Page 1 - Calauza_1991_66
P. 1
Polemica dintre
Vraciul Nicolae Marcu afirmă
primar, imul regelui şi
,, Zig-Zag“ „Şi totuşi, cancerul poate fi învins".
A flăm din surse duhovniceşti
că ziariştii de la „Zig-Zag" care R e p .: D ar să ne reîntoarcem o tratasem . Iniţial om ul avea
au scris articolul despre Petrache la CANCER. D upă vîlva pe crize cu dureri ex trao r
Lupu, în term eni prea jignitori care a creeat-o apariţia S.I.D.A. dinare, prindea eu dinţii
p en tru bătrîn cit şi pentru pri. cancerul a trecut pe locul doi tot ce avea în faţă, m ergea să
m ărul com unei M aglavit, au su în topul bolilor fatale. Totuşi urineze şi de cîte 12 ori pe noapte
ferit interdicţia de a m ai păşi de cancer m or anual pe glob şi nu reuşea niciodată. După
în chip de reporteri pe uliţele sute de mii de oameni. Există 3—4 zile de tratam ent s-a ob
vestitei comune, pe o perioadă m etode de tratam en t dintre servat o uşoară am eliorare. A
nedetcrm inată. De asem eni, se cele m ai m oderne. Ge oferă folosit 6 kg de p rep arat de a-
aude că publicaţia va da fali
m ent în cazul revenirii la Mo m etoda M arcu suferinzilor de Ioe m odificat după proporţia
această groaznică m aladie ?
narhie, întrucât cel care i-a a- mea. Acum trăieşte şi e sănă
lungat de la poarta casei, este N.M. : Nu doresc să fac a- tos.
botezat de regele M IIIA I I. firm aţii gratuite ori să dau Tot Ia P etrova am întîlnit o
speranţe deşarte. Am să vă răs.
N.R. „C ălăuza" susţine cauza bolnavă cu diagnosticul de can
Sfintului P etrache L upu, din pund exemplificând tot prin cer al colului uterin. Avea 47
cîteva cazuri pe care le-am în.
respect pentru cei 87 de ani de ani. Ilem oragia nu stagna.
tră iţi fără a face rău nim ănui. tîlnit şi tratat.
P erform anţă rară astăzi, nu-î R e p .: Vă rog. D upă cîteva luni de zile prin
aşa, dragi colegi şi cititori ? N.M. în iarna lui 1987—1988 folosirea preparatului m eu he
DAN CUCAS am aflat de la asistentul m e. m oragia s-a oprit.
dical din loc. Petrova, jud. în judeţul Cluj am avut două
M aram ureş, despre un caz de
Lipseşte lumina la graniţă ? cancer la prostată. Omul era situaţii delicate. Un cancer de
clopotar în sat. Fusese prin sin operat recidivant şi un caz
In noaptea de 7/8 m ai a.c. al bolnavului M oldovan Ioan
la punctul de trecere frontieră spitale dar nu se operase. L-am din Dej de cicatrice Cheloidă
de la M oraviţa, lum ina electrică văzut şi tra ta t cu preparatul
era ca şi inexistentă. G rănicerii meu. După două luni şi jum ă (tum oare benignă). Acest bol
s-au plîns colaboratorului nos tate, trei luni, omul s-a făcuţ nav a fost operat odată la Dej
tru L.C. că nu şi pot face m eseria bine. în vara anului urm ător şi de două ori la Cluj. Urma
din pricina lipsei curentului e- CRISTIAN SIMERIANU
l-am vizitat. îl chinuia un alt
lectric. P robabil se răzbună
Ecauşescu din m orm înt... beteşug, dar nu boala pe care (Continuare în pag. 2-a) \
L.IY1.
IMPORTANT !
IN DATA DE 16 MAI
A.C., ORELE 12, LA SE
DIUL REDACŢIEI NOAS
TRE VA AVEA LOC ÎN-
TlLNIREA VRACIULUI
NICOLAE MARCU (BINE
CUNOSCUT CITITORI
LOR NOŞTRI DIN ULTI
MELE NUMERE ALE PU
BLICAŢIEI) CU CITITO
RII BOLNAVI SAU NU-
MAI CURIOŞI. INTRA
REA LIBERA.
