Page 2 - Calauza_1991_60

Pag. 2
CĂLĂUZĂ • NR. 60 • U)!)î

BURSA XL
I n e x c l u s i v i t a t e p e n t r u „ C Ă L Ă U Z A "
OPERAŢIUNI DE BURSĂ

i i Ceea ce ne desparte e prea puţin faţa
D upă m om entul livrării m ărfii nula: ceea ce cîştigă o parte,
care face obiectul tranzacţiei, o- pierde cealaltă. Pentru elimina­ de ceea ce ne apropie../1
peraţiunile de bursă pot fi : rea unor atarl riscuri, se proce­
a) pe bani gata, cu livrare im e­ dează la tranzacţii de acoperire (Urmare din pag. 1)
diată : tip „hedging". brăţişaţi şj uniţi în tre ci dc-a le prin audiovizual ?
pururea toţi rom ânii.
b) la term en, cu livrare la un (va urm a) T. B .: — N eputindu-se nega A venit din păcate dictatura Î.P.S. părintele N IC O L A E : —
term en m ai m ult sau m ai puţin n. b . existenţa Bisericii rom âne-unite com unistă care sub pretextul Există, e adevărat, un pericol
apropiat. cu Roma (greco-calolicu), exislînd îm preunării celor două Biserici, pentru unitatea spirituală a nea­
O peraţiunile la term en au un FLASH • FLASH • FLASH însă un „divorţ" între aceasta şi ne-a învrăjbit şi asm uţit pe unii m ului rom ânesc. E dureros sa
caracter p u r speculativ. Ele pot Biserica ortodoxă-rom ână, de ce îm potriva altora. L ichidarea dic­ constaţi că pe lingă num eroasele
fi operaţiuni „â la hausse" şi „ă la • L ista de cursuri în vigoare de nu se pot recunoaşte deschis atît taturii com uniste înfăptuită cu pricini care duc la divizarea şi
baisse“. la 1 aprilie a.c. anunţă cursul m eritele cit şi greşelile reciproce atîtea jertfe, a r fi păcat să nu învrăjbirea noastră, o contribuţie
valu tar oficial al dolarului, de Intre conducerile acestora şi ce nu m ică îşi aduc diferitele con­
O peraţiunea „â la hausse'1 60 lei. fesiuni creştine. Există raţiuni de
constă în faptul că speculantul • P reţul aurului a înregistrat trebuie întreprins pentru recon­ ordin naţional care ar trebui să
cum pără m arfa cu un preţ re­ nivelul m inim de 362,00 S u n ­ cilierea între ele spre scopul de­ ne oblige la a ne schim ba com­
clarat (dar nerealizat) al unităţii
dus la d ata încheierii tranzac­ cia, iaf ccl m axim de 364,00 S de credinţă şi neam ? portarea. Nu lipsesc însă nici cele
ţiei pentru a o revinde cu un uncia. I.P.S. părintele NICOLAE : — dc ordin religios, bisericesc, con­
preţ m ai m are la data executării In ce priveşic relaţiile dintre Bi­ fesional. Poate dacă am lua în
contractului. • Un com erciant japonez a ară­
tat că firm ele nipone nu sînt sericile ortodoxă şi greco-catolieă serios aşa zisul ecumcniscn pc
O peraţiunea „â la hausse" se care îl proclam ăm uneori cu m ul­
fam iliarizate cu Europa de există în lr adevăr tensiuni m ari
bazează pe o anticipaţie de scă­ E s t: „nu este stabilă din punct şi regretabile. G reşeli se comit tă em fază, situaţia s-ar schim ­
dere a preţului, din partea spe­ de vedere economic şi politic'1... din păcate in continuare, şi azi. ba. Şi chiar va trebui să-l luăm
deveni
în serios pentru a nu
culantului, pe durata derulării Cred că trebuie să ajungem la o
BURSA NEAGRĂ reconciliere şi coexistenţă pre­ anacronici.
contractului. cum înainte de 1918. Ceea ce no T. B .: — Vă rugăm — un gînd
O peraţiunile speculative de 1 DM = 115—120 lei desparte e prea puţin faţă dc de Sfintele P aşti pentru cititorii
bursă sini operaţiuni cu sum ă 1 $ = 180—135 lei ceea cc ne apropie. ziarului „Călăuza" din Ardeal...
