Page 3 - Calauza_1991_65
P. 3
CÂLAUZA • NR. 05 • 1091 î'ag. 3
Legea nr. 31/1991 privind sta
bilirea duratei timpului de mun
11 cheamă Bulgăr Robinson
că sub 8 ore pe zi pentru sala şl locuieşte în Ilia. A lucrat ca tricinn auto pe nume IEUNIU ţ
riaţii care lucrează in condiţii Apelul unui om fără picioare (are locuieşte în Deva şi este
deoscbite-vâtămătoare, grele sau şofer 35 de ani. Dc 5 ani, o in prezent pensionar. Deci, a-
periculoase, precizează : boală, l-a lăsat fără picioare. cest om fără picioare, îl roagă
„Existenţa condiţiilor deose Nu se mai poate bucura nici ţele. Prin „Călăuza" aduce cal Deci, Bulgăr Robinson, ar putea pe electrician să-l sprijine pen
bite—vătămătoare, grele sau pe măcar o clipă de o cărare, de de mulţumiri unei familii din avea un cărucior cu care să tru a putea instala motorul pri
un bulgăr de pămînt pe care
riculoase — la locurile de inuncă orăşelul CHIMAY—Belgia, în zburde pe şosea, să nu mai fo mit. Mai face un apel, pentru
SE STABILEŞTE, pentru fiecare să-l simtă reavăn. Nici măcar special D-lui Maudux Francis, losească puterea fizică a mîini- un acumulator uşor de 12 volţi,
unitate, de inspectoratele de stat de o pietricică, nu se mai poale care i-a trimis un motor Japo lor. în acest scop, face un apel 30-35 amperi. Poate apelul de
împiedica. Sigur, viaţa acestui
teritoriale pentru protecţia mun nez marca Honda şi 4 cauciu către o mai veche cunoştinţă faţă v-a fi auzit şi, mai ales,
cii, pe baza determinărilor efec om, nu este de loc uşoară dar, ii va aduce lui Bulgăr Robin
tuate de către personalul încă- oameni de bine, încearcă să-i curi olandeze, la care se mai şi chiar prieten, la vestitul son căruciorul cu pornire au
mai atenueze cit de cît suferin- adaugă alte ajutoare materiale. (cum îi spune Robinson) elec- tomată. ' Ţ. MIRON
Aflată în faţa T.V.-lui în seara
Dacă vă fac din ochi
însă
Ştiaţi că... de 25 aprilie 1991, în jurul ore Brâncuşi, Ţepeş şi... produsele lactate, brînză, urdă,
lor 20.30, privesc cu mîndric smintină, caş ctc. mai strîngeţi-
speranţă şi îngrijorare ereseîndă vă o dată cureaua liberalizării,
nou-nouţa bancnotă dc 500 Ici. strîngerea curelei iar copiilor nu Ic mai spuneţi po
Intre timp a apărut şi pc piaţă. veşti cu moşi buni şi înţelepţi că
drat in unităţile specializate alo
Ministerului Sănătăţii din care Mîndrie pentru că nu se uită şit prim-ministrul să bage frica făceai piaţa, astăzi nu vom pu nu vor mai avea ineredere în
rezultă depăşirea limitelor prevă tripticul dc aur al culturii ro în bişniţari, o poate încerca sim tea cumpăra pe barba blajinului bancnota din port-money-ul d-
zute de normele republicane de mâne, Emineseu-Brâncuşi-Enes- bolistica lui Vlad Ţepeş. îngri şi ancestralului sculptor, dccît voastră. încă nu-i dezamăgiţi. În
protecţie a muncii. Inspectoratele cu. Speranţă că încă nu este to cercaţi mai bine cu poveştj des>
de stat teritoriale pentru protec tul pierdut (adică mai sînt posi jorare pentru că dacă acum eî- verdeaţă pentru ciorbe şi alte pre Ţepeş. Poate ele vor ţine...
ţia muncii au obligaţia de a ve bilităţi pentru bancnote de 200, ţiva ani îngrămădeai în buzunar salate şi ierburi recomandate cu
rifica dacă la data efectuării de 300, 100 ctc.) şi că dacă nu a reu- cîtcva bancnote de zece lei şi relor de slăbire. ELEONORA STANCIU
terminărilor s-au aplicat toate
măsurile pentru normalizarea
condiţiilor de muncă şi dacă in Veşti bune din America
stalaţiile de protecţie a muncii
funcţionează normal.
Durata reducerii timpului de Colaboratorul nostru Petru CONSTRUCTION & REPA-
muncă şi nominalizarea persona La V ca o Jurj a înfiinţat o Companie de IltS FROiVI. îl felicităm şi îl
lului care beneficiază de program construcţii numită chiar mulţumim că nu şi-a uitat
de muncă sub 8 ore pe zi se sta
bilesc prin negocieri între patroni TRANSILVANIA — DEVA — niciodată ţara, baştina...
şi sindicate, sau, după caz, repre
zentanţii salariaţilor".