D ar să revenim . Ca m aistru
Portretul unui activist m iner nu profesează nici m ă XVI (Dezvăluirile unui refugiat irakian)
car o zi. De ce o mai fi făcut
şcoala ? Şantajul, oportunism ul, C o n versaţie telefonică în tre
N um ele său are m ai puţină făcut-o nici mai greu, nici mai
im portanţă. C onturîndu-i însă uşor ca alţii. M eseria dc bază : lichelism ul şi ...tatăl său, pe vre Saddam şi şeicul Jaber
mea aceea un tov. dc nădejde,
portretul este posibil să fie uşor bobinator. Face la f.f. şcoala fost secretar P.C'.R., pun um ărul
recunoscut. Şi să se recunoască. profesională în profil m iner la şi-l propulsează urgent ea se Pe 27 m artie a anului trecut, început num ărătoarea inversă.
Nu dorini a-i face propagandă, cretar U.T.M., U.T.C., D irector K arim pleacă intr-o lungă că- La începutul lunii august, Bag
nu dorim nici m ăcar să răscolim dc club, secretar P.C.R. la în lâtorie care traversează Iugos dadul e In fierbere, Palatul ştie
trecutul, m isiunea do hiene is DEZVĂLUIRI treprinderea M inerS şi alte alea. lavia, U ngaria, Elveţia şi Franţa, eă va începe războiul cu K u
torice o lăsăm altora m ai capa îşi petrece tim pul între aeroport w eitul, in vădind ţara unor emiri
bili, precum şi scorm onitul în în perioada „directoratului" şi hoteluri întîlnind necunoscuţi aroganţi ce refuză să recunoască
gunoaie. Dorim însă un act de Ghclnri. Se înscrie şi va absolvi la club, se pare că m aterialele cu care schimbă m esaje cifrate suprem aţia Irakului.
justiţie um ană, pentru că e prin anii ’60 şcoala de m aiştri destinate noii clădiri a clubului, — „14... Ram adan", „Ţări... libero" în ajunul invaziei, K arim as
Inadm isibil ca un om pe a că de la B rad. Pentru a o putea u r s-au îm părţit, o parte constituin- contra unor pachete încredinţate cultă ultim a conversaţie telefo.
rui etichetă scrie cu litere de-o m a fără a avea stagiul m ilitar du-se într-o căsuţă personală oam enilor lui Barzan, „omul a nică între Saddam Hussein şi
şchioapă ACTIVIST, acum (că satisfăcut obţine pe căi oculte lingă cca părintească. „M odes cărui sarcină era să dirijeze ac şeicul Jaber, em irul K uw eitului.
tot e dem ocraţie ? !) să ocupe (unchiul Şam u dc la Bucureşti) tul" apartam ent prim it lingă tivităţile Serviciului de infor. O scenă de cabaret : „Ce mai
acelaşi scaun, acelaşi birou şi o scutire pe doi ani de Ia M.F.A. Casa de cultură din Deva, îl a- m aţii în Europa şi de-a procura faci, o, şeicule Jab er ?" întreabă
cam aceeaşi funcţie. U lterior Iansindu.se în politică m enajează cu dulgheri de la echipam ente electronice sau nu . Saddam cu curtuazie, foarte po
D ar să derulăm faptele. Sau, se va autoscuti de arm ată defi m ina din T„ pe hanii intreprin. cleare de folosinţă m ilitară", a- liticos. „Bine, m ulţum ită lui Dum
ca să cităm din „documente", nitiv. Aici o contribuţie şi-o dorii. firm ă K arim . In tr.o zi însoţeşte nezeu", răspunde vocea de la
să-i prezentăm succint „fişa de poate recunoaşte şi tov. D. fost Devine apoi umil dintre „cei 35 mici sticluţe cu lichid gazos celălalt capăt al firului. „Ai luat
cadre". „m are" Ia Cons. Pop. H unedoa CRISTIAN ILC.Y iar altădată prim eşte două pa masa de seară?". „Am cinat şi
N ăscut în apropierea H une ra, în prezent tot... m are aface chete ce „sem ănau cu nişte tran. m ulţum ită Dom nului, m ă sim t
doarei prin anii '40. Şcoala a rist. (continuare în pag. a 2-a) zistori" ; K arim îşi continua in bine". „Cu ajutorul D om nului" —
structajele cu aplicaţii dar tre. spune Saddam schim bînd tonul,
m ura de frică crezind că a fost „tu nu vei mai lua urm ătorul mic