Nu de m ult am sărbătorit pen­ duoă n* o—" Î.P.S. părintele N IC O LA E: —
tru prim a dată pe 1 Decembrie frăţietăţii dintre noi. In trecut Sfintele P aşti, chiar dacă nu sînt
ea sărbătoare naţională. La I ne-an* considerat „două strane" sărbătorite de toţi creştinii în
Corupţie la poliţie j Decembrie 1918 rom ânii ortodocşi ale aceleaşi Biserici rom âneşti. aceeaşi dum inică, sînt p rilej d«
De ce n-am fi şi astăzi la fel ?
m editaţie, indem n spre toleranţă
k şi greco-calolici au fost una în T. B ,: — Există un pericol şi poruncă de a ne ierta unii pe
lupta pentru înfăptuirea Româ­
(U rm are din pag. 1) furtul banilor din fondul <
secret ; | niei M ari. tn m em orabila zi de pentru unitatea spirituală rom â­ alţii, de a ne îm păca intre noi.
k in faţa tribunalului pe oricine 20 ani, pentru furtul în două ' I D ecem brie 1918 episcopii M iron nească din partea Bisericilor O r­ E xistă un cuvînt des repetat în
indiferent de rang sau grad. etape a 1,3 m ilioane dolari j C ristea — ortodox şi Iuliu IIossu todoxă şl U nită, a neoprotestan- zilele de P a ş ti: „Să iertăm to­
Investigaţiile făcute de F.B.I. din fondul secret ; ' — greco-catolic s-au îm brăţişat tism ului, neocom unism ului şi tul pentru înviere". Dacă sîntem
au scos la iveală şi I-au acuzat 10 ani, încercare de intim i- î înaintea m ulţim ii de rom âni spu- suspiciunii alim entat de o a- creştini adevăraţi, să punem în
pe şeful poliţiei din Detroit, dare a m artorilor ; | nînd că aşa cum se îm brăţişea­ num ită propagandă a m ass-m e- aplicare aceste cuvinte bogate în
k ză ci acum , aşa să răm ină îm ­ diei rom âneşti, inclusiv reţin eri­ sem nificaţii.
ÎVilliam L. Ilari de furtul a 9 ani, falsificări de taxe în *
s 2.6 m ilioane dolari din fondul 1985, 3936 şi 1987 ; I
k
I secret al poliţiei. Complice la Domnul K cnncth A. W ainer : '
fu rt a fost şeful politiei
de
5 ani, conspiraţie la furtul I
k reeducare din perioada 1979— banilor din fondul secret : * I î LUMEA INTERLOPĂ
1986, K cnncth A. W ainer, fost 10 ani, pentru furtul a 1,3 mi- jj ţ Educaţie cu... eîntee
inform ator al F.B.I. între anii lioane dolari din fondul se- I
1986— 1988. La sosirea veştii că creţ ; * \ De o bună bucată de vrem e, la N e s c r i e u n h o t
cei doi au fost arestaţi dom nul 35 ani, refuzul dc a reîntoar- I •’ Şcoala generală nr. 2, din m uni­ m are şest cu incognito pregătit.
Young a avut suficient tim p să ce taxele po 1986—1987 şi s cipiul Petroşani, se petrece un lu­ (U rm are din pag. 1) Adio şi n-am cuvinte. E ra pen­
cru ieşit din com un care indig­
I distrugă toate actele com pro­ 1988. I nează to t m al m ult pe părinţii sionar cu fata dusă după un
k m iţătoare care ar fi putut duce Procesul acelor care au p ro -J i elevilor ce frecventează această lu arabu şi fiu lu chirurgu Ignat străin în Italia. Chestie dă şase-
dă lua-a Ia spitalu judeţean din
] unitate şcolară.
