Page 2 - Calauza_1991_67
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                  C Ă L Ă U Z Ă   •   N il.  67  •   1 0 9 J
                              BURSA  (XVIII)                                         Visam  noaptea  gagici...                        proiectare  şi  navea  ncredere  în
                                                                                                                                      trupa  Iui  dă  manglitori  agiamii.
                                                                                                                                      Cu  Valone  pă   atunci  deţinutu
               In fo r m a ţii — p ia ţa   v a lu ta ră  — flash.             (Urmare  din  pag.  1)      Ciuntitu  icra  dăntrun  oraş  din   4841,  floarea  so  copt  la  foc  mic,
                                                                                                        ■Ardeal,  ccavea  un  combinat  unde   meşteşugăreşte.  Afacerea  era  dă 2
               Am  aflat  dc  la  guvernatorul   a  fost  creat  printr-un  acord  in-   doară  nu  ieram  blegi  ca  stiipii   lucrau   vreo  5  mii  dă  oameni.   milioane  pă  puţin.  Plănuişăm  să
             Dancii  Naţionale  clin  România,   ebeiat  in   decembrie  19711   la  dă  cafenea.  Toate  mutările  mele   Combinatu  avea  3  fabrici  cu  sec­  dăm  lovitura  la  BANII  DA  SA­
             domnul  Mugur  Isărcscu,  că   în   Bruxelles  —  intrat  în  vigoare  în-   dă  pînă  atunci  dă  interlop  solist   ţii  şi  ateliere  babane.  Planu  iera   LARII  AI  NENOROCIŢILOR  DÂ
             urma  color  două  liberalizări   a   cepînd  cu  13  matrie  1979.  Scopul   ierau  coji  dă  nucă  pă  lingă  ceam   fantnscomagic,  dă  săţl  sară  păru   LA  COMBINAT.
             preţurilor  (1  noiembrie  şi  1  a-   este  „Crearea  unei  zone  de  sta­  ticluit  cu  Ciuntitu.  Să  vă  spun.  şi  limban  călcîie.  Nopţile  nu  mai   Şam  făcuto  după  3  ani  jum a­
             prilie),  inflaţia  atinge  cifra  de   bilitate  monetară,  a  unor  cursuri              visam  pipiţe  fabricate  dăn  m ar­  te  după  ceam  ieşit  dăn  nou  în
             170—200  la  sută.            de  schimb  stabile".                                        moră  dă  carara  şi  date  cu  scli-   lumea  bună !
                           *                                                                            pici  şi  şprei  impuls.  Visam  LO­
               Pe  piaţa   valutară,  la  cursul        *                  Şi  romii  se  adună...      VITURA  !  Iară  mă  betegisăm  dă   Bătrînc  Meşter  ieu  sînt  bine
             oficial,  dolarul  continuă  să  osci­  Numai  în  lunile  mai  şi  iunie  se   UNIUNEA  DEMOCRATICĂ   nervi.  Care  iera  ticluiala ?  mersi  ceţi  doresc  şi  la  matale,  că
             leze  în  jurul  cifrei  dc  60  do  lei.   maj  pot  cumpăra  pe  valută  în   a  ROMILOR   convoacă   pe   Ciuntitu  avea  ceva  grăunţe  la   tare  mai  ajutat,  da  terog  oare  vra*
             Minima  a  atins  59,19  lei/S,  iar   ţara  noastră.  începînd  cu  1  iulie   membrii  şi  simpatizanţii  săi.   chioşcu  cu  păsărici,  nu  iera  dăloc   ciu matale nu ştie dă leac la holile-
             maxima  60,60  lei/S.  Cursul  de  e-   1991   orice  vînzare  în  valută  în   la  conferinţa  din  data  de  24        lumeşli ?  Fi   bun.  şi  dămi   o
             chilibru  de  la  licitaţiile  bancare   magazine  sau  bouliquri  este  inter­  mai  1991,  ora  12,00,  la   Casa   prost.  Să  documentasă  păndelete   vorbă  paceaşi  cale.
