de  ori  mai  bine,  pentru  că  sîntem  de
       totul  pentru  noi,  fără  cei  cîţiva  anişori   pînă  a  ajuns  Ia  Arad.  Adică  i  s-a  părut                 preţ  Dumnezeu  şi  pe  cuvintele  unui
                                                                                                                                ministru  de  interne !
       din  1918—1940  nu  ar  fi  rămas  nici  urmă   că  ţara  românească   nu  mai  are  sfîrşit.   25  de  ori  mai  mulţi,  şi  toţi  români.
       din  românimea  din  Basarabia,  aşa  cum   Mi-am  dat  seama  că  sîntem  totuşi  foarte
       aproape  că  nu  a  rămas  urmă  din  cei  din
                                            bogaţi,  că  ţara  noastră  nu  se  termină  la
       Transnistria.  Aşa  că  mulţumim  lui  Dum­
                                            Prut,  că  ea  începe   undeva  dincolo  de
       nezeu  pentru  aceşti  cîţiva  ani  cărora  le
                                            Nistru  şi  se  termină  undeva  foarte  de­
       datorăm  existenţa  noastră,  a  românilor   parte,  poate  undeva  dincolo  de  Tisa,  Ba­
       din  Basarabia.  Şi  cărţii  care  vine  de  a-
                                            natul  sîrbesc...  Am  ajuns  în  acest  oraş,
       colo  şi  acestui  Pod  de  flori,  aceste  lucruri
                                            Deva,  care  vine  de  la  Dava  —  cetate  ve­
       sînt  importante  la  ora  actuală  şi  nu  por­  che  dacică  şi  cînd  am  văzut  cetatea  pe
       nind  cu  armată  pentru  că  vai  de  capul
                                            vîrful  muntelui  mi-am  dat  seama  că  aici
       şi  a  românilor  din  partea  dreaptă  şi  a
                                            este  şi  Zamolxes   şi  Sarmizegetusa,  că
       celor  din  partea  stîngă  de  Prut.
                                            aici  sîntem  în  centrul  României.
        Aş  vrea  în  încheiere  să  mulţumesc  a-
       cestui  minunat  colţ  de  ţară  pe  care  eu
       nu-1  cunosc  aşa  cum  nici  fraţii  mei  nu-1
       cunosc  şi  pe  care  eu  mă  întrebam  în  ce           [oi  Spis
       măsură  este  românesc.  Dar  este  româ­
                                                  10L,  cU*  A    CjuţinS».   e°-
       nesc !  Vă  mulţumim  pentru  primirea  fru­
       moasă.  Aş  greşi  dacă  aş  spune  formula
       noastră  clasică  „Mă  simt  ca  acasă".  Este
       greşită.  Ge  înseamnă  „Ca  acasă?"   Eu
       mă  simt  acasă !  Ca  acasă',  mă  pot  simţi
       la  un  frate  român  din  Ungaria,  să  zi­
       cem,  dacă  mă  primeşte  bine  şi  frumos,  o
       să  mă  simt  ca  acasă  şi_o  să-i  sărut  mina
                                                                 (39
       şi-o  să-l  îmbrăţişez  că  m-am  simţit  ca
       acasă,  dar  aici  mă  simt  acasă.  Vă  mul­                                     Prozatorul  Serafim  Saka  se  înfruptă  cu  poftă  din  pîinoa  Transilvaniei...
       ţumim !
      „O am enii trebuie  să  ştie  că  arta  e  un  d ar  şi                                               A4ass  media           încotro?
