Page 2 - Calauza_1991_59
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                    CALAUZA  •   Nit.  59  •   1991


                                                (X)  CURSUL  LA
                                                                                                        în
                                                                                     TllânuşUe  în  cui,  domnule !Eenea!
                                            LICITAŢIILE BANCARI
                                                                              -Am  primit  o  scrisoare  din  gat  să  nu  le  consemnăm  nume-   ca  tot  gospodarul.  Nu  credem
                                                                            partea  locatarilor  blocului   23,  I<î-   De   frică,   da,   oameni   că   deranjează  atît  de  mult.
              în  paralel  cu              bursa  neagră                    scara  III,  de  pe  strada  Mine­  buni,  de  frica  vecinului  lor.  Cîinele  l-am  adus  pentru  co­
                                                                            rului,  din  Deva.  Un  reporter
                                                                                                         L.i  parterul  blocului  ţap.  42)
                                                                                                                                                 ocupaţie,  să  nu
                                                                                                                                    pil,  să  aibă
               Comportarea  foarte  ciudată  a   Sintcm  martorii  unei  tendinţe   al  ziarului  nostru  s-a  depla­ locuieşte  familia  ing.  Ilie  Roi-  mai  fugă  de  acasă.  Via,  este
             bursei   negre  face   imposibilă   de  scădere  n  puterii  Icului   $j   sat  la  faţa   locului  pentru  a  bu.  Aici  ne-a  însoţit  doamna  adevărat,  a  crescut  în  cei  15
             previziunea  pe  mai  multe  zile.   nu  de   creştere,  cum  ne-ar  fi   verifica  cele  sesizate:  Claudia  Dohangie.  ani  de  cînd  o  avem.  Cînd  am
             Perturbatiile   sînt  generate   de   făcut  plăcere  să  constatăm.  —  Aici  locuim  20  de  fami­  —  Am  doi  copii  mici,  unul  plantat-o  însă.  nimeni  nu  s-a
             fluctuaţiile  cursului  Ia  licitaţii­                         lii  —  arăta  domnul  îoan  Do-  de  7  luni  şi  altul  de  doi  ani   opus.  Am  să   vorbesc  cu  so­
             le  de  valută.                 Bursa  neagră  se  menţine  pc   hangie,   şeful  de  scară.   Am  şi  nu  mai   putem  suporta  si­  ţul....
              Marţi  19  martie,  runda  de  li­  aproape,  totuşi  sub  nivelul  lici­  putea  trăi,  în  linişte  şi  bună-  tuaţia   creată  de  familia  Be-   Locatarii  au  dreptate.  Via­
                                           taţiei  bancare.
             citaţii  valutare  a  început  cu  un                          vecinătate  cu  toţii.  Din  păca­  nea  —  ne  spunea  doamna  A-  ta  în  colectivitate  îşi  are  re­
             curs  de  echilibru  de  175  lei/do-   1  $  =   150—175  lei  (Deva   ■—   te  însă   relaţiile  dintre  loca­ driana  Roibu.   Am  ajuns  de   gulile  ei  deosebit  de  clare.  Cu
             lar  S.U.A.  Acest  nivel  era  iden­  Bucureşti).             tari  sînt  alterate  din  cauza  u-  stau  ziua  Ia  prînz  cu  lumina  forţa.  în  mod  nedrept,  nu  se
             tic  cu  cel  înregistrat  vineri   10   1  DM  *=  100—125  lei  (Deva  —   nei  vii  şi  a   unui  amărît  de  aprinsă  în  casă.  poate  obţine  nimic.  Via  poa­
             martie  şi  este  cel  mai  bun  dc   Bucureşti).              cîine  lup,  mare  de-un  cot,  ca­  Am  sunat  şi  la  apartamen­  te  fi  amplasată  în  altă  parte,
             deschiderea  licitaţiei   valutare   •   Preţul  aurului  n  înregistrat   re  tînjeşte   după  hîrjoană  şi  tul   domnului   Ioan  Benea,  de  asemenea,  cuşca  cîinelui  şi
             de  la  B.N.R.  Miercuri 20  martie   în  prima  decadă  a  lunii  martie   libertate  şi  stă   toată  ziulica  proprietarul  viei,  cîinclui  şi  a  conflictul   s-ar  stinge.   Doar
             —  surpriză !  Leul  a  pierdut  din   nivelul  minim  de  363,70$  uncia   închis  în  cuşca  sa.  Mai  multe  celor  cîţiva  zeci  de  metri  pă­  bunăvoinţă  să  fie.   Mănuşile