             a   coborît  de  la  constanta  de   zisă.  Este  o  măsură  bună ?  Ră-   de  cultură  din  Deva.  da  nu  putusă  pune  planu  în  a-   Cu  respect
             200  lei/S  la  170—180  lei/S.  „Bur­  mîne  de  văzut.        Sînt  invitaţi  să   participe   plicaţie  că  iera  doară  în  fază  de  (va  urma)
             sa  neagră"  se  menţine  la  cota   ___________________________ II.  B.  organele  de  conducere  dc  la
             175—185  lei.'S.                                              nivel  de  primării,  conduceri­
                           :Je                   BURSA  NEAGRA                                                                                                   1
                                                   ÎS  =   175  lei        le  formaţunilor  politice  şi  a-  I                      cuvînt  a  căzut  ca  o  ghilotină.
               Ce  este   ECU ?  Nimic   mai      1  DM  =   95  lei       politice,  precum  şi  membrii  \   „Ah,  într-adevăr“       E  prea  mult.  La  sfirşitul  lu­
             simplu  —  moneda  centrală   a                                                                                          nii  august,  K arim   îşi  previne
             sistemului  monetar   vest-curo-                              —  din  Comitetul  Directorat  al  ^   XVII.  (Dezvăluirile unui   prietenii  conjuraţi  şi  pleacă  să
             pean.  Ea  a  înlocuit  „şarpele  va­  PREŢUL  UNCIEI  DE  AUR   Uniunii  Generale  a  Romilor  1                        se  ascundă  în  deşert,  aşteptînd
                                                                                                     1 I
             lutar"  al  Comunităţii   Europene.   354,25—357,50$          din  România.                       refugiat irakian).     să  găsească  o  modalitate   de-a
             ECU  (European  Currcncy  Unit)                                                                După  cîtcva  zile  K arim    se  fugi.  Se  gîndeşte  că  tatăl  său,
                                                                                                          află  în   preajm a  lui  Saddam  şeicul,  este  prea  cunoscut  pen­
                                                                                                          llussein.  Preşedintele  îl  priveş­ tru  a  risca  răzbunarea  lui  Sad­
               L a  începutul  acestei  luni   a                          E1M  de  la  redacţia  „Viaţa  Spiri­  te  lung  şi  cu  un  aer  ciudat  îl  dam   Hussein,  Ştie  deasemeni
              ivul  lpc   la  Bucureşti  a  patra   EVENIMENT             tuală"  a  TVR  şi  parlamentarului
             Conferinţă  Naţională  a  preoţilor                          şi  mai  ales,  poetului  român  tran­  întreabă,  brusc :  „Deci,  Karim,  că   fratele  său  mai  mare  din
                                                                                                          s-ar  părea  că  te-ai  făcut  avo­ garda  de  corp,  se  va  întoarce
             ortodocşi.  Organizată  de  un  grup                         silvănean  IOAN  ALEXANDRU,     catul   irakienilor  in  străinăta­ împotriva  lui  imediat  ce  va  a-
             de  vrednici  preoţi  în  frunte  cu   ales  din   partea  unor  potenţaţi   pentru  luările  de  cuvînt  si  ex­  te?!".  Preşedintele  făcea  aluzie  pare.   Cu  atît  mai  rău !  Lui
             părintele   preşedinte  NICOLAE   clerici  dar  şi  a  unora  ce  repre­  punerea  dc  probleme  de  pe  po­  la  o  remarcă   nefericită  de-a  nu-i  mai  pasă.