Considerăm că liderii sindica
lelor din unităţi trebuie să me 100.000.000 d e cîinî
diteze cu atenţie asupra acestor
prevederi care vin în sprijinul . Prieten adevărat, câinele şi-a sau sub avalanşe, în depistarea
muncitorilor şi împreună cu con. câştigat încă din negura vremu gazelor scăpate din conducte şi la
ducerile respective să treacă la rilor locul în familie şi societa descoperirea ascunzătorilor de
aplicarea lor. te. Pentru satisfacerea nevoilor droguri, în conducerea nevăzăto
MIRON CÂTA sau capriciilor sale, omul l-a se rilor şi a surzilor prin aglomera
ISTPM Hunedoara Deva lecţionat cu grijă, croind în ce ţiile urbane.
le 15 milenii de convieţuire a- înfiinţat în 1988 Clubul Naţio
proape 800 de rase distincte în- nal pentru Cîinii Utilitari, cu se
I tr-o populaţie de peste 100.000.000 diul în Deva, a pregătit în şcoli
de cîini. judeţene de dresaj canin sute de
Din durerile şi suferinţele unui fost Urmîndu-1 credincios prin cîm- clini, o parte din aceştia absol
pli şi munţi, în deserturi şi în vind examene de lucru pe spe
deţinut politic cosmos, apărîndu-i viaţa şi pă cific : însoţire, pnză-apărare, ur
ma sau pază specială
conform
zi ndu-i turmele şi vatra, clinele
a dobîndit capacitatea de a-1 în normelor de arbitrare ale Fede
Ministrul transporturilor în guvernul Nistor !" ţelege şi a-1 iubi pe om. Clinii raţiei Chinologice Internaţionale.
de pază-apărarc, cîinii utilitari se în perioada 4-11 mai 1991 ins
I IV. Dc la colegii mei de ce şi concis întrucîi totul se va du-nij şiroaie din gură. pot dresa foarte bine şi foarte tructori pentru cîinii utilitari ai
lulă am aflat numele cîlorva consemna într.o declaraţie pc „Las’ că ştim noi mai bine !“ uşor pentru o multitudine de ac Asociaţiei Chinologice din Româ
dintre călăii noştri. Unul era care va trebui să o semnez. în şi iar pac un pumn în ficat. A- tivităţi. Sînt foarte buni cîinii nia participă la Deva la o
locotenentul de securitate Lu- camera de anchetă mai intra poi m-au lovit pe rînd cu pum poliţişti şi cei care apără fron tabără de perfecţionare şi specia
pea care îl omorîse în bătaie pe seră doi caralii. nul în cap şi cu piciorul în tes- tierele, cei caro păzesc obiecti lizare in finalul căreia vor sus
tînăru! Roman Miron. Ancheta Au urmat întrebările. „De ticole. Mi-am pierdut cunoştin vele economice. Ei pot fi specia ţine două demonstraţii de dresaj,
torul ce mă interoga.se pe mi unde şi cu ce ocazie l-ai cu ţa.
ne se numea lordache şi era noscut pe Nistor Ioan ?“ „Ce Dar bestiilor nu lc-a fost su lizaţi in salvarea oamenilor imo in municipiul Hunedoara, vineri
locotenent major. Tot atunci în fel dc om era ?“ „Cînd te-ai în- ficient. M-au trezit turnînd din bilizaţi în case incendiate sau în .1U mai, ora 17 pe stadionul „Si-
celulă am făcut legătura între tîlnit, de cîtc ori şi ce aţi dis găleata cu spălătoare apă peste pericol de înec, în descoperi dcrurgistul" şi în municipiul De
monezile de 50 de bani care le cutat ?“ „Dacă Nistor Ioan ţi-a mine. rea oamenilor în viaţă, îngropaţi va, sîmbută 11 mai, ora 10 pe
aveam asupra mea la perchezi vorbit şi ţi-a oferit o monedă
ţie si monezile lui Nistor Ioan de 50 de bani însemnată pen „Si nu recunoşti că trebuia sub dărîmăturile cutremurelor stadionul „Cetate".
poansonatc cu micuţul triunghi tru a vă recunoaşte ?“ „Dacă să fii ministrul transporturilor
pentru recunoaşterea asociaţi ştiu despre un guvern Nistor şi în Guvernul Nistor, banditule 2“
lor. ce funcţie ocupam eu, Borcan „Eu ministru 2 Niciodată dom SOCIETATEA COMERCIALA
Am mai aflat că securitatea Ioan, în acest guvern ?“ nule !“ CRÂCIUNSCOMP.
