Page 3 - Calauza_1991_61
P. 3
CĂLĂUZĂ • NR. 61 • 1991
pag 3
C Ă T R E , Redacţia ziarului „Călăuza77 I
Scandalul „Ramuri" capătă proporţii...
Apreciem iniţiativa ziarului liceale şl trei cursuri postuniver. — 10 mori pentru grîu şi po
înscrisă în nr. 57 cu privire la sitare. pentru răspîndirea cu rumb cu capacitate de 5 tone/8
privatizaţi — patroni. Există în. noştinţelor în domeniul econo ore ; Divergenţele apărute la re Sorescu să fie demn şi să-şi a-
să o scăpare peste care nu se miei de piaţă care se vor în — 6 fabrici de bere cu capa vista „Ramuri" între necoapta ducă aminte de originile cam
redacţie .şi directorul
Marin paniei pornite chiar de el In
poate trece. Sînt chemaţi să-şi cheia la finele lunii iulie. citatea de 2500 litri/zi ; Sorescu tinde să se amplifice. „Ramuri" împotriva lui Eu
dea concursul la cunoaşterea Cu sprijinul Patronatului şi al „Clip"-ul lui Mircea Dinescu la gen Barbu cu aproape 15 ani
— 4 instalaţii (linii de cără
problemelor de economie de Uniunii, a luat fiinţă CLUBUL midă la rece); TV (e oare fatal ca orice apa în urmă. Laconic şi misterios
piaţă, unităţi ce practic n-au oamenilor de afaceri din Deva, riţie publică a remarcabilului E. F. ne lasă totuşi să dedu
poet să fie un eşec ?) şi artico cem că susnumita încercare de
contigenţă sau interes deosebit urmînd ca astfel de cluburi să — 4 prese de ulei ia rece ; lul Anei Blandiana din „Ro „demolare" a autorului lui
— 6 instalaţii de dărăcit, tors,
să-i sprijine pe privatizaţi — fie organizate în toate centrele vopsit şi ţesut lină ; mânia liberă", au încercat să „Incognito" n-ar fi avut drept
patroni, precum procuratura, principale din judeţ. Pentru mem. — 5 laboratoare de produs în explice intervenţia biroului cauză sfînta indignare faţă dc
banca, finanţele, camera de co brii Uniunii se asigură asistenţă gheţată ; Uniunii Scriitorilor ca o ac un plagiat şi ar fi fost gene
merţ. Instituţia care depune e- juridică gratuită. Uniunea are — 1 fabrică de ciocolată ; ţiune de împăcare a împrici rată. dirijată şi finanţată (cum
forturi în sprijinul privatizaţi un vast program de dezvoltare — 1 fabrică dc clei de oase ; naţilor. Au urmat diverse luări plit sună aceste cuvinte ia a-
lor, al patronilor, este PATRO a privatizării în judeţul Hune — 1 fabrică de drojdie de de poziţii, unele pro soresciene, dresa poetului şi a publicaţiei'
NATUL NAŢIONAL ROMAN, doara, membrii acesteia urmînd bere; altele împotrivă, unele ilus craiovene) din afară! Că se
UNIUNEA ECONOMICA RO să pună în funcţiune maşinile — 1 fab/'ică tiu brînzeturi. tre, altele mai puţin, în care cunoaşte şi sponsorul 1 Că prin
MANA a În t r e p r in z ă t o r i şi utilajele solicitate. Iu luna a- Facem cunoscut membrilor autorii profită de eveniment tre cei implicaţi e şi George
lo r PARTICULARI, FILIALA prilie a.c. vor intra primele nouă noştri care doresc să pună în ca să atace una sau alta din Macovescu ! Oricum, provoca
JUDEŢEANĂ. Prin statutul său, brutării care vor putea prelucra funcţiune şi să exploateze bru părţi, conform cu propriile in rea făcută de E. F. (probabil
Uniunea constituie forul cen fiecare 1 tonă — aluat pe 8 ore, tării, că se pot prezenta la se terese. Nume ilustre ca Fănuş parte dintr-un scenariu cu bă
tralizat al patronilor, al proprie fiind contractate cu firma WIN- diul filialei din B-dul 1 Decem Neagu, Eugen Simion, şi Va- taie lungă) poate avea efectul
tarilor şi le reprezintă interesele, KLER din Germania, costul lor brie nr. 30, pentru perfectarea leriu Cristea ameninţă să-şi unei reacţii în lanţ dacă ne
le rezolvă problemele de dotare se ridică la 1 383 761 DM. formelor de preluare a brutării dea demisia din Uniunea Scrii gîndim la calibrul artileriei
cu maşini şi utilaje, cu materii Uniunea, prin filiala judeţeană lor ce vor intra în Deva de la torilor ; Marin Sorescu însuşi polemice de care dispun un M.