1 şi la arestarea lui. fitat de funcţiile lo r şi au fu- i 1 Este vorba despre soţii Oneţiu “ U, \, Tim işoara a sărit cu lovelele. ţase. Noi eram cu m unca şi cu
la / /
k Din declaraţiile celor doi in ­ ra t banii din fondul secret al I i am bii proiesori de m uzică ia T oată treaba m ergea unt. Ce era penalii. V alone eu cheia_ univ er­
culpaţi reiese că sum e m ari de poliţiei a fost public şi televi- J \ şcoala respectivă, care au ajuns \ sală topea orice m aşină. Nea
I bani au fost plătite pentru in­ zat de mai toate canalele de | l să ocupe aproape întreg spaţiu] / rău pentru noi îi că în afară
k i orelor de cursuri cu vînzarea bi- F ane avea şcoală bună. M ulte
stalarea unor antene în incinta televiziune. Probabil că apelul * j lctelor (a zece lei bucata I) pen- , d ă nea F ane prea m ultă m inte am în v ăţat dă la el.
\ locuinţei lui Colem an A. Young. inculpaţilor Ia un recurs ar a- I \ tra spectacolele video, organizate n-aveam noi ăilalţi. C hiolhane şi C hestia îi că odată căpiaţi da
k 100 000 dolari s-au plătit sub trage după sine un nou incul- , } tot tîe către dânşii. In fiecare sîm - i chirvaisuri ca-n film e cu m ilio­ b ău tu ră în Coştei, Nic şi Corsa-
I form ă de salariu fostei priete­ pat în persoana M aiorului Co- I 1 bătă şi dum inică, tn laboratorul n ari şi la echipa F ane et com­ ru s-or luat la h arţă ou A fanasc
k ne a dom nului K enneth A. lem an A. Young. Rămînc de ' / de muzică al şcolii, spectacole la pania puteai vedea. 3M-am ales
\ care vin deseori chiar şi indivizi
I W einer. 72 000 dolari chirie văzut. jj • din afara şcolii. Halal dem ocratic, atunci cu ghiul dă au r d ă ziceai chioru ăl d ă e ra şef d ă local
dom nilor J
că-i copită dă cal pă deşti şi cu
k pentru fiica lui H art şi fam ilia Oare directorul unităţii nu m al ‘ ţoale dă lord englez, că ăsta a parcă îl chem a n ea Resiga sl
sa aflată în oraşul m ilionarilor Sursă de inform are J - asistă deloc ia orele de cursuri, jnapanu chem ă doi sticleţi deş
I B cvcrly M ills California. Sen­ INDICAŢII FEDERALE I 1 susţinute de cătTe cei aflaţi în fost fixu meu, ţoalele granda făceau veacu în zonă. D -aicl
k tinţa a fost definitivă. V inovaţi: RECORDUL DIN TRIBUNALUL'. / subordinca dum nealui, suprave- I lux în viaţă şi m uierile. Pînă
î Dom nul W illian L. I l a r i: FEDERAL AL U.S.A. | ţ giiind astfel procesul de educa- ) atunci lucram în stil dă cărţi s-o-m puţît brînza şi s-o dus dracu
k 5 ani, pentru conspiraţie la (The D etroit News) J 1 ţie al elevilor I reari. T ot era acoperit. Nea Fane trotineta.