           nu o relaţie obligatorie  tăcută  prin  aîişe “                                        „Călăuza1'  a  fost  prezenta  în  zi­  I,a  lucrările  Seminarului  au   fost
                                                                                                 lele  de  9  şi  10  martie  a.c.  la  Semi­  reprezentate  de  asemenea   birourile
                                                                                                 narul  naţional  ,.Mass  media  înir-un   de  presă  ale  Senatului,  Camerei  De­
        Cu  prilejul  vernisajului  expo­  ţire  spirituală.  Nu  este  doar  o   —  Da  şi  nu.  La  noi  la  Arad  şi   sistem  democi'atic”  desfăşurat  la  Bu­  putaţilor.  Preşedinţiei.  Guvernului,  şi
      ziţiei  de  pictură  grafică  şi  sculp­  paradă  de  lucrări  vandabile  ci   sala  Filarmonicii  şi  cea  a  Tea­  cureşti,  sub  bunele  auspicii  organi­  direcţiile  de  presă  ale  Ministerului  de
      tură  a  Filialei  U.A.P.  Arad.  ce   o înţelegere a  ceea ce  ştiu  să facă   trului  de  Stat  sînt  goale,  aşa  că...   zatorice  ale  Asociaţiei  „Pro  Demo­  Interne  şl  celui  de  Externe,
       s.a  petrecut  de  curînd  la  Gale­  oamenii  de  artă  ai  Ardului.  Ex­  S-a  refuzat  mult  timp  sentimen­  craţia”.  Tresa  din  zonă  a  fost  reprezentata
      riile  de  artă.  „Forma"  din  Deva,   poziţia  de  faţă este ca un  răspuns   tul  artei  datorită  unor  obligaţii   Lucrările  Seminarului  s-au  desfă­  de  către  şeful  biroului  prolocoi  mass-
      i-am  solicitat  criticului  Valentin   la  expoziţia  pe  care  au   avut.o   ce  trebuiau  să  reprezinte  aniver­  şurat  în  plen  ş i. pe  ateliere.   bene­  media  al  Prefecturii,  dl.  ing  Ciprian
      Stache  un  scurt  interviu :  devenii  la  Arad  cu  puţin  timp   sări  şi  alte  minuni  de  acest  fel.   ficiind  de  o  largă  audienţă.  Au  par­  Alic.'  de  purtătorul  de  cuvînt  al  Ligii
        1)  Domnule  Valentin  Stache,   în  urmă.  Astfel  ne  apropiem,  ne   Dar  în  clipa  cînd  oamenii   vor   ticipat  reprezentanţi  al   Asociaţiei   Sindicatelor  Minere  din  Valea   Jiu­
      cum  se  explică  prezenţa  d-voas­  înţelegem  şi  cunoscîndu-ne.  ştim   simţi  că  lor  li  se  dăruieşte  nu  va   Ziariştilor  din  România,   Societăţii   lui  dl.  Dorin  Gheţa  şi  de  către  sem­
      tră a  arădenilor,  aici  la  Deva ?  să  ne  luptăm  Intre  noi.  Sperăm   mai  fi  nevoie  de  politrucii  de  la   Ziariştilor  din  România.  Uniunii  Zia­  natara  acestor  rinduri,  din  partea  pu­
        —  E  un  schimb  început   de   ca  aceste  întîi niri  să  fie  o  pro­  Comitetele  de  cultură.  Oamenii   riştilor  Profesionişti  şl  Asociaţiei  Zia­  blicaţiei  „Călăuza”.  Redacţia  noastră
      mult,  de  pe  vremea  regiunilor.   vocare  şi  pentru  alte  judeţe  ast­  trebuie  să  ştie  încetul  cu  Încetul   riştilor  Maghiari  din  România,  jur­  stă  la  dispoziţia  colegilor  cu  materia­
      Apoi  el  a  fost  uitat,  pentru  că   fel  ca,  treptat,  ele  să  ne  desprin­  că  arta  e  un  dar  şi  nu  doar  o   nalişti,  reporteri  din  radio  şi  televi­  lele  Seminarului  şi  cu  Buletinul  infor­
      şi  arta  a  fost  uitată.  Acum  re­  dă  de  aparenta  noastră  aparte,                  ziune,  scriitori,  sociologi,  precum  şi   mativ,  propunind  organizarea   unei
      luarea  acestor  relaţii  pare  cumva   nenţă.               relaţie  obligatorie  făcută   prin   reprezentanţi  a  unor  Agenţii  do  pre­  dezbateri  locale  privind  mass-medio
      penibilă.  Aparent  respectăm  nişte   2)  în  seara  aceasta,  la  vernisaj,   afişe.     să  din  străinătate  acreditaţi  la  Bu­  în  general  şi  presa  sciisă  în  special.
      reguli  vechi  dar  care  au  o  faţă   au  fost  puţini  oameni.  Aţi  su­                cureşti.                                 MIRKLA  PATRAŞCU
      nouă,  aceea  de  schimb  de  sim­  ferit  din  această  cauză ?   MARIANA  P\ND\KU
   1   2   3   4