prime şi materiale, le facilitează are în vedere următoarele o. firma WINKLER din Germania. considerase gestul ca un pro Sorescu sau un Eugen • Barbu
desfacerea produselor şi relaţii bicctive economice, private, în Sînlem la dispoziţia ziarului test împotriva propunerilor de şi de lămuririle pe caro va fi
lor cu firme particulare şi cu oraşele şi municipiile judeţului cu problemele ce privesc priva a renunţa la menţinerea revis obligat George Macovescu sau
patroni din alte ţări. Hunedoara, pentru care semna tizarea şi pe patronii din jude tei în afara politicului. Dar alţii, interesaţi să dezvăluie de
Sub directa îndrumare a Uni rea contractelor cu furnizorii ţul Hunedoara. căile „Democraţiei11 sînt întor desubturile acestei triste afa
unii, prin filiala judeţeană s-au străini se va realiza în lunile Preşedinte tocheate, astfel că în numărul ceri a literaturii române.
organizat deja trei cursuri post- aprilie şi mai. Ing. GIOSAN VLADIMIR 58, E. F. (probabil fostul cen Personal înclin să cred că
\ zor comunist al ziaristicii, Eu acuzaţia lui E. F. e neadevă
finanţele, cam era de com erţ etc. să-i patronilor — uncie necazuri ce se gen Florescu) recunoscînd obli rată. Dar dacă nu csle ?
Nota redacţiei îndrum e pe patroni, su-1 sprijine pot ivi în activitate datorită unei \ gativitatea dc a se cunoaşte
(chiar indirect) — ţinînd seam a că legislaţii încă neaşezate, a nepubli- 4 adevărul, îl invită pe Marin IO AN DRAGOI ,
Deşi scrisoarea Dvs. are un conţi fiind vorba de o nctiviu te la înce căril tu tu ro r legilor la tim p ş a.m .d.
nut m&l m ult de publicitate — o ti put de drum — patronii trebuie să iar faptul că scrieţi : „respectivele
părim — avind in vedere că în final fie îndrum aţi să reaUzeze afaceri de instituţii n -ar avea un interes deo XI (DEZVĂLUIRILE UNUI REFUGIAT IRAKIAN)
concretizaţi citeva propuneri pen cursă lungă — şi nu m ici „afaceri" sebit să-l sprijine pe privatizau..."
tru cititorii noştri — patroni sau care să atragă rigorile legii. Aşa că nl se pare o „scăpare’’ nedreaptă
viitori patroni. e bine să judece cititorii noştri dacă Z iarul nostru işl propune să reali „Trei curzi au fost arşi de vii“
în a doua fază ne m ustraţi că am e vorba de o scăpare sau de în zeze o atm osferă propice privatizării
avea „o scăpare'* propunîndu-ne şi cercarea de a evita prin sfaturUe şl nu una de suspiciune. Saddam se luptă pe toate fronturile : braţ dc fier contra Occi
propunind ca şi banca, procuratura, ce le pot da respectivele instituţii V. n. dentului, război cu Iranul, represiune şi guerilă contra curzilor din
ţara sa._
Iarna lui 1988 este cumplită în Kurdistan. Mai întîi că vintul
şi viscolul îngheaţă munţii. Pe o asemenea vreme Karim conducea
A atent automobilul „Ranger Rover" al preşedintelui, pe un drum pier
ACEŞTIA SIMT ASASINI RAMBO dut în înălţimile munţilor Al-Amadiyah. Dar pe drum întîlnesc la
un moment dat, trei oameni înarmaţi cu puşti. Aceştia sînt de fapt
trei combatanţi curzi, inamici declaraţi ai regimului. Saddam îi ză
TRĂGĂTORI DE ELITĂ DIN SERVICIUL SECRET MILITAR AL IJ.R.S.S.
reşte şi ei sînt aduşi in faţa lui. unde iau poziţia de drepţi. Sînt
deci trei : un om in vîrstă de şaizeci dc ani. foarte înalt, cu barbă
„Aceştia nu sînt criminali, chiar tar de orientare democratică a terne sovietic" o socoteşte Tru şi păr grizonat care nu ştie să spună nici un cuvînt în irakiană, şi
dacă faptele lor sînt criminale" vizitat de cîteva ori „beretele bin drept o încercare de apărare. ceilalţi doi, foarte tineri, cu păr seuţf şi mustaţă. Fără îndoială că
e de părere Alexander Trubin, negre" a încercat să-i liniştească. Şi prietenii iui Slapins nu pun sînt fii lui. Era foarte frig şi Saddam llusscin a cerut „să se taie
lt-coionel, membru al unei de „Acestora le-a fost băgat ceva vina morţii acestuia numai pc cîţiva pomi pentru a se face un mare foc". După aceea, fără a co
legaţii a consiliului municipal in cap şi acum sînt exploataţi". scama trupei sălbatice. Produ. bori din Ranger Rover, a interogat chiar el pc curzi. La sfîrşit, îi
din Leningrad caro a fost de Cine dirijează aceste trupe din cătorul filmului, după evaluarea întreabă calm „Vă o frig ? Se va aranja ca să nu vă mai fie !". Lo
semnată să examineze cele în- umbră ? Trubin n-o poate afir. materialului realizat este con cerc apoi oamenilor săi să ude cu benzină vreascurile şi să Ie
tîmplate la Riga, fiindcă nimeni ma. Afirmaţia lui Kusmin că vins că nişte necunoscuţi au tras. dea foc. Cei trei curzi urlă, fug de foc dar Saddam ccrc să fie puşi
Apartenenţa organizatorică a a-
nu mai arc încredere în comi trupa primeşte „toate ordinele cestor „trăgători de elită" este pc jar. El priveşte spectacolul fără mînie şi fără emoţie. Căldura
siile de la Moscova. Acest mili direct de la ministerul de in dc părere un alt cineast: „Nu flăcărilor se simte pînă departe şi totul durează trei sferturi de oră.
este nici ministrul de interne, Cînd în sfîrşit sc termină, cei trei bărbaţi agonizează.
nici KGB, ci GRU — serviciul In martie 1988 (deci trei luni mai tîrziu) armata irakiană nu ezită
IMAGINI DINi JAPONIA secret militar". de loc să gazeze 5 000 de locuitori curzi din regiunea Ilatab-Ja. Fo
Dacă acest lucru se adevereşte tografiile bărbaţilor şi ale femeilor moarte asfixiate, cu copii în braţe,
atunci Slapins ar fi victima u- au făcut înconjurul lumii... (Va urma)
După „Le Monde"
Toţi poliţiştii pakistanezi nor intrigi subversive nctranspa. traducere si adaptare
rente în vechiul stil comunist
al subversiunii, în caro rolul MARIA MARCU
au m ustaţă „beretelor negre" a fost cel dc
idioţi folositori. Sau cura sc cx. j MICA PUBLICITATE
(urmare din nr. 58) nui ascunse în bezna deasă a
nopţii. primă ofiţerul Trubin: „Aceş
Zburăm spre sud-est şi în cu- tia sînt o jucărie". I • Vind formulare pentru A frica dc Sud. Tel. 956/22257.
