Page 1 - Calauza_1991_64
P. 1
A şa striga Ştefan C onstantin, IL P en tru grupa m uncitorilor
„Pa, puiule, ne un b ătrînel de 63 de ani, dom i XIV. Dezvăluirile ficaţi, este necesară oferta dc Vraciul
calificaţi, cît Şi a celor nccali-
ciliat in str. G ării de Nord, nr.
2, pensionar, oferind la in ter lucru în S.U.A. S i la această
secţia Şoselei Pantelim on cu grupă sînt alocate 40 000 dc vi Nicolae Mar cu
vedem diseară..." B-dul F erdinand I, Un M auscr unui refugiat irakian ze anual. C erinţele prevăzute dc
K arim continuă să trăiască 00
Ia pistolul m ult tim p aşa : prefăcîndu-se a Cum se poate
Interviu cu o rătăcită (II)
(urm are din nr. 62) fi om ul lui Saddam Hussein, în In ultim ul num ăr al ziarului
aşteptarea zilei şi a orei potri nostru aţi avut posibilitatea să
— Şi e puţin patruzeci de mii vite. Insă, de această dată, îi aflaţi de Nicolae M arcu, omul
de lei pentru viaţa voastră u- neamule! era team ă. D ar iată că se ajunge emigra in S.U.A.? capabil — după cum susţine —
şoarti ? şi la m om entul în care i se în să vindece o serie de boli, dar
— U şoară pc dracu ! M eseria credinţează o m isiune, - 5 aceea m ai ales anum ite forme de can
d e eu rv ă este extrem de grea de a-1 ucide pe M inistrul A pără' cer, cu ajutorul plantelor m e
şl de plină dc riscuri. O rice fe în cea m ai bună stare de func lege la această grupă s în t: dicinale. Vă oferim acum noi a-
m eie, în m od obişnuit ştie că ţionare şi vreo opt cartuşe. A sta rii, A dnan K hairallah, propriu 1) O vechim e de doi ani în m ănunte !
a re un bărbat, un copil — doi, ca să fie m arfa completă. Dacă, frate al Iul Saddam H ussein, o meserie, indiferent unde a fost Nicolae M arcu este convins
în ceT priveşte a avut ghinion,
un căm in m ai m ult sau m ai pu personalitate de prim -rang. P re acum ulată experienţa. că „Bolile vin în urm a călcării
ţin fericit... Pe cînd noi ? Ce a- că cetăţenii au anunţat im ediat şedintele nu-i poate ierta aces 2) Un titlu echivalent cu „ba- legilor n atu rii11 şi de aceea
vem noi ? T oate uşile deschise poliţia, care l-a arestat, în alte cliclor degree" (certificat de ca „...vreau să fiu de folos tuturor
cazuri tranzacţiile de arm e s-au
către bolile cele m ai chinuitoa tuia popularitatea acum ulată în lificare). In această grupă intră celor ce suferă, fără pic dc
re, inclusiv către faim oasa S I efectuat aşa do sim plu, de p ar tim pul războiului contra Iran u şi m uncitorii necalificaţi care speranţă...11. El porneşte de la
DA de caro a început să se că ar fi fost gum ă dc m estecat lui, o popularitate care a cîşti- sînt capabili dc a îndeplini o un principiu al lui I-Iipocrate :
vorbească din ce în ce m ai pu sau adidaşi. Astfel, M arin loni- gat întreaga ţară, bineînţeles şi meserie, d ar nu au experienţă „A lim entele voastre să fie m e
ţin. încetul cu încetul nc obiş ţă din A dunaţii Copăcei a sus Ia punctul 1. dc 2 ani.
nuim şi cu m orţii de SIDA, aşa tras în 13 iunie de la Poliţia sfera m ilitară. Ivarim este dis Se m enţionează că vor fi a- dicam entele voastre şi m edica
cum ne-am obişnuit cu cei de capitalei, două pistoale M akarov trus : „R aţionam entul era sim fcctate dc prevederile dc mai m entele voastre să fie alim ente-
cancer... şi le-a vîndut, unul lui Viorel plu : dacă aş fi refuzat ordinul M. MARCHIDAN
ION PATIIUOCIII PET1UJ JU R J
(C ontinuare în pag. a 2-a) (C ontinuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2_a) (C ontinuare în pag. a 2-a) (continuare în pag. a 2_a)
Sâptămîna] independent de opinie şi informare ANUL 11 m i. 01 ® unu -1 paj ini 1 lei
x .rafCŢi
Indexarea şi compensarea pensiilor
şi drepturilor sociale
XI. Începi iul cu trim . ii — —■ 500 lei net pentru benefi diţiile prevăzute dc reglem en
1991, sum ele fixe lunare repre- ciarii de ajutoare sociale care tai ile in vigoare :
zentind com pensarea si indexa se acordă pe baza legislaţiei tU — bursa socială cuvenită ele
rea cum ulate, precum şi celelal pensii ; vilor nebui-sicn din învutămîn-
te m ăsuri de protecţie socială, — 300 lei net pentru soţiile tul de stat. cursuri de zi, in
se stabilesc astfel : m ilitarilor în term en ; virsta dc peste 16 ani, este de
— 1470 lei net pentru pen — 220 lei net pentru aloca 550 Ici lunar,- corespunzător
sionarii de asigurări sociale dc ţiile de stat pentru copii ; a- cuantum ului mediu al alocaţiei
stat, m ilitari şi IOVR : pensio ceasta sum ă se adaugă cuantu de stat pentru copii la 1 ap ri
narii dc urm aşi din aceste ca m ului alocaţiei de stat prevăzu lie 1991 ; bur.sa socială cuvenită
tegorii beneficiază, pentru fie tă pentru fiecare copil, de re studenţilor ncbursicri clin invfr
care decizie în parte, de întrea glem entai ile in vigoare: ţăniinlul de stat, cursuri de zi,
ga sum ă prevăzută la acest ali — 000 Iei net pentru elevii este de 730 lei, corespunzător
n iat (art. 3 lit. b din H olărîrca bursieri din învăţam întul dc cuantum ului ccl mai m are al
G uvernului nr. 219/1991) : stat preuniversitar şi 960 lei alocaţiei de stal pentru copii
— 223 lei net pentru însoţito ncl pentru studenţii bursieri din la 1 aprilie 1991.
rii pensionarilor invalizi de gr. 1 învăţăm întul de stal ; cu sum e P O P M O R I I,
din cadrul asigurărilor sociale le prevăzute la acest aliniat sc
de stat şi m ilitari şi 373 lei ncl m ajorează cuantum ul actual al consilier juridic pr. la
pentru însoţitorii pensionarilor burselor şcolare şi studenţeşti. D .M .R.S.
IOVR dc gradul I şi marilor Bursa de m erit se acordă în
m utilaţi ; continuare in cuantum ul şi con (Continuare în pag. a 2-a)
Ne scrie un ki\: „Atuncea nu-am
lumea interlopă^: scris testamenta..."
Şi cum stăm cu şi-mi creşteau
da spirit legat. Atuncea mi-am
Dine mersi păianjeni la deşte
Cum iţi povesteam cc-am scris testam entu. Scris ca-n fil şi ciuperci şam pinion la um blă
tras în clonul stinghiilor să nu mele cu Monte Cristo pă hîrlic tori îmi pică dăm cer o şusta da
doreşti duşm anilor. C-nm fost julită şi c-un creion d ;rl chi zar m arc. Ieram ca ieri pe te
penal dă acord, că m-au pri mic, un dop du-1 ţineam com rasă la Conţi la o herulă. Cu
ponit negri şi albaştri adunaţi binat în ureche. Ce scriam cu noşteam neşte boschetari pin
îll echipaj comun inră-i just acolo poale să fie obiecţii la alt teritoriu cînd m i-aparc unu dă-]
cii-i lege. Da crode-mă că dă capitol independent. Aşa că dau ştiam dintr-o cotită veche. Mă
dusem in bilbîială şi a ju n bicepşi pe treabă .şi-ţi vînd vede şi-ini sare dă gît.
sesem la 56 dă kile că e r a m chestia cu Ciuda şi dolarii. (Va urm a 1
c o n v i n s că m ai lipseşte dă M ă cam dădusem la fund o RAF VALONE
la cerem onie ntim a luda cu vrem e şi-mi ziceam că-s bun
coasa şi doi popi fomfi să-mi dă pensionar or; da tătic m o
ţin ă prohodu. V alone era uscat dern. Mai trebuia să-nti iau dă Bile albe, bile negre
Ca un trand afir în glastră. A l toarta o individa ca pubelă şi
bastru, ce m ai ! Mi să lungisă convenabilă la inventam fizic
portreta d-un cot că săm ănam şi să-i torn in rate neşto plozi Constituţia a ajuns cu dezbn- cronica In situaţia actuală, la viitoa
leit cu m oaştele preasfinţitului dă calitate ca să trăiesc dă-n rca tezelor la un capitol esen rele alegeri, sigur Frontul nu
ţial,
va mai avea un num ăr atil de
prezidenţială.
instituţia
Atipic Stilpnicul, patronul mc-u alocaţii. PARLAMENTARA m are dc m andate. Este posibil
Principalul punct al dezbaterilor
l-a constituit, modul dc alegere ni alari condiţii ca prin jocul
al preşedintelui. Cele două va Opoziţia a susţinui cu înilir- alianţelor parlam entare să poată
Roman — va oferi dc lucru ) riante puse 111 discuţie au fost jire aceasta a . doua variantă,
pentru o zi tuturor şom erilor > votul secret şi cel prin electori. m otivată dc faptul că intr-o re li ales ca preşedinte al ţării un
din România... | alt candidat decil acclă sp riji
Votul direct, înseam nă votul publică prezidenţială so concen
U , ROI LI 1 \ M \ K E /V O N : întregii ţări şi deci voinţa aces trează prea m ultă putere in nit de Front. în condiţiile unui
Sc pare că publicaţia „ G l . v j tuia. Voiul prin electori, adică m iinile unui singur om, caic vot universal, un alegător poate
j Sc zvoneşte că dc 1 Mai,
5 /iu a Internaţională a r< lor ce S I L A R D E \L U L l 1“ nu v a ' al senatorilor şi drputaţilor ar poate ajunge repede la totalita d u m i t r i; a r m â ş e s c u
muncesc — G uvernul Petre fi num ai un zvon la „Călăuza11. I exprim a indirect voinţa popo rism. Substratul este însă cu to
rului. iul altul. (Continuare iu pag. a 2.a)