trim is înafară pentru a fi mai dejun în K uw eit" în noaptea u r
Ah! cît a n im a i pătim it şi cit a n im a i iu b it-o ... uşor lichidat. La Geneva îşi m ătoare, trupele irakiene au in
schim bă paşaportul pentru un vadat K uw eitul. (va urm a)
Da, asta e. M irela a venit fix aveam de unde să ştiu că exis s-ar fi lăudat că i-a spus Mi- După „Le Monde"
la orele 20. Pierdusem orice tă vreun parfum care să mă relei : ,,la îm bracă-te cucoană titlu de călător provizoriu. La T raducere si adaptare
reîntoarcere în Irak, lipsit de
speranţă. M ă gîndeam să cobor scoată din blegeală şi să mă şi valea din cam era asta dacă paşaport, are convingerea că a
p en tru a m înca ceva şi apoi să proiecteze direct în infinitul ne ai venit cu gînduri să m ă co m a r i a ’ m a r c u
m ă u it la televizor. D ar indi buniei sexuale. rupi !“ Şeful nu ne du voie să
vida nu m-a lăsat. O dată cu ea m inţim , j-am trim is episodul de
a p ătru n s în cam eră un m iros săptăm îna trecută în care fă
de parfum cum n-am m ai în Intimolări de la ceam m orală şi diverse consta
tîln it pînă acum. M i-a pătruns tări puritane pe m arginea cea lumea interlop ă ţj Ne scrie un hoţ:
în nări, în creier, în muşchi, casa cu d a m e surilor de iubire cu Mirela.
îm i dicta de peste tot s-o iu Mi-a spus la telefon că m ă con
besc direct pc covorul ros de cediază clacă nu spun şi de cile
„Puiuţule, m ergem Ia restau BlUrîne meşter, le-am pupat frăţeşte şi-i
paşii atîto r călători care au tre ra n t sau te sim ţi bine, în p u ori am făcut dragoste cu M i
cut p rin cam era aceea... rela : „Chiar o dată nenorocitule,
tere ?“ dau din vîsle fu ii ut a Ia Memorii
Iuda din ea a sim ţit că a De prim a dată nici n-am se dar să spui adevărul... Cititorii
ales chiar parfum ul care mă sizat întrebarea. îi adm iram aşteaptă să te vadă de ce eşti ...!.u ( ‘ario imn tăiat curenţii iera mişto ca la balam uc ! Şam
excită pînă la nebunie. Era costum ul din piele. Alt ziarist in stare..." Cuvintele lui îmi urgent şi să mişcn ea o paţachi- unso eu ulei şei să m eargă mai
prim a ei victorie asupra mea. a r fi atît de m incinos incit ar nă beată după fum ii comanda in panoram ic. Avea m ăgaru dă
m acaronar ia ici 51 dă mii dă
A veau să urm eze Şi altele. Nu fi sărit peste acest episod sau (Continuare în pag. a 2-a) m andea. \ răjcala ceo ticluiscm oaşintoni falşi. Iam taxat scurt, şi
lui iam dat in schim b bani dă
jcp 1(1 mii, loz legal românesc,
trei am fsi vi aia fu ca plus m uierea. Intrase pă felie în
1 dea .1 ini ui, unde va discuta r biznis piţipoanca lu Ciulo. Du
I m inerii poziţia P.S.M. faţă Disperată Marin Bunea din B u 1988 prin am eninţări şi bătaie pă num ele lui, la fetiţă îi spu
neam Caria. Individa fusese cole
problem ele politice şi eco- cureşti a reclamat poliţiei un fapt o violase şi o silise la perversiuni gă dă breaslă pă vrem uri la Şop
culreniui âtor : sexuale. O are cît va m ai trebui la Tim işoara eu Monica, o lcdy
mice ale ţării. întoarsă inopinat acasă a su r să treacă pentru ca acest înger
s Sc zvoneşte că în tr-u n vii Tof eu acest prilej, se vor prins pe soţul ei Ticu Bunea de al durerii A na M aria, acest su carnea nu alta, ţipă dă fărst clas,
bună dă pus pă pereţi asta
în
\ tor foarte apropiat, tov. ILIE ine bazele unui ziar judeţean 83 de ani,' lăcătuş, efi o viola pe flet pustiit de ticăloşia omenească, cazul cind nu ai avea la înde-
fiica lor A na M aria, de 12 ani. să privească iar, cu seninătate
\ VERDEŢ, va face o vizită în P.S.M. \re sta t im ediat, iresponsabilul viaţa 2 RAF VALONE
tată a recunoscui eii încă dii» IOAN DRAGO! (C ontinuare in pag, a 2-a)