Page 3 - Calauza_1991_64

CALAUZA • NR. 61 • 1991
pag- 3

Lungul drum al unui român spre Europa şi spre...dolari
Banul n-are miros
i i . întors din Italia un om bogat, dispus să mă ajute, şi să inves­
CRISTIAN IL C A : — 1ATA-
îm p ăratu l rom an Vespasian „Uite, b anu l n-are m iro s!“. Florine ? tească Ia Deva.
(69—79 em.)t găsind vistieria V orba a prins şl a fost în ­ TE A JUN S IN MULTDORITA FLORIN S .: — La acest fel CRISTIAN ILCA : — Să în ţe­
im periului goală, după dom nia treb u in ţată spre a ironiza pe ITALIE. Bani n u prea aveai, dc calcule se încurcă rom ânul leg că o să pleci din nou în
lui N ero şi a urm aşilor aces­ cei care folosesc, fără scrupu­ intraseşi în ţară clandestin, fă­ nostru. Aşa rum ai condus cal­ Italia ?
tuia, nu s-a d at în lături de le, chiar cele m ai u rîte m ij­ ră locuinţă şi fără un loc de culul totul este extraordinar, FLORIN S .: — Exact. De a*
la nici un m ijloc p en tru a loace p en tru a cîştiga bani. m uncă aranjat. Ce ai făcut ? num ai că nu e chiar aşa. Nu ceasta dată în mod legal. Dom­
strînge bani. P rin tre taxele pe R ecent R.A.G.C.L. Deva a FLORIN S .: — Am plecat la am venit în ţară cu un sac de nul Giorgio va veni în luna m ai
care le-a im pus, a fost şi una an u n ţat scoaterea la licitaţie, Palcrm o. Acolo am trecut pc la bani. Şi asta pentru că în străi­ să vadă Deva şi posibilităţile
asupra closetelor publice (de în vederea privatizării, a unor C hestura de poliţie unde am nătate, deci şi în Italia sînt alte unei investiţii aici. In Italia vom
aici şi num ele de vespasiane W .C.-uri publice. Televiziunea com pletat cîteva form ulare şi preţuri conexate la valoarea va­ pleca apoi îm preună.
d at acestor toalete). a şi reacţionat prom pt a doua ini-am expus punctul de vede­ lutară dc acolo. IVI-am întors cu CRISTIAN II.CA : — Florine,
Intr-o zi, fiul său Titus (vii­ zi, ironizînd licitaţia, întocm ai re. Nu eram un transfug, eram bani atit cit să-mi pot lichida îţi m ulţum esc pentru cele m ăr­
doar un om ce dorea să m un­ datoriile şi pune pc roate o a-
torul îm părat) i-a spus că po­ ca pe vrem ea lui V espasian. turisite în exclusivitate pentru
porul rîde şi bîrfeşte, fiindcă Doamne, cum îşi bagă Televi­ cească şi să cîsligc bani. facere. cititorii „Călăuzei11, şi succes în
se scot bani dintr-o asem enea ziunea nasul şi unde nu-i fier­ CRISTIAN IL C A : — Ai gă­ CRISTIAN II.CA : — în cc Italia !
sursă. V espasian i-a pus o sit im ediat unde să lucrezi ? dom eniu vrei să in tri în afa­ FLORIN S. : — Şi eu vă m ul­
m onedă sub nas, zicîndu-i be oala ! l-LORIN S. : — Norocul a fă­ ceri ? ţum esc pentru acest prim inter­
„Non olet“ (nu m iroase) adică: TRA1AN 1MUSLOPEAN \ cut să întilnese un om ce mi-a FLORIN S .: Dă-inj voie ea viu pe care l-am acordat cu
oferit de lucru im ediat, l’atron la această întrebare să nu-ţi respect pentru publicaţia dvs. şi
a patru cim itire dc m aşini, dom­ răspund. Şi îţi poţi im agina dc vă prom it o vedere frum oasă
nul Giorgio, m-a angajat „la ce. Oricum mizez în continuare din Italia.
negru" cum se spune. pe {aptul că patronul m eu este CRISTIAN ILCA
Patrula de poliţie atacată j iără acte, vrei să spui ! ? I
IL C A : — Adică
CRISTIAN
FLORIN S. : — Aşa este, dar s-au cum ulat, mama fiind tutore si
în m ijlocul oraşului eram oricum m ulţum it. Făceam o S tim ată redacţie, asa ca au prim it pensiile pe acelaşi
cupon. Dar la 1 noiem brie 1990 etnd
m uncă înrudită şi care îmi era ■f - s-a dat prima compensaţie de protec­
E trecut de miezul nopţii şi nierul îşi dă scam a că nu fam iliară din ţară. Erau cum ­ ţie socială au prim it num ai 400 lei,
Viî scriu pentru un unchi de-al
plutonierul P etre M icolov toc­ m ai are ce face, îl ocheşte şi părate m aşini vechi. Se plătea soţului m eu. Persoana se num eşte deşi ei sînt doi pe acelaşi cupon.