I 1 IOAN YASIU * (va urm a)
nu să-ntîlnea eu noi decit pă
(U rm are din pag. 1) piaţa de m aterii prim e nu va fi nor nivele dc prodneţie foarte este eă nu, m ai ales că reform a specula şi bişniţa ?° Ei bine, legi
controlată şi susţinută de stat. scăzute. Ţ ăranii încă nu scot pe agrară va duce, ia o scădere a avem d a r nu p rea se respectă şi
a preţu rilo r cu piaţa europeană, M ulte întreprinderi vor da făli. piaţă recolta anului trecut, toc­ producţiei agricole, ccl puţin ap aratu l de sta t care să urm ă­
ceea ce a m ai redus din scurge­ m ent, dar num ai astfel, econo­ m ai in ideca scum pirii produse­ pentru acest an. D eja la această rească aceste aspecte este in s ir
rea m ărfurilor peste graniţe, l'n mia va scăpa de „balastul" co­ lor alim entare. dată sintem in intîrziere cu a . ficient şi... tim id. P oliţia este
lucru este c e r t: în perspectiva loşilor industriali, total inefi­ P entru a nu asista la o cursă nul agricol, (num ai o zecime din încă tim orată do agresiunea
convertibilităţii leului, trebuie să cienţi. S_a spus despre prim a sălbatică, preţuri — salarii, G u­ păm înt este însăm înţală) amc- populaţiei, fiscul practic nu o
avem un sistem de preţuri com ­ etapă că nu a fost bine pregă­ vernul a adoptat o altă m etodă ninţînd să sc com prom ită recolta xistă, ju stiţia se pierde în h ă­
patibil cu cel dc pe piaţa occiden­ tită, că m om entul ales nu a fost şi anum e .aceea dc a plafona pre­ acestui an. Cc va face G uvernul, ţişurile procedurale. N e întrebăm
tală. A tita tim p cît o pereche de cel mai bun. Cam acelaşi lucru sc ţurile la principalele produse a- care are ca principală grijă, asi­ m ereu : „D ar cum este în A m e­
pantofi costă 2000 lei, adică a- spune acum de etapa a Il-a. Sc lim cntarc. Indicii m axim ali de gurarea hranei pentru populaţie? rica, în Europa O ccidentală ?*
proxim ativ 10 dolari, iar pe piaţa apreciază că declanşarea acestui m ajorare vor fi între 167 la sută Va apela la im porturi, care vor T rebuie să înţelegem că in a*
europeană, preţul lor este de 50 ceste ţări, sistem ul şi ap aratu l
dolari, nu poate fi vorba de o adm inistraţiei de stat s-a form at
convertibilitate reală. Ori preţul şi stabilizat în mod organic, în
pantofilor trebuie să fie de zeci de ani. Noi dorim să reali­
10 000 lei, ori dolarul trebuie să P U N T E A SU SPIN ELO R zăm acelaşi lucru în cîteva luni.
fie de 40 lei. P entru asta însă, tre­ Nu este posibil. D ar este clar,
buie ca economia noastră să fie ca­ că în această etapă, rolul S tatu ­
pabilă să asigure un nivel de lui ca m ediator în tre producător
productivitate, îneît un m uncitor şi 310 la sută, diferenţiaţi pc pro­ îm povăra şi mai m ult ţara, sau şi cum părător şi de protector al
să poată ciştiga atît îneît să-şi val dc scum piri nu este bine duse. P entru ca această m ajo­ va introduce o drastică raţiona, cetăţeanului trebuie să crească
poată cum păra cu salariul de pe pregătit, pentru eă sc suprapune lizarc ? considerabil. Dacă G uvernul na
o lună 20 dc perechi dc pantofi, peste criza agriculturii (generată rare să nu afecteze nivelul dc G uvernul va trebui să asigure se va putea achita do această
trai se acordă com pensaţii şi in ­
dc reim proprietărirea ţăranilor)
adică 1000 dc dolari sau... 200 000 şi peste im pactul societăţii cu dexări tuturor categoriilor so. protecţia socială a cetăţeanului. sarcină, extrem de grea trebuie
lei. Sigur socoteli cc vi se par cialc. Se pune desigur în treb a­ Trebuie să recunoaştem că şi în să recunoaştem , atunci, într-a-
absurde, dar adevărul este unde­ şom ajul oficializat. In cronica rea dacă cei 2100 lei — cît re ­ etapa întîia, an ap ăru t m ai în- devăr vom putea vorbi doar
va pe aici, adică, nivelul de e- trecută, arătam că la toate a- prezintă com pensaţia m axim ă — tîi şi cu destulă vigoare, relele, de m ajorarea preţurilor şi nu do
ficicnţă al m uncii noastre este c—tea se m al poate adăuga şi vor acoperi toate cheltuielile su. adică specula, corupţia, traficul liberalizarea acestora. D ar pen­
criza politică a unui partid dc
foarte scăzut. Ori scopul refor­ guvernăm int în destrăm are. T re­ plim entare generate de libera­ de influenţă, etc. A ceste rele, tru a-şi duce m isiunea la bun
mei, este tocm ai acesta, o creş­ lizare ? Esenţa economici dc aduc un prejudiciu m ult mai sfîrşit G uvernul trebuie sp rijinit
buie să ştim eă am înarca etapei
tere a eficienţei m uncii. Prim a a II.a a liberalizării a r aduce piaţă este jocul cererii şi al o- m arc cetăţeanului sim plu, chiar de P arlam ent, dc partidele poli­
dc
tice (indiferent dc culoare)
etapă a liberalizării preţurilor,
nu a reuşit să pună în m işcare un m inus in bugetul dc stat de fertci, care se m aterializează prin decit liberalizarea însăşi. Pentru sindicate, adică de noi toţi, pen­
preţuri negociate în tre cei doi
că degeaba preţurile vor fi con­
acel resort invizibil al m aşină­ eca. 10 m iliarde pc lună. Amî- parteneri ai jocului, producător, trolate, dacă m arfa va dispare tru că vrem nu vrem , această
punte a suspinelor trebuie s-o
riei economice, care să ducă la narea cu 3 luni (pînă la sfîrşitul com erciant. A cest joc, funcţio­ din m agazine şi va trebui să o trecem îm preună.
creşterea vitezei spre... ţinta lunii iunie) cum s-a solicitat dc nează atunci cînd există cej procurăm cu supraprcţ. Aici în. A ceasta este şi raţiun ea m ini-
bu­
opoziţie, ar dubla deficitul
m uit dorită. Un eşec ? Se poate puţin un echilibru între cerere (r.adcvăr. G uvernul trebuie să vacanţci parlam entaro, ca (oţi
spune că da, dar un eşec ncce. getar pe acest an. Fondul Mo­ şi ofertă dacă nu un surjxlus dc intervină hotărî!, pciilru că este factorii im plicaţi in R eform ă să
netar internaţional, sprijină
fi­
sar. P entru că, dc aici, dc la m arfă de piaţă. A tunci cînd o* direct răspunzător, dc asigura­ vegheze la m odul în care ea sc
această liberalizare a preţurilor, nanciar ţara noastră, d ar în con­ ferta este m ai m ică dccît cerc. rea ordinii publice şi a legali­
m aterializează. A dică (ca să fin
va porni totuşi reconstrucţia c- diţiile trecerii efective la econo­ rea .preţul va creşte în mod a r­ tăţii. puţin răutăcios) să vadă şi dom nii
conomiei. A genţii economici vor m ia de piaţă. A şadar nu avem de
ales. Şi această etapă a doua, tificial. Va exista pc piaţa ro­ Nu odată am fost în tre b a t: parlam entari cum se aptiA le.
fi forţaţi să caute căi de ren ta­ m ânească un surplus dc m ărfuri
bilizare a producţiei, pentru a vine în condiţii economice ne­ „Ce faceţi acolo în Parlam ent, gile pc care ci le-au adoptat, jo*
în popor.
putea rezista în situaţia în care prielnice, adică în m om entul u ­ alim entare ? Tem erea generală de cc nu daţi o lege să opriţi