rind ajungem la Karachi. E o La Beijing, ne întîmpină fri
adevărată vară pentru noi, tem gul şi zăpada de care uitasem IIELMUT NACOV
peratura amintindu-ne de zilele cîteva ore. Facem transbordarea
fierbinţi din august. Survolăm intr-un avion al companiei SIR
oraşul, compus din o aglome CHINA. Sîntem obosiţi cele
rare de clădiri joase. Sînt şi peste 24 ore de drum îşi spun
cartiere noi, cu case aşezate or cuvîntul, dar serviciile ireproşa- llliliOliar singuratic"
discrete asigurate' de M ICHAEL JACKSON
donate, de-a lungul unor străzi bde şi
drepte în veritabil stil american. compania chineză sînt cu ade
Zăresc şi 2—3 piscine în grădi vărat reconfortate. Traversăm noapte din Los Angeles, el sc lor de jucării costisitoare. în
II. Cînd st mişcă şi cînd cîn-
niţele unor vile mari. Civiliza marea Chinei şi principala insu lă, nu mai există altceva decît retrage în lumea sa reprezenta trebat de un reporter de la
ţia occidentală a ajuns aşadar lă a arhipelagului nipon... ritmul, rotiridti-se şi scufundîn- „Play boy“, cînd se simte cel
nici. Aş vrea să vizitez acest oraş Japonia este o ţară muntoa mai fericit, Michael a răspuns
aşezat la răspîntie de drumuri. să, acoperită de nesfîrşite pă du-se în Hsii incandescente de simplu „Cînd sînt singur...".
lumină, culoaie si energie, ce te
Poate cu un alt prilej. duri, în proporţie de peste 70 la transportă — involuntar — în- La cei 32 de ani ai săi. Mi
Pe aeroport ne întîmpină poli sută. Coborînd spre Oceanul Pa tr-o lume de vis, o lume unde chael Jackson a eoptat imagina
ţiştii înarmaţi cu arme automa cific, peisajul se schimbă, dea totul este posibil. ţia şi adoraţia lumii, într-o mă
te. Ne privesc neîncrezători, în lurile şi cîmpiile înguste par sură fără de rival din perioada
în particular trăieşte o viaţă
Golf încă se dau lupte. Ca o imense mozaicuri. Puzderia de intensă, ciudata şi, uneori, obse
curiozitate toţi poliţiştii pakis ferme pe mici loturi de pămînt lui Elvis Presley şi a Beatles-
tanezi pe care i-am văzut şi am agricol brodate de 2—3 şiruri dantă. F,1 nu numai că urmăreşte ilor. El este — şi probabil va
văzut destui, au mustaţă. Vom de pomi. tinereţea veşnică, dar se pare că rămîne — indiscutabil zeul pop
sta in acest aeroport, păziţi de Ca să decolăm pe Narita, prin o şi găseşte în clipele de singu ăl anilor 80
mustăcioşi, poate 7 ore fără să cipalul aeroport al capitalei ni rătate şi i-ă'âcire...
ne putem mişca din sala de pone facem un ocol deasupra Traducere şi adaptare după
tranzit. Seara tîrziu, obosiţi şi golfului. La Tokyo e primăvară. Locuind în casa părintească cu „TIME11
îngrijoraţi că vom pierde cursa Soarele blînd al amiezii ne în. mama şi sora sa, el s-a încon
BEIJING — TOKIO, pornim mai Bmpină ea O arevărată gazdă. jurat de Însemnele copilăriei. ŞTEFAN BUDOI
departe spre capitala chineză. Aici au înflorit prunii. Este ur. singuratic absolut, pre N. R .: Mai mulţi cititori nc-
Doream atît de mult să zburăm (Va urma) ferind compania păpuşilor. a au cerut adresa lui M, J. Singu.
ziua pentru a vedea Himalaia şi copiilor si a animalelor exoti tă de locuri video, personaie din raticul idol nu răspunde Ia nici
Tibetul, pe care doar le vom bă ARIVIÂŞESCU DUMITRU ce. Iu Iu* să colinde barurile dc Walt Disney şi o ţară a minuni- o scrisoare.