             nou  teren  în  disputa  lui  cu  do­  şi  nivelul   maxim  de   369,20$   familii  s-au  plîns  că  îi  deran­  traţi  de  grădină,  bine  proteja­  în  cui,  domnule  Benea.   şi,
             larul  american  „cursul  de  echi­  uncia.                    jează,  ba   cîinele  care  latră,  tă  de răuvoitori cu sîrmă  ghim­  din  nou  la  treabă.  în  acest  fel
             libru"   fiind  de  200  lei/dolar.                 II.  B.    ba  via  care  nu  lasă  soarele  să  pată,   plasă  metalică  şi  fier  veţi   recîştiga  simpatia,  res­
                                                                            intre  în   camerele  de  la  par­ beton.  Ne-a  primit  soţia’  aces­  pectul  şi   preţuirea  vecinilor
                                                                            ter.  Asta-i  marele  nostru  ne­ tuia,  doamna  Rădiţa  Benea.  dumneavoastră.
                                       Z VC/iS /A/  U X .A                  caz  şi  uite  că  trebuie  să  vină   —  Soţul  meu  nu  este  acasă.   P.S.  Doamna  Benea  ne-a  su­
                                                                            ziarul  ori  primăria  să  ni-1  re­ Ştiţi,  el  este  antrenor  de  box  nat  la  redacţie  rugîndu-ne  să
                                                                            zolve.  Noi  nu  putem...  la  clubul   Explorări  miniere  nu  mai   scriem  despre  cîine.
                                                                             Am   discutat  cu  mai  multe  Deva,  iar  azi  are  meci  în  de­  Amărîtul   căţeluş  a  fost  sus­
                                                                            persoane   care  ne-au  relatat  plasare  cu  echipa.  Am  plan­  tras  din  cuşca  sa  de  un...  hoţ.
                                                                            acelaşi  lucru.  Unele  ne-au  ru- tat  şi  noi  o   floare,  un  brad,  REPORTER
                                                                                    „ACEŞTIA  SIMT  ASASINI  RAMBO"
                                                                             (Urmare  clin  pag.  1)   au  păzit  Parlamentul  din  oraşul   spălător.  în  cele   patru   barăci
                                                                                                       vechi  baricadat  pentru  a-1  apă­  de  lemn  în  care  locuiesc  oame­
                                                                         Letoniei.  Deja  în  2  ianuarie  au   ra  de  atacuri.   „Această  bandă   nii  lui  şi  care  au  fost  înainte
                                                                         ocupat  Casa  Presei  conform  măr­  sălbatică — afirmă  Bergmanis  —   locuinţe  ale  celor  eliberaţi  din
                                                                         turisirilor  unui  dezertor  din  în­  are  sarcina  de  a  face  aici  exact   puşcării   miroase  a   mahorcă,
                                                                         sărcinarea  şi  în  solda  Partidu­  ceea  ce  au  făcut  paraşutiştii  la   varză  acră  şi  lemne  putrede.  Din
                                                                         lui  Comunist  leton  care-şi   re­  Vilnius.  Aceştia  sînt  asasini  Ram-
                                                                         vendică  această  clădire  ca  fiind   bo".                 difuzoarele  instalate  răzbat  mai
                                                                         „proprietatea"  lui.  Acum   două   mus.  Aceştia  sînt  asasini  Rambo"  tot  timpul   diferite  comunicări
                                                                        săptămîni  au  atacat  Şcoala  su­                           şi  ordine.  împreună  cu  trei  co­
                                                                                                                                     legi  locuieşte  într-o  cameră  mi­
                                                                         perioară  de   Poliţie  din  Riga.   Această  acuzaţie  este  respinsă   că.  „Mai  rău  ca  animalele"   se
                                                                         Au  incendiat  camioanele   care   vehement  de  lt.-major  Alexander   vaită  Kuşmir.  trebuie  să  trăias­
                                                                                                       Kuşmin,  33  de