             TAXASE  din    Valea  Plopului,   zintă  Statul.  Viitorul  va  arăta   ziţiile  laicatului  şi  funcţiilor  ce   lui  Karim  în  timpul  unei  mi­
             jud.  Prahova.  Conferinţa  a  fost   dacă   preoţii  au  avut  dreptate   le  îndeplinesc.  De  menţionat  ar   siuni  în  Europa.  Faţă  de  Bar-   într-o  zi  de  septembrie,  adă­
             prezidată  de  membrii  sfîntului   organizîndu-se  intr-un  FOR  CON­  fi  luările  de  cuvînt  ale  preoţilor   zan  el  a  regretat  că  cele  mai   postit  intr-un  camion-cisternă
             Sinod  al  B.O.R.  şi  binccuvînlată   SULTATIV  (nu  decizional)  spre   din  Alba  Iulia  de  unde  s-a  por­  multe  contacte  au  fost  cu  tu-   care  se   apropia  de  frontiera
             de  P.F.  Părintele  Patriarh  TR­  mai  binele  Bisericii  şi  Societăţii.   nit  acţiunea  de  eliminare  a  ne­  nisieni  sau  libanezi  mai  curînd   turcă  sub  un  pachet  de  zdren­
             OC TIST.                       Noi  credem  că  era  necesară   o   demnilor   purtători  de  har   şi   decît  cu  irakieni.  Lui  Saddam   ţe,  a  jurat  că  dacă  va  ajunge
               S-a  făcut  bilanţul   activităţii   autocurăţiro,  o  autocenzurare  şi   funcţii,  imediat  după  Revoluţie,   nu-i  place  critica,  Karim   în­  cu  viaţă  dincolo,  va  face  totul
             Conferinţelor   anterioare,  s-au   vitalizare  pornită  de  jos  în ■  sus.  fiind   primii  pe  ţară  atunci  şi   cearcă  să  sc  apere,  protcstînd  :   pentru  a  reveni  în  patria  Sa,
             propus  am endam ente  la  statutul   Au  fost  dezbătute  multe  pro­  extrem  de  combatanţi  şi  azi.  „Nu,  preşedintele  meu,  eu  nu   Irak.  După  Saddam  Hussein.
             B.O.R.  prin  care,  conferina   a   bleme  din  cele  expuse  la  înce­  Viitoarea  Conferinţă  pe   ţară   sînt   avocatul  nimănui  !“   —  Sfirşit
              in tra t. în  legalitate.  Preoţii  şi-au   put,  participînd  şi  diferite  per­  va  avea  loc  în  Transilvania.  ,,Ah,   într-adevăr...“  lasă  să-i   După  ,,Le  Monde"
              spus  tot  mai  răspicat  cuvîntul  şi   sonalităţi  din  ţară  şi  străinătate,   Toţi  oamenii  din  România  tre­  scape  Saddam  Hussein  Karim   Traducere  şi  adaptare
             s-au . propus  rezoluţii  la  diverse   între  care  Prea  Cucernicul  P ro­  buie  să  fie  informaţi  dar  să  şi   a  îngheţat.^ Djn  gura  sa,  acest  MARIA  MARCU
              probleme  ce  frăm întă  nu  numai   topop  Stavrofor  MIIIAI  IV'ACIUC   ia  parte  activă  la   frămîntările
              Biserica  ci  şi  societatea  română.   din  Cernăuţi  cu  o  delegaţie  din   de  reîncreştinare,  de  î-evilaliza-
              Se   preconizează  şi  angrenarea   Bucovina.               re.  I.P.S.  Daniel  al  Iaşilor  sub­
              delegaţilor  mireni  (credincioşii)   Regretăm  că  nu  au  avut  loc   linia :   „Pentru  ca  Biserica  să  Pentru  dl.  Tempelean  Mărgărit
              pentru  a-şi  arăta  doleanţele  şi  a   ţi  la  masa  prezidiului,  dar   pe   poată  ajuta,  ea  trebuie  ajutată".
              propune  soluţii.             viitor,  fraţii  de  dincolo  dc  fron­  Luările  de  poziţie  să  fie   prin  ,   lnleresîndu-ne  la  DIRECŢIA  CONTROLULUI   VENITULUI
               Desigur  că  au   fost  şi  rămîn   tierele   arbitrar  impuse,  vor  fi   preoţii  parohi,  protopopi,  epis-   DE  TRAFIC  INTERNAŢIONAL  DE  CĂLĂTORI  —  biroul  resti­
              reţineri  în  privinţa  rolului  (poa­  implicaţi  şi   onoraţi  mai  mult.   copi  şi  Conferinţele  lor,  dar  şi   tuiri  din  Bucureşti  —   am  aflat  că  v-a  fost  restituită  suma  res­
              te  neînţeles,  poate   deranjator)   Un  cuvînt  de  cinste  se  cuvine  şi   prin  mijloacele  de  mass  media.  pectivă.  Ceea  co  no  bucură...   M.  GOSCIILER
                                                                                         Preot  iconom
              al  conferinţelor   clerului,   mai  d-lui   GEORGE  RAIJU  SERA-
                                                                                          V.P.  OLE A
                                                                                                                                      M-am  adresat  dumneavoastră
                                                                          !     Dramele  de  lingă  noi                             pentru  a-mi  face  public  neca-   I «
                                                                                                                                    zul  si  în  cazul  în  care  voi  reuşi   î
                                                                                                                                    să  fiu  ajutat  in  a  depista  per-   \
                                                                          J     (urmare  clin  pag.  1)   încercările  de  a  lua  legătu­  soana   (persoanele)  care  şi-au   »
                                                                                                        ra  cu  ca  au  fost  zadarnice.
                                                                          I   în  timpul  ce or  10  luni  cil   Ce  v e a u   părinţii  ci  ?  asum at   dreptul  de  a  curma   |
                                                                          *  a  stat  cu  nun.',  a  rămas  însăr.   Dc  a  o  expune  la  chiuretaj   viaţa  unei  făpturi  dc  cinci'  luni   »
                                                                          |   cinată  şi  acum  este  în  luna  o  periclitîndu-i  viaţa  ci  şi  a  co­  de  zile   nedindu-şi  seama  că   |
                                                                          .   5-a  de  sarcină.  Dc  cînd   este pilului.  Îmi  asum  responsabili­  deja  el  există  este  viu  şi  în.   j
                                                                          I   cu.  mine  presiunile  tuturor  ru-  tatea  celor  arătate.  seamnă  o  viaţă   dc  om.  Dacă   |
                                                                          î  delor  ci   —  au  fost  sufocante  Datorită  puterii  materiale  a   aceste  persoane  vor  exista  şi   >
                                                                          I   incit  pentru  a  scăpa  de  ele  am  părinţilor  fotei,  ci  nu  vor  pre­  nu  vor  suporta  rigorile  legii  —  J
                                                                             fost  nevoiţi  să  părăsim  locali-  cupeţi  nici  Ici,  nici  valută  pcn.
                                                                          J   tatea.                    tru  a  găsi  persoana  de  specia­  nu  ameninţ  pe  nimeni  —  dar   I
                                                                          |   După  o  perioadă  ca  a  cedat  litate  care  să  comită  ..descătu­  disperarea  mă  angajează  să  fiu   '
                                                                          ■>   moral  şi  psihic  în  faţa  părinţilor  şarea",  rodind  fiicei  lor  liber­
                                                                          I  ei  care  nu  clus-o  la  casa  lor.  tatea  (pe  care  ca  nu  şi-o  do­  legislativul  şi  executivul  pro-   |
                                                                          ,   La  întoarcerea  de  la  serviciu  reşte)  ;  dc  a  se  realiza  aşa  cum  prici  mele  drame,  indiferent  de   «
                  Cu  vaporaşul  prin  Hunedoara.  încă  nu  ştim,  dar  poate  a.   I  nu  am  mai  găsit-o  acasă.  doresc  ei.   consecinţă.                  I
                junge  şi  Hunedoara  port...   Foto  :  FLORIN  USCATU
                   (Urmare  din  pag.  I)                                                               adoptat,  dovcdintlu-se  încă  oda­  tiţia  devenind  practic  atotputer­
             fi  definitive.   Constituanta   va                                                        tă  că  grupul  parlamentar  majo­  nică.  Pericolul  constă  în  faptul
              avea  la  dispoziţie   pentru  acest   A  patra  putere                                   ritar  nu  este  monobloc.    că  hotărîrilc  sînt  definitive  şi  că
              demers,  doar  zece  săptămîni,  pen­                                                       Ceea  ce  mi  sc  pare  semnifica­  judecătorii  sint  inamovibili   pe
              tru  ca  la  finele  lunii  decembrie,                                                    tiv  este  faptul  că  partidele   dc   viaţă  şi  sub   protecţia   acestui
              Constituţia  ţării  să  fie  pregătită   lativului   conservind  separarea   ca  şi  cetăţeanul  de  riiul  să  poa­  opoziţie  s-au  pronunţat  împotri­  principiu  ei  ar  putea  hotărî  ar­
              pentru   confruntarea  cu   ţara   puterilor  prin  limitarea  dreptu­  lă  invoca  in  instanţă  neconsfi-   va  acestei   instituţii,  propunînd   bitrar.
              pentru  referendumul  naţional.  rilor  acesteia.           tuţionalitatca  unei  legi.  Ar  putea   eliminarea  titlului  IV  în  totali­  Normal  este,  aşadar,  ca  aces.
               I’ină  atunci  însă  să  vedem  ce   Se  spune  că  cea  mai  subtilă   părea  o  exagerare  a  drcpturiloi   tate.  S-a   argumentai,  aparent   tc  atribuţii  să  fie  în  sarcina  u-
              conţin  ultimele  trei  titluri  care   şi  periculoasă  dictatură  este  coa   cetăţeanului  această  posibilitate   destul  de  pertinent,  eă  această   nei  instituţii  independente   de
              au  fost   adoptate  în  săptămîna   a  Parlamentului,   care  sub  legi.   el  puţind  ori   de  cîte  ori  este   instituie  este  inutilă  ea  împovă-   toate  cele  trei  puteri,  iar  prin
              trecută.                      mitalea  pc  care  i-o  dă  sufragiu)   chemat  în  faţa  instanţei  să  blo.   rînd  bugetul  sfatului  fără  nici  o   modul  de  constituire  să  Ie  sin­
               Constituţia,  legea  fundamenta­  universal,  poate  adopta  orice  ho   chezc  procedura  juridică   pînă   justificare.  Atribuţiile  ei  puţind   tetizeze  pe  toate.
              lă  a  oricărei  naţiuni,  trebuie  să   tărire  caic  să  încalce  prevederi­  cînd,  CURTEA  CONSTITUŢIO­  fi  preluate  cu  uşurinţă  dc  Curtea   Mulţi  s-au  întrebat  insă,  dacă
              apere  şi  să  garanteze  drepturile   le  Constituţiei.  Acest  pericol  este   NALA  se  pronunţă  asupra  cazu­  Supremă.  Aparent  aşa  cum  spu.   această  Curte  Supremă  nu  devi­
              şi  libertăţile  cetăţeanului.  Funda­  mai  mare  in  situaţia  in  care  o   lui  respectiv.  Este  adevărat,  dat   neam  este  în  regulă.  Totuşi  a-   ne  în  acest  fel  o  superputere,  câ.
              mentul  democraţiei  este  desigur   formaţiune  politică  deţine   ma­  este  necesar  ca  orice  cetăţean  să   mestecu!  puterii  judecătoreşti  în   re  poate  anula  orice  decizie  iar
              separarea  puterilor  în  stat,  dar   joritatea  exclusivă  în  Parlament   aibă  acces  la  arbitrajul  acestei   treburile  executivului  ar  fi  mult   hotărîrilc  ci  silit  definitive,  deci
              mai  ales  modul  în  care  hotărîri.   puţind  cu  uşurinţă  să-şi  transpu­  înalte  instituţii,  pentru  că  pe  el   prea  evidente,  mai  ales  că  prin­  nu  mai  pot  fi  atacate  într-o  altă
              le  pe  care  le  ia  fiecare  putere   nă  în  legi  toate  concepţiile  salr   ii  apără  în  primul  cînd  Constitu­  tre  altele  Curtea  ar  trebui  să  sc   instanţă.
              in  parte  este  sau  nu  ccnzurabil   fără  a  fi  cenzurate  de  nimeni.  ţia  garnntindu-;  drepturile  şi  li­  pronunţe  asupra  validării  parla­  Ar  apărea  deci  o  a  patra  pu­
              dc  o  altă  parte.  Linia  care  sepa­  CURTEA   CONSTITUŢIONA­  bertăţile.  Amendamentul  formulat   mentarilor  şi  să  certifice  regula­  tere,  care  poate  fi  deasupra  tri­
              ră  puterile  trebuie  să  fie  în  a-   LĂ  arc  tocmai  această  misiune,   în  acest  sens  a  fost  adoptat  de   mentele  color  două  camere.   Dc   umviratului—legislativ,  executiv,
              cclaşi  timp  şi  cea  care  le  uneşte   de  a  constata  tlacă  o  lege  este   Constituantă.  asemenea,  ar  trebui   să  valide­  justiţie  —  cu  puteri  nelimitate ?
              egalizindu-le,  stopînd  orice  în­  sau  nu  constituţională,  (iuţind  să   Un  alt  aspect  caic  a  provocat   ze  alegerea   preşedintelui  ţării,   Categoric  nu  —  pentru  că   a .
              cercare  a  vreuneia  dintre  ele  dc   hotărască  înainte  de  promulgare   o  lungă  dispută  a  fost  componen.   să  confirme  incapacitatea  aces­  coastă  instanţă  sc  pronunţă   în-
              a-şi  exercita   supremaţia  asupra   că  o  anumită  lege  nu  este  con­  ţa  acestei  CURŢI   CONSTITU­  tuia  de  a-şi  mai  exercita  manda­  tr-un   singur  caz  şi  anume  nc-
              celeilalte.                   stituţională  şi  să  fie   respinsă.   ŢIONALE.  Tezele  prevăd  ca  A-   tul,  confirmă  rezultatul  referen-   constituţionalitatca  unor  legi  savi
                în  acest  context.  Titlul  IV,   a   Solicitarea  dc  a  fi  analizată   o   dunarca  Deputaţilor,  Senalul  şi   dumurilor  naţionale,  se  pronun.   hotărîri.
              generat  o  vie  dispută  între  gru­  lege  sc  poate  face  de  către  pre­  Rrcşcdintcle  ţării  să  desemneze   tă  asupra  constituţionalităţii  par­  Dc  altfel,  toate  ţările  din  Eu­
              purile  parlamentare,  concepţiile   şedintele  ţării,  preşedinţii  celor   cîte  trei  membri.  Grupul   par­  tidelor  politice,  rezolvă  conflic-   ropa  (cu  excepţia  Albaniei)  au
              total  diferite  expuse  in  faţa  Con­  două  camere,  guvern,  Curtea  su­  lamentar  F'.S.N.  a  propus  ea  ce­  lc  de  competenţă  apărute  intre   această  instituţie  şi  in  functio.
              stituţiei,   înclinînd  pe  rînd  ba­  premă  dc  justiţie,  grupurile  par­  le  nouă  locuri  să  fie  repartizate   administraţia  locală  şi  centrală/   narea  ci  nu  au  apărut  tendinţe
              lanţa  dc  o  parte  sau  alta  a  ce­  lamentare,  25  dc  senatori  sau  50   în  mod  egal  celor  trei  puteri :   certifică  constituţionalitatea  ho-   de  încălcare  a  principiului  sepa­
              lor  două  tabere.            de  deputaţi.  Aceasta  a  fost  pro­  legislativul,  executivul  şi  justiţia,   tărîrilor  guvernului.  Aşadar  a-   rării  puterilor.
                Instituţia  consfinţită  în   acest   punerea  avansată  dc  comisie  şi   rc'ducînd  trei  locuri  de  la  Parla­  tribuţii  de  control  asupra  Pre-   Să  nu  ne  fie  deci  teamă  că  Q-
              titlu,  denumită  CURTEA  CON­  ca  a  stîrnit  numeroase  comenta­  ment  şi  atribuindu-le  Curţii  Su­  şedenţiei,   Parlamentului   şi  a   ccastă  Curte  Constituţională   ar
              STITUŢIONALA  este  menită  să   rii,  mai  ales  datorită  faptului  că   preme.  Dar   acest  amendament   Guvernului  ceea  ce  ar  dezechi­  putea  deveni  puterea  totalitară
              vegheze  asupra  activităţii  legis­  nu  este  prevăzută   posibilitatea  deşi  logic  şi  echitabil  nu  a  fost  libra  raportul  între  puteri,  jus­  de  care  dc-abia  am  scăpat.
   1   2   3   4