încearcă să-l acuze pe Nistor La primele întrebări am răs „Scoatcţi.l, aruncaţii afară Rest. „Bachus"
de acţiuni subversive, de încer puns calm, scurt şi concis aşa pc acest ticălos împuţit!" urlă Vă oferă zilnic
care de răsturnare a regimului cum mi se indicase. Cînd am lordache la cei doi caralii. MENIU PENSIUNE
Am zăcut apoi pc o saltea
popular, de formare a unui gu răspuns însă că în viaţa mea puturoasă în celulă 2 zile, în !a preţul de 30 de Iei com
vern propriu prin care să pre nu am auzit prostie mai mare grijit fiind de colegii mei de pus din supe şi ciorbe, dife.
ia puterea în ţară. dccît că aş ocupa vreo funcţie suferinţă. După încă o zi mi se rite mîncăruri gătite şi de
După patru zile sînt scos din într-un guvern Nistor care să serturi variate.
nou şi dus sus la anchetă. Am înlăture pe comunişti, am fost rezervase surpriza confruntării Se pot face abonamente
luat loc pe un scaun în faţa lovit sălbatec. cu acuzatul principal, Nistor lunare şi săptămînale, cu
ireproşabilă, pentru
servire
Ioan.
mesei anchetatorului. Acesta îmi „Nu recunoşti 2" (va urma) acasă sau în saloanele res
spune că de abia acum începe „Dar nu ştiu la ce vă refe taurantului nostru.
ancheta cu adevărat iar la între riţi domnilor ofiţeri!“ am mai IOAN BORCAN
bările puse să răspund scurt îngăimat eu cu sîngele curgîn- (a consemnat CRISTIAN ILCA) Programul dc servire între
orele 12—17.
îmi este foarte greu să vorbesc o preţuiau pe ea şi ea îi preţuia
despre mama. Cine a fost mama ? AMINTIRI DESPRE PĂRINŢII MEI pe ei. în legătură cu aceasta,
Ştiţi că titlul pe care-1 iubea ea mi-aduc aminte de timpul cina
cel mai mult era „mama regină". eram refugiaţi în Moldova, la
Acesta a fost numele cu care de vorbesc despre dînsa, pentru că Bicaz. La un orfelinat de pe Va
fapt a fost cunoscută In Româ înainte dc a muri atît de neaşteptat, Maica Alexandra (prin erau atîtea lucruri şi probleme pe lea Bistriţei, la Mînăstirea Bis
nia mai mult declt oricare alt nu cipesa Ileana a României) ne-a înmînat o parte din manuscrisele care le vedeam în acelaşi fel. în triţa. era un mic orfan, nu-mi
me. Pentru mine a fost mama personale. Incepind din acest număr vom publica sub titlul „A- primul rînd, în marea dragoste amintesc cum îl chema dar el
mea. A fost regina mea şi a fost mintiri despre părinţii mei” o parte din însemnările ce se află la pentru România. Cred că nimeni îşi zicea singur „Marele Păcătos".
şi cea mai bună prietenă pe ca noi... V.R. n-a iubit România cum a iubit-o El fugea de acolo şi venea la noi,
re am avut-o. Totuşi, cînd mă mama. Totuşi, cînd vă gîndiţi, a la Bicaz — la Mama Regina —
gîndesc la dînsa astăzi, îmi este venit în Ţara Românească un şl văd şi acuma cum feciorul
foarte greu să o văd, mai mult fiind foarte mirată, am întreba bine de seamă cînd spui „nu", biet copil de 17 ani care nu ştia deschidea uşa zicînd : — „Maies
pot să spun că o simt. Persona t-o : „... dar lumea spune, de pildă, pentru că nu trebuie să dai î- nimic despre nimic, nu ştia ni tate a venit Marele Păcătos". El
litatea ci care era atît de caldă, eă tu mă răsfeţl foarte mult şi napoi; dacă este „nu" trebuie să mic despre istoria României, ni avea atunci, cred, şapte ani. era
atît de înţelegătoare şi atît de o- că niciodată nu mi-ai spune „nu“ fie un „nu" adevărat. Este ceva meni nu se gîndise s-o înveţe ceva cam de o vîrstă cu mine, şi el Si
menească îneît pentru ea, cn a- spunea mamei: — ....ce vrei. eu
devârat, toată lumea era egală. şl dacă aş cere să-mi pun capul care am încercat şi eu să aplic şi nu vorbea o boabă româneşte. vorbesc româneşte dar tu vor
Nu era nimeni despre care să în foc ai spune da". Şi mama copiilor mei, şl nu cu autoritate. De fapt, n-a învăţat niciodată beşti regineşte". Vă spun această
spună dînsa că, omeneşte, o per mi-a răspuns: „sigur că aş spune A fost totdeauna o încredere ex bine româneşte şi, cu toate aces poveste pentru că arată o latură
soană era mai importantă decît „da" dacă al fi atît de proastă traordinară între mine şi mama. tea nimeni nu s-a înţeles atît de foarte puţin cunoscută a omeniei
alta, Rar am auzit-o să zică „nua. care o caracteriza pe mama,
O singură dată, de fapt, mi-aduc să faci aşa ceva". „De altfel, — Ne-am înţeles aşa de bine şi de bine cil poporul român, şi cu ţă (va urma)
aminte că mama a spus „nu", şi, spunea dînsa ■=■ trebuie să bagj aceea găsesc că îmi este greu să ranii cum s-a înţeles mama. Ei Maica Alexandra