                                                                                                                      ani,  ofiţer  al
                                                                         trebuiau  să  le  bareze  înaintarea
                                                                        spre  centru,  au  ciuruit  un  auto­  „beretelor  negre".  „Avem  o  frică   că  trupa  lui  de  120  de  oameni,
                                                                                                                                     doar  pentru  că  Ministerul
                                                                                                                                                              de
                                                                        buz  după  ce  au  evacuat  călăto­  cumplită  de  atacuri"  —  afirmă  a-   Interne  leton  nu-şi  respectă  pro­
                                                                        rii  din  el  şi  trăgeau  asupra  ma­  cesta.  „Sîntem  făcuţi  nazişti  iar   misiunea  de-a  le  da  locuinţe  mai
                                                                                                                noastre  sînt  amenin­
                                                                                                       familiile
                                                                        şinilor  care  treceau.  Un   şofer   ţate  cu  moartea".    bune.  Fetele  tinere  care  se  află
                                                                        de  camion  a  fost  omorît  prin-                           aproape  în  toate  camerele  or  fi
                                                                        tr-un  glonte  în  cap.         „Frica"  este  conform  spuselor
                                                                          „Numai  proştilor  le  c  frică  de   lui  Kuşmin  cea  care  îi  determi­  soţii,   logodnice  sau   prietene,
                                                                        beretele   negre"  afirmă  munci­  nă  pe  oamenii  lui  să  aibă  ar­  chiar  fiice.  „Familiilor  noastre
                                                                        torul  constructor  Ginters  Berg-   mele  mereu  la  îndemină.  lingă   le  este   doasemenea  teamă   şi
                  BATAIA  l e u l u i   PESTE  OCEAN !                   manis,  unul  din  voluntarii  care  pat,  pe   coridoare,  chiar  şi  la  multe  n-au  locuinţă".
                 (Urmare  din  pag.  I)   atitudinea  lor   „nceonforinistă"   lansa  o  teorie  politică  diferită   corect,  şi  Frontul  să  se  lase  a-   diţionate  de  stabilirea   domici­
                                          politie.  Ai   înrola  pe  aceşti  oa­  de  cea  oficială.  într-un  fel  N.S.   dormit  dc  iluzia  propriei  puteri.   liului  în  ţară,  cu  5  ani  înainte
            lui,  N.S.  Dumitru,  nu  a  reuşit  să   meni   într-o  ideologie  a  devenit   Dumitru  şi-a  jucat  cartea  vieţii   Ea  să  facem  o  mică  comparaţie,   de  data  alegerilor.  Amendamen­
            lanseze  nici  o  idee  originală  şi   o  sarcină   extrem  de  grea   în   în   încercarea  de  a   „sparge"   Frontul  ar  putea  fi  asemuit  unui   tul  ii  vi/a  direct   pe  Ion  Raţiu
            să  capteze  un   număr  suficient   special  după  alegerile  de  la  20   Frontul,  însă  a  eşuat  lamenta­  dinozaur,  care  nu  se  sinchiseşte   şi  Radu   Cîmpeanu,  adversarii
            de  adepţi  ineît  să  poată  constitui   mai,  cînd  grupul  parlamentari­  bil.  Discursul  său,  destul  de  in­  de  mai  slabele  vieţuitoare  care   în  alegeri  ai  domnului  Ion  Ilies-
            o  fracţiune.  Dar  există  şi  o  do­  lor  F.S.N.  s-a  manifestat  în  mul­  coerent,  nu  a  adus  nici  o  nou­  îl  atacă  fără  o  şansă  aparentă   cu.  Parlamentarii  F.S.N.  au  că­
            ză  de  adevăr  în  ceea  ce  se  spu­  te  cazuri  ca  o  grupare  de  inde­  tate,  anunţînd  doar  că  e  „mai   de  reuşită.  Dar  ştim  bine,  aces­  zut  în  involuntara  cursă  întinsă
            ne  despre  Front,  evidenţiindu-se   pendenţi.   Dar  acest  lucru   a   la  stingă"  (adică   mai  spre  so­  te  uriaşe  animale  preistorice,  ne­  de  acest  deputat  neutru.
            slăbiciunile   sale.   A   nu  recu­  fost  şi  este  încă  un  element  po­  cialism)  decît  Moţiunea  oficia­  funcţional  alcătuite  de  natură,   Gravitatea   adoptării   acestei
            noaşte  existenţa  unei  crize,  dar   zitiv.  Dacă  Frontul  ar  fi  o  gru­  lă.  Mai  mult  a  intrat  într-o  pe­  au  dispărut  în   negura  istoriei.   teze,  a  reieşit  abia  ulterior  cînd
            mai  ales  necesitatea  restructu­  pare  monobloc,  el  şi-ar'  impune   nibilă  dispută  cu  sala,  care  l-a   Frontul  pare  insă  a  fi  un  orga­  a  fost  analizată  la  rece.  A  in­
            rării  şi  renunţării  la  unele  idei   (prin  majoritatea   confortabilă   fluierat  copios.  In  acest  fel,  pre­  nism,  care  este  neaşteptat  de  a-   troduce  în  Constituţie,  restricţii
            scheme  şi  in  special  la  „balas­  pe  care  o   deţine  în  cele  două   tinsul   grup  dizident,   nu  şi-a   daptabil  evoluţiei,  preluînd   cu   de  a   candida  în  alegeri,  este
            tul"  uman,  înseamnă  a  da  dova­  camere)  cu  mare  uşurinţă  voin­  găsit  nici  liderul  şi  nici  ideo­  rapiditate  toate  schimbările  de   profund   nedemocratie.   Doar
            dă   de  iresponsabilitate  politică   ţa  ceea  ce  ar  putea  devia  spre  o  logia.    mediu.                        două  ţări  din  Africa  mai  au  a-
            şi  civică.  Coagularea   greoaie,                                                                                      semenea  prevederi,  fn  fond  cel
            imposibilitatea  ordonării  si  dis­                                                                                    care  decide   asupra   dreptului
            ciplinării  acestui  numeros  grup,    Cronica  parlamentară                                                            unui  cetăţean  de  a  aspira  la  o
            are  cauze  obiective,  generate  de                                                                                    înaltă  demnitate  trebuie  să   fie
            modul  special  în   care  s-a  for­                                                                                    electoratul,  care  prin  votul  său
            mat  acest  partid.  Chiar  in  dra­                                                                                    va  sancţiona  sau  valida  aceste
            matica  zi  de  22  decembrie  1989,   formă  mascată  dc  totalitarism.   Şi  totuşi  pentru  a  nu  rămîne   Un  motiv  important  pentru  ca­  aspiraţii.
            in  toată  ţara  s-au  format  spon­  Această   opoziţie   în  interiorul   doar  un  foc,  de  paie,  un   nou   re  F.S.N.  trebuie  să  rămînă  unit   O  astfel  de  prevedere  consti­
            tan  organisme  (Consiliile  F.S.N.)   partidului  de  guvernămînt.  cali­  grup  de   deputaţi  fun  indepen­  este...  constituţia.   Dezbaterile   tuţională  ar  fi   adus  Frontului
            ale  unei  puteri  apolitice,   care   ficată  dc  unii  ca  slăbiciune,  in­  dent  plus  alţi  nouă  grupaţi  în-   din  constituantă  au  intrat  in  fa-   un  marc  deserviciu,  prin  apre­
            aveau   sarcina   de  a  înlătura   capacitate  organizatorică,   este   tr-un  inedit  grup  parlamentar)   za  disputelor  dure.  între  prin­  cierile  nefavorabile  ln  care  s-ar
            structurile  de  conducere  comu­  de  fapt  principala  armă  de  lup­  s-a  desprins  din  grupul  parla­  cipalele  forţe  politice.  Paradoxal,   fi  expus  pe  plan   internaţional.
            niste  şi  a  umple  vidul  de  auto­  tă  împotriva  partidelor  din  o-   mentarilor   F.S.N.  Format  di»   dar  nu  toţi  au  înţeles  (sau  poa­  S-ar  fi  spus  pur  şi  simplu  aşa
            ritate  ce  a  apărut  imediat.   în   poziţie.             oameni  din  linia  a  doua,  acest   te  nu   doresc)  necesitatea  unei   „Uite  CPUN-ul  a  făcut   Legea
            aceste  organisme  au  intrat   oa­  în  aceste  condiţii,  era  absolut   grup  nu  are   însă  o  platformă   Constituţii  profund  democratice.   electorală  mai  democratică,  (in
            meni  pc  care  îi  unea  disperarea   normal  ca  o  parte  din  membri   politică  care  să-i  unească,  hotă-   Una  din  problemele  foarte  dis.   ea  nu  existau  asemenea  restric­
            şi  curajul,  ura  împotriva  comu­  F.S.N.  să  se  desprindă  de  aceas­  rîrea  lor,  avînd  la  bază  cauze   pulatc  este  cea naţională. în con­  ţii)  iar  Frontul   care  a  eîştigat
            nismului  şi  spiritul  de  sacrificiu                      diferite :   teribilism,  naivitate,  fruntarea  pe  această  temă  s-au   alegerile  face  o  Constituţie  mai
            iar  aceste  lucruri  nu  sînt  sufi­  tă  formaţiune  politică,  pe  mă­  interese  personale.  Oricum  eve­  angajat  toate   grupurile  parla­  puţin  democratică.  Parlamenta
                                          sură  ce  ei  îşi  clarificau  propria
            ciente  pentru  a  genera  structuri   ideologie  şi  constatau  că  ea  nu   nimentul  are  o  importanţă  mult   mentare.  Sarcina  de  mediator,  a   rii  Frontului,  au  avut  însă   în
            capabile  să   conducă  şi  zic  eu   corespunde  cu  cea  a  partidului   mai  mică,  decît   sperau  autorii   revenit  prin  forţa  împrejurărilor   ţelepciunca  şi  puterea  de  a  re­
            nici,  măcar  să  se   conducă   pe   din  care  fac  parte.  Acest  feno­  ei.  Efectul  scenic,  ca  să  zic  aşa,   rronlului.   Trebuie   ales  între   cunoaşte  că  au  greşit  şi  să  revi.
            ele,  pentru  că  ele  nu  constituiau   men   este   mai  puţin  pregnant   nu  este  susţinut  de   conţinutul   tendinţa  I’ .U.N.R.  de  a  cenzura   nă,  anulînd  amendamentul   de
            o  ideologie  Aceste  grupări   de   decît  se  anticipa,  poate  şi  da­  replicilor.    drepturile  minorităţilor,  pînă  Ia   care  v-am  vorbit.  O  bătălie,  poa­
            oameni  au  constituit   structura   torită   faptului  că   ideologia,   Nu  trebuie  însă  să  fim  naivi,   a  lc  nivela  complect  şi  a  le  în­  te  cea  mai  importantă  de  pînă
            viitorului  partid  intitulat   Fron­                       subcstimînd  pericolul  extinderii   globa  în  drepturile  majorităţii,   acum,  cea  cu  propriile  limite  şi
            tul  Salvării   Naţionale.   Acest   frontului  este  suficient  de  elas­  acestui  fenomen.  întrebarea  ca­  şi  între  dorinţa  U.D.M.R.  de  a   prejudecăţi  a  fost  cîştigată   dc
                                          tică
                                                                 în  ea
                                                pentru  a  îngloba
            partid  a   avut  deci  mai   înfîi   membri  cu  păreri  nu  chiar  con­  re  se  pune  în   mod  logic  este :   avea  garantate  toate  drepturile   Front.  Şi  ca  să  reiau  generoasa
            membri  şi  apoi  o  platformă  po­  vergente.  De  altfel  dînd  dovadă   eît  de  marc  poate  fi  acest  risc   care  să-i  confere  o  existentă  a-   idee  cuprinsă  în  titlul  Moţiunii
            litică  ,o   ideologie  care  a  fost   de  o  înţelegere  superioară  a  dis­  şi  care  ar  fi  urmările  lui.  proape  independentă  minorităţii   de  Ia  Convenţia  Naţională,  „Un
            conturată  în  perioada  electorală.  ciplinei  de  partid,  Statutul  F.S.N.   Veleitarismul,  s-a   manifestai   maghiare.  Unele  teze,  care  pu­  viitor  pentru   România",  pute­
              Faptul  că  pe  aceşti  oameni  nu                        in  mai  toate  formaţiunile  poli­  teau   duce  la  o  criză  gravă  a   rea  de  regenerare,  de  adaptare
            i-a  unit  un  crez  polit'c  liber  ac­  prevede  posibilitatea  prezentării   tice  şi  evident  s-a  făcut  simţit   Constituantei   (retragerea  unor   şi  progres  a  Frontului  constituie
                                          unor  moţiuni  care  să  lanseze  idei
            ceptat  a  marcat  puternic  evolu­                         şi  în  cadrul  Frontului.  Din  fe­  grupuri  parlamentare)  au   fost   garanţia   acestui  viitor.  Născut
            ţia  ulterioară  a  partidului.   A-   politice   diferite  şi  care  să  con­  ricirea  pentru  acest  partid,  a-   amînate,   graţie   malcabilităţii   din  grijile   primelor  zile  după
            eest  lucru,  corelat,  cu  o  puter­  stituie  alternative  politice.   A-   ceastă  boală  nu  a  cuprins  cu  a-   de  care  a  dat  dovadă  Frontul.   Revoluţia  din  Decembrie.  Fron­
            nică  aversiune  faţă  de  ceea  ce   ceastă  posibilitate  a  încercat^  să   devărat   structurile  conducătoa­  Teza  13  din  titlul  II.  a  generat   tul,  partidul  atît  dc  iubit  şi  de
            se  cheamă  „disciplină  de  partid"   fie  fructificată  de  N.S.  Dumitru   re,  ci  mai  degrabă  este  un  pu­  un  episod  unic  şi  mult  comen­  contestat,   partidul  considerat
            a  făcut  imposibilă   organizarea   care  a  devenit  (sau  a  încercat   seu  de   nemulţumire  a   unor   tat.  La  propunerea  unui  deputat   fără  ideologie  şi  structură,  a  do.
            unor  structuri  clasice  de  partid   să  devină)  liderul  unui  presupus   „decembrişti"  care  simt  că  pierd   ecologist,  a  fost  adoptat  un   a-   vedit  că  este  pe  calc  să  devină
            Unde  mai  pui  faptul  că  majo­  grup  de  opoziţie.  Domnia  sa  a   contactul  cu   plutonul  fruntaş.   meudament   prin  care  dreptul   cu  adevărat  un  partid  modern,
            ritatea  liderilor  (şi  în  special  a                     Există  totuşi  riscul,  ca  semnalul   de  a  candida  pentru  Parlament   capabil  să   conducă  ţara  în  a-
            candidaţilor  în  alegeri)  au   fost   luat  cuvîntul  imediat  după  pre­                                             ccastă  perioadă  dc   mari  con­
            personalităţi  recunoscute  pentru  mierul   Roman  în  idcca  dc  a  acesta  să  nu  fie  receptat  în  mod  sau  pentru  preşedinte  sînt  con­  fruntări  sociale.
   1   2   3   4