Page 3 - Calauza_1991_67

«
CAL AUZ A • NR. 67 • 1991
P a g . 3

Ghiulurişi lănţişoare din aur pentru

legalizarea şederii în Franţa Homo ho mini lupus
Că marlu este un produs des- o nucă obişnuită ajunge su
Am plecat cu un gust foar. rom âncă de origine maghiară, 50 de dolari americani/zi, sumă tinaţ vînzării, o ştie toată lu- coste cam 25 lei ! ? !
<e am ar cu faimosul „Orient şefa Oficiului de Im igrare pen­ depusă în bancă şi extrasul dc mea. Ceea ce însă nu ştim şi Stimati producători (era să
lipres" înspre România. Lăsam tru români. Orice român care cont prezentat la cererea de viză. nici nu ne putem explica, este vă zic domni) fiţi rezonabili,
iii urm ă imaginile dc coşmar pe doreşte să se stabilească în F ran ­ 2) O a doua cale, la fel de le­
care le-am văzut în Paris, în ţa, mai devreme sau mai tîrziu gală d ar pentru care ai nevoie neobrăzarea cu care unii pro- fiţi umani, gîndiţi-vă că sînt
lagărul Crucii Roşii, lagăr în se va lovi de această femeie ca­ de -10—50 000 de lei, este cea a ducători stabilesc nişte preţuri utîţia copii pe care îi puneţi
care se găsesc foarte mulţi ro­ re îţi cere din prima clipă ghiti- excursiilor organizate de X a- de-a dreptul incredibile M i Or în postura eroului Iui Ander- !
mâni, sosiţi pe lârîmui făgăduin­ luri, lănţişoare, orice obiect din genţii în diferite ţări ale conti­ fi ele căpşunile^ roşiile, castra- sen, femei gravide ori sufe- I
ţei pe cele mai diferite căi. Ori­ aur în schimbul ajutorului în nentului nostru. veţii, cartofii noi ctc., trufan- 1 ' ,lzj care-şi doresc un fruct. ,
ce mijloc este bun dacă te aju ­ obţinerea legalizării şederii talo 3) Pină nu demult, o altă me­ daie, dar a pretinde 1000 lei frustraţi de această fi- i
tă să pătrunzi în Franţa, singu­ în Franţa. De mulţi ani de zile todă avea şanse mari de reuşită, pe un kilogram de căpşuni, roasca dorinţă. Căci, ţinind-o I
ra care încă nu expulzează m a ­ această doam nă îi învaţă pe ro­ aceea a „călătoriei suspendate" 300 lei pe un kilogram de car- *ot a'îa ajungem la vorbele lui
siv emigranţii clandestini, ajunşi mânii ajunşi aici ce să spună şi în podul trenurilor, din ţară pî- toii noi ctc., reprezintă o lipsă f’lauţ : „Homo bomini lupus" I
aici în camioane dc m arfă sigi­ să afirme în faţa autorităţilor dc nă la destinaţie. dar în ultima lotală de onestitate şi decentă. („Omul L'ste lup pentru om").
„ ..cir,,)
‘ Acest
a
P°°t latin a sintetizat şi
late, în podurile trenurilor, în Ia Oficiul de Imigrări al Repu­ vreme, după cum s-au plîns A te picta la o astfel de ne- înfierat acum 2000 de ani în
interiorul containerelor sau pur blicii Franceze, pentru a dobîndi mulţi îndrăzneţi, nu prea „mai gustorie înseamnă a-] sfida pe expresia mai sus inserată, !ă-
şi simplu pe jos sau cu autosto­ mult rivnitul statut dc rezident. ţine manevra, s-au prins ungu­ bietul cumpărător, care, chiar COmia sălbatică, nepotolită a
pul după trecerea frauduloasă a rii, dornic !“ (expresie a unui dacă i s-a dublat leafa, are o unora, care devin astfel fiare
frontierelor mai multor state. Am discutat cu români ajunşi rom(ân) din Arad, ajuns aici existenţă la limită. Este la în- fală de semenii lor ! ! ! I
în lagărul francez, întilncşti dc mai mult sau mai puţin timp după o întrerupere pe teritoriul
toţi reprezentanţii Europei răsă­ aici, români mai mult sau mai ungar, urm ată de o interdicţie demîna oricui să constate că DORU BOCĂNICI,
în atari condiţii o căpşună cit
sociolog
ritene : ruşi, polonezi, albanezi, puţin coloraţi. întrebarea mea : pe un an dc zile de a pătrunde
români, turci şi bulgari, alături Cum aţi ajuns aici ? In urma pe teritoriul vecinilor noştri.