Oare este pdblbll aşa ceva ? Asta în­
m ai discuta cu ostaşul jandarm trage. Infractorul se prăbu­ un preţ pe ele, pe unele le re­ Tom escu Nîcbtăe. este handicapat, seam nă că si acum, la a doua etapă
Gyorgy Faszckas despre frigul şeşte, urlînd. Micolov nu are param şi Ie scoteam pentru a surdo-m ut, auind vârsta de 57 ani. a liberalizării, de la 1 aprilie, pri­
ce se înteţea şi pe care vor tim p să-şi revină că celălalt, Ii com ercializate la preţuri foar- Stă îm preună cu mama sa Tomescu mesc num ai 1400 ici, ca pentru o
llozalla. In vlrstă de 76 de ani. A-
trebui să-l înfrunte pînă di­ care se ridicase în tre timp, i ie mici, dar în principal activi­ m îndoi au o pensie de 1398 lei. cu­ singură persoană.
Vă rog dacă se poate să-l ajutaţi
m ineaţă, cînd aude un icnet se aruncă prin surprindere în tatea noastră se axa pe recupe­ mulată, cu cuponul de pensie nr. cumva ; după cum v-am spus el este
6052, mama sa fiind tutore.
anim alic şi-l vede pe soldat spate şi-ncearcă iar să-i ia rarea com ponentelor, a tablei şi Problema este urm ătoarea : tatăl handicapat şi nu are alt ajutor. Sau
prăbuşit la păm înt, iar dea­ pistolul. Sim te că puterile îl a deşeurilor, aşa zisul fier vechi Iul Tomescu Nicolae a fost miner. sfătuifi-m ă cum să procedez eu. pen­
supra lui o nam ilă de om în- părăsesc şi că nu va m ai re­ (fonia, alum iniu, plum b şi alte­ Cînd a m urit i s-a dat feciorului o tru că sint nişte oameni săraci si
necăjiţi, stînd la sat si am îndoi fiind
cercînd să-i sm ulgă arm a. Nu zista m ult strînsorii brutei. le). A cţionam ca un fel de pensie de urm aş. Mama Iul nu a bătrlnl. Ei locuiesc in satul Valea-
eind a
prim it pensie declt atunci
apucă să se dezm eticească pu­ D upă cîteva clipe care i se l.J.K.V.M.R. de Ia noi. îm plinit vîrsta da pensionare, ca Brad, la nr. 141.
ţin că sim te în gît strinsoarea par nesfîrşite, aude în jur CRISTIAN ILCA : — Şi pre­ fiind casnică. Deci, alunei pensiile BURZ DOINA BRAD
unor braţe puternice care apoi voci prietenoase şi sim te că supun că se fac bani buni din
îl lovesc încercînd să-i scoată strinsoarea agresorului slăbeş­ afacerea asta. Dar ă propos cil
pistolul din toc. Deşi buim ă­ te, apoi cineva îi ajută, pe el- câştigai pc săptăm înă ? Cile zile SOCIETATEA COMERCIALĂ
lucrai de fapt ? CRACI E N&C'OMP.
cit de lovituri se sm uceşte şi pe soldat, să se ridice. Cîţi-
FLORIN S. : — Lucram sfiptă-
şi-l aruncă pe agresorul său va oameni, adevăraţi oameni, Rest. „Haclius" >
m îna norm al, G zile, aveam weck-
la păm înt. Se repede im ediat văzuseră patrula de poliţie a- eml, dar trăgeam şi cîte 13 orc Vă oferă zilnic
la celălalt, care era gata să-i tncală şi săriseră în ajutor. pe zi. Demontam m aşini, lucram MENIU PENSIUNE
sm ulgă arm a soldatului. Vă- Cei doi infractori erau şoferi m ecanică, făceam orice era ne­ la preţul de 30 dc Ici com­
cesar. Eram p lătit cu 450$ pc
zînd că nu reuşeşte să-l facă chiar în Tulcea. Se numesc săptăm ină. pus din supe şi ciorbe, dile.
să renunţe la arm ă, îşi scoate Cornel Născu de 28 de ani şi CRISTIAN ILCA : — E o sum ă iile m încăruri gătite şi de­
pistolul şi trage un foc de a- Ş tefan Rusu de 33 ani. Sînt totuşi ! 450 dolari ori patru săp- serturi variate.
tăm îni fac 1800. La bursă Ia Se pot face abonam ente
vertism ent în sus. Ca stîrn it de cercetaţi acum de Procuratu­
Bucureşti, hai să luăm m edia lunare şi săptum inalc, cu
un resort nam ila lasă solda­ ra M ilitară. A cuzaţia : ultraj. dc 200 dc lei pentru un dolar servire ireproşabila, pentru
tul şi se repede la el. Pluto­ IOAN D. dau o grăm adă do bani ! Te-ai acasă sau în saloanele res­
taurantului nostru.
Program ul de servire intre
La rampă: GHICITOAREA orele 12—17.
„Patruzeci şi unu de bobi/ lă / Peri dc m iţă/ Din picioa­
Patruzeci şi unu de fra ţi/ Bine re / ltăşchitoarc/ Pc potecă ne­ \ Clinii şi instructorii lor \
ştiţi, bine să-mi d a ţi/ Dac-o um blată/ Pe rouă nescuturată/ s
avea vre-un gînd ră u / Să daţi Poteca o uniblni/ Rouă o scu­ în perioada 4—11 m ai a.c. chipolor judeţene de dresaj S
tem eiul pe nouă/ La inim ă turai/ Pc trupul meu o răsfirai/ \ va avea loc in zona cabanei utilitar, instructori care sîm -1
două/ Dac-o avea vre-un gînd Să fiu pom înflo rit/ Cu poame­ \ C ăprioara — o tabără de spe­ bătă 11 mai, orele 10. vor sus- I
Imn/ Să daţi tem eiul pe cinci/ le poleite/ In obraz la m ine li­ cializare a instructorilor de ţine pe stadionul m unicipal i
Cu bucurie, şi-n stin gă/ Şi-n pite". s cîini utilitari organizată sub Cetnte-Deva un program con-1
urcapta/ Şi-n prag/ Şi-n temei". Aşa. Acum dă-to aproape să \ patronajul C lubului N aţional ţinînd elem ente de dresaj ca - 1
Ia m uică, ia să vedem. Vezi, te stropesc eu apă de-asta des­ \ al Asociaţiei Chinologice din nin. curse de ogari şi prezen- J
aici, în dreapta-e partea bărba­ culţată. Să vezi ec bine ţi-o fi ! s România. tare de rase de cîini 5
tului, iar în stingă — partea I Participă conducătorii e- WILLY LANDT l
femeii. In m ijloc — inim a om u­ MARIANA PAND VRU
lui şi casa. Uite. aici, la mijloc
patru boabe — inim ă bună. In
stingă două, la dreapta trei ; e DIN DURERILE SI SUFERINŢELE UNUI FOST DEŢINUT POLITIC
de bine. D ar in casă e ceva
indoială. Şi vezi tu, om u' ăsta
are grija unui drum în suflet, „Orice anticomunist era supravegheat şi apoi anihilat!!!4'
da-da. se călătoreşte. La drum u
ăsta va avea ceva vorbe cu o III. B uim ăcit de cap, cu acei­ Miron, erau im plicaţi în organi­ zisă populară încerca p e . toate căi­
femeie. In el e m ultă îndoială, aşi ochelari negri pe ochi, unul zaţia lui Nistor. Cine era acest le să-şi consolideze poziţia. Se­
da pică în casă cu bucurie şi-ţi dintre subofiţeri ţinîndu-m ă de m aistru Nistor, şi care era ade­ curitatea statului nu dorm ea. O ri­
spune de fem eia asta şi de vor­ m ină, m ă conduce într-o altă ce­ vărul despre organizaţia sa ? ce sursă aflată pe frontul an ti­
bele purtate cu ea. H ai’ gata, că lulă pe stingă coridorului. Zgo­ Bun tehnician, era unul dintre com unist se afla sub suprave­
ţi-am spus. Acum du-te şi aru n ­ ghere şi apoi era anihilată. Aşa
m otul zăvorului de la uşă mi s-a m aiştrii cei mai vechi de la T ur­
că boabele astea Ia găini. Dacă oprit drept în inim ă. în sem iîn­ nătoria de fontă a U zinelor de s-a întîm plat şi eu organizaţia
le m ănîncă iute, se face treaba n ă / Mai şezi F ată Mare,' N-am tunericul celulei desluşesc fiin­ Fier din H unedoara. Era un om concepută de Nistor.
repede. venit să şed/ Am venit să iau ţe omeneşti. Erau oameni, ca toţi autoritar, nu perm itea introduce­ La mijlocul anului 1958 acesta
Auzi, stai un pic să-ţi fac şl o ţîră apşoară/ Să m ă spăl pc oam enii d ar într-o stare jalnică. rea politicii com uniste printre a fost arestat, anchetat atit el
Slabi, galbeni la faţă ca o lum i­ m uncitorii săi. A dunase m ulţi ti­ cit şi asociaţii, iar asociaţia a
de dragoste, că nu strică. Dă-mi feţişoară/ Că n ra llrît şi m ic şi nare de ceară, îm brăcaţi în zdren­ neri in jurul lui, iar pentru mo­ devenit organizaţie subversivă.
o foaie de m uşcat şi un pahar m are/ Şi ccl care-ardică ciu- ţe. U nul dintre ei mi se adre­ dul său dc com portare îşi făcuse Toţi cei notaţi în carnetul Ini
cu apă... m agu la sp in are/ Ia taci tu fa­ sează : „aşa că eşti Borcan Ioan m ulţi duşm ani. Era un antico­ Nistor, asociaţii sau prietenii, cir­
„B ună-dim incaţa L ină Fînti- tă m are/ C-o să-ţi iau din cosi- din V aidei ? Eu sînt Răsădeanu m unist înverşunat şi nu pregeta ca 75 de persoane au fost arestate
Ion din O răştie şi te cunosc de să o spună în gura m are. şi ulterior condam nate la pedepse
acolo." Apoi şi ceilalţi s-au pre­ Com uniştii ajungînd la putere grele, patru nefericiţi plătind cn
• V înd (cum păr) im prim ate zentat pe rînd : Roman Miron însă, nu l-au iertat ! în acele viaţa im plicarea lor în acest caz.
Mica publicitate Joc „Phoebus". R elaţii la telefon din Chergheş, preotul Bojescu din vrem uri tulburi în m intea m ais­ Nu îmi venea să cred cele au ­
956/22037. Lelese, A lm ăşan P etru din Sîn- trului N istor încolţise o idee. A- zite. O rganizaţia lui Nistor, con­
• A genţia M atrim onială „EU­ • D om nişoară .caut gazdă, ca­ tuhalm şi Costinaş C-tin ofiţer cest om era un foarte bun între­ săteanul meu, era o iniţiativă
ROPA" m ijloceşte căsătorii în m eră separată, m obilată sau de grăniceri epurat din arm ată. prinzător. Pornise o A sociaţie cu particulară ? Era intr-adevăr o
profil de construcţii care să e-
Italia. sem im obilată. Inform aţii la te­ Povestindu-le cele ce mi s-au xecute case şi blocuri pentru lo­ organizaţie subversivă anticom u­
Telefon 96G/74919. lefon 11G84, orele 9—14. întîm plat, arestarea, ancheta, bă­ cuitorii H unedoarei ce trăiau în nistă ?
laia, am aflat atunci de la ei că nişte condiţii m izerabile. O bţine­ în trebări ale căror răspuns
™ • a w s / m im a mmm • mmm / m precis se încearcă im plicarea mea rea fondurilor necesare o gîndise l-am aflat m ult mai tîiziu.
în cazul NISTOR IOAN.
sem nalul s-a auzit. V ineri, 26 I prin asocierea m ai m ultor acţio­ —• \n urm a —
N O T Ă aprilie a.c. CA P-ul B rănişca j D espre ce era vorba. Nistor
I Ioan era consătean cu mine. Se nari. „Legitim aţia" caro să jus­ IO \N BORCAN
p rin tre prim ele |
s-a n u m ărat
% în publicaţia „Călăuza" nr. un ităţi care au recepţionat * tifice apartenenţa la Asociaţie N.R. Articolele: „Sub reverul
I 63 din 24 aprilie a.c. a apărut sem nalul, ridicînd pensiile de I spunea despre ei că a întem eiat era o m onedă de 50 de bani poan- sting al hainei îmi arăta insigna
N o notă „Pensionari doar cu o organizaţie clandestină dorind să sonată cu un mic triunghi echi­ de agent de securitate" din nr.
num ele". F inalul notei suna la B anca Agricolă. Sperăm ca , provoace o revoluţie prin care să
1 aşa : „Tragem un sem nal, poa­ sem nalul să fie recepţionat şi I alunge bolşevicii de la putere. P ă­ lateral greu vizibil cu ochiul li­ 62 şi „Apt neutru anchetă" din
nr 63, fac parte din acelaşi ciclu
te cine trebuie aude...". Şi de celelalte CAP-uri. „ ber. dedicat suferinţei
# mmm a mmm w mmm t mmm a am m a mmm e m m a rintele Bojescu şi tînărul Roman în acele vrem uri puterea aşa-