de arabi şi negri. Ajuns în lagăr răspunsurilor am făcut o selec­ ,.Organelor competente It-e
trebuie să le supui unui program ţie a căilor şi mijloacelor poten­ •1) Trecerea clandestină a gra­
intern extrem dc riguros (după ţiale de pătrundere în Europa. niţei dintre Iugoslavia şi Italia,
cum mi-au mărturisit mai mulţi V-o prezint şi dvs. pentru a vă şi apoi a celei cu Franţa. teamă de şobolani..."
transfugi „proaspeţi"), un punct face o idee asupra inventivităţii 5) Cumpărarea de paşapoarte
foarte important fiind acela că românului, indiferent dacă este false franţuzeşti, din Istambul, la Tot că m-am hotărît să vă de­ e ceva groaznic... Sînt mereu in ­
după ora şapte scara nu mai privat de multe necesităţi dar preţul de 100 mărci germane. ranjez mai puţin, d ar aşa stau vitate organele competente dar
poţi pătrunde în lagăr, şi dacă este perseverent. Şi încă destule altele or mai lucrurile, că numai cu ajutorul nu vor să vină, probabil că li e
teamă de şobolani. Mai de mult
ai trei absenţe, eşti obligat să f) Pentru cei care au bani, fi metodele de pătrundere ilega­ Domnului şi al dvs. se poate,
părăseşti câmpul şi să te descurci problema se prezintă mai sim­ lă înlr-o ţară din Piaţa Comu­ sau s-ar putea rezolva acest caz veneau singure fără atitea com­
singur. Pentru a ţi se rezolva plu. Legal cer de la Ambasada nă, unde zburdă ciinii cu dolari „comun" şi este vorba de şobo­ plimente şi introduceri, şi tot
hirtiile şi actele de azilant po­ Franţei o viză turistică, pentru în coadă. lanii, care or să ne mănînce de mereu am vrut să vă scriu şi de
asta, dar tot atunci mă gîndeam,
litic (! ! !) in Franţa trebuie să o anumită perioadă de timp, pe (va urma) vii, intră-n case, blocuri şi de­ că dar ce m ă amestec.
apelezi Ia doamna Elisabcta, o care o pot acoperi cu suma dc MAXIM DINCULESCU geaba se fac cereri comune, a-
drese de la locurile de muncă, Sanepidul a fost anunţat şi în .'
cum ar fi în str. Carpaţi, unde-i scris şi telefonic în mai m ulte l
o unitate de reparaţii. Acolo este rîp.duri. S-ar putea, pină ajunge
A N U N Ţ F o a rte im p ortan t j o adevărată fermă de şobolani, scrisoarea la dvs., că şi asta în- ■
îndrăzneala de a se sui pe m a­ tîrzie, din Germania am primit ,
tnccpind cu data de 21 m ar­ „Călăuza" oferă, în condiţii a- caracter strict local, ea fiind i in 7 zile, din Ungaria î n ,4—
tie 1991, dl. Negoiţă Marin a vantajoase, spaţiu pentru recla­ difuzată prin sisteme particu- | să si a fura pachetele de mînca- zile. dar cum s-a auzit, durează •;
re, mişună în hală, în curte, a-
fost exclus din cadrul redac­ mă persoanelor fizice, patroni­ lare şi în ţară. Programul de ţ proape nu mai ştii unde să calci. mai multe zile şi pină la Deva, \
ţiei noastre. Sintem nevoiţi lor, societăţilor comerciale, in­ primire a micii sau marii pu- l Plus centrul vechi, malul Cernei timpul Şi buzunarul nu prea per-)
să anunţăm acest aspect în stituţiilor care vor să-şi facă blicităţi este intre orele 9—14. / şi casele . de-acolo, garajul mite asemenea „călătorii".
mod public deoarece fostul binecunoscute serviciile sau După aceste ore solicitările ) Î.C.S.H.-lui, plin cu spurcăciuni­ Eu ca vechi client mă adresez/
nostru coleg nu şi-a predat le­ produsele pe care ic oferă popu­ pentru publicitate pot fi făcute 1 le ; şi e periculos. Dună aceea dvs. cu speranţă, şi sînt sigur că
gitimaţia, care, in aceste con- laţiei, partenerilor de afaceri. la telefoanele redacţiei 14G84, i un cartier mai nou. Micro III, o să ajutaţi hunedorenii să sca­
diţiuni, nu mai este valabilă. Publicaţia noastră nu are un 15545. ) IV, str. Cerbului, unde este a- pe de musafirii nepoftiţi şi scîr-
prozanil şi termoficarea, la O.M. boşi... (va urma). V'. REMUS
Din durerile şi suferinţele unui fost deţinut politic SOCIETATEA COMERCIALĂ
. CRĂCIUN&COMP.
După două zile sînt d u r nou rii, iuptînd pentru România M a­ acele zile de chin, ultima anche­ Rest. „Baclius"
tă. Do această dată anchetator
dus In camera de anchetă de la re, pe care voi, cu bolşevicii a fost însuşi adjunctul şefului Vă oferă zilnic
etaj. îmi ocup locul deja cunos­ voştri din Rusia o terminaţi ?“. Securităţii. Despre el am aflat MENIU PENSIUNE
cut şi aştept. Iîram intr-o stare Anchetatorul Nistor l-a luat ulterior că a fost promovat de •
jalnică. Anchetatorul nici nu mă în glumă începînd interogatoriul. partid din simplu muncitor şi i la preţul de 30 de Ici com­
luase în seamă. îşi pregătise că este un necioplit, bădăran şi pus din supe şi ciorbe, dife­
doar o coală de hîrtie pentru de o bestialitate cruntă. Cu prp- rite mincăruri gătite şi de­
scris Nu trec nici 10 minute şi pria-i mină bătuse 'm ulţi anche­ serturi variate
pe culoar aud agitaţie şi vocife­ CONFRUNTAREA taţi. Se pot face abonamente
rări. Uşa camerei se deschide şi La mine s-a uitat cîteva se­ lunare şi săptămînale, cu
intră un caraliu ducîndu-1 de cunde cu scîrbă, m-a înjurat servire ireproşabilă, pentru
braţ pe... Nistor Ionn. A fost un scurt, iar în timp cc îmi citea acasă sau în saloanele res­
şoc. Acesta văzîndu-mă se în­ întrebările au fost de' natură dosarul de po masă, m-a decla­ taurantului nostru.
dreptă spre mine, îmi întinde de a sc dovedi implicarea mea rat bandit şi ticălos. Programul do servire inlrc
mina spunîndu-mi : ..Ioane, si pc în Organizaţi^ creaţă de Nistor orele 12—17.
tine tc-au adus tilharii şi hoţii [oan. A revenit problema bănu­ Atunci a fost ultima mea an ­
ăştia aici ? ! ?“. ţilor marcaţi cu triunghiul de chetare. .Apoi celula, judecata şi
peregrinarea prin lagărele şi în­ Alături de necazurile Dvs.
Ca urm are a replicii a primit recunoaştere, şi întrebarea cheie: chisorile comuniste timp de trei
un ghiont de la cavaliul ce-1 în­ — Carp a fost motivul ce te-a ani.
HURCEA
—
CONSTANTIN
soţea şi atenţionarea din partea determinat şă-1 . atragi, pe Bor IOAN BORCAN PETROŞANI. In raport cu datele tea de salariat şi astfel potrivii
prevederilor Legii nr. ;j/1977, nu
anchetatorului să fie cuviincios can Ioan în Organizaţia ta sub­ sînleţi in drept să solicitaţi pcn.
in acel moment a pătruns in în­ versivă ?“. (a consemnat CRISTIAN ILC'A) din scrisoare, nu puteţi benefi­ sionarea...
căpere un civil în care după Nistor Ioan : ,,— Nu i-am ară­ cia dc pensie pentru munca de­
pusă şi limită
de vîrslă, chiai
descrierea făcută de către* ccj tat bănuţii de recunoaştere şi MICA Dacă nu aveţi posibilitatea do
din celulă am putut recunoaşte nici nu am vorbit cu el despre dacă aţi lucrat in locuri dc m un­ a vă întreţine, vă îndrumăm să
pe şeful anchetatorilor, . care se asociaţia mea. Nu am avut în­ PUBLICITATE că ce sc încadrează in grupa a vă adresaţi Primăriei Petroşani
numea, culmea coincidenţelor, credere în Borcan ştiindu-1 şef Administraţia noastră ofe­ 11-a de muncă pentru pensiona­ şi să solicitaţi internarea dvs. în-
tot Nistor Ion. Era oare doar un pe la C.F.R. unde pentru a o- re intrucît nu mai aveţi calita­ tr-o. unitate de asistentă socială.
nume de conjunctură? ră spre vinzarc in condiţii a- I. lYlAKIŞ
cupa un post mai bun trebuia
După intrarea acestuia discu­ să fii membru de partid ca şi vantnjoase, birlic dc scris A4
ţiile încep... Nistor Ioan, aresta­ voi !“. (obişnuit) in pachete a eî(e Interviuri la mormîntul tovarăşului Ceauşescu
tul se transformase el în anche­ Anchetatorii văzînd că nu-şi 1 00» eoli.
tator, spunînd : „Pentru ce l-aţi pot atinge scopul prin confrun­ Plata se poale faee în nu­ (Urmare din pag. I) dumneata (ferească Dumnezeu !
adus pe acest copil aici ? Nu ştiţi meral- sau cu C.E.C. şi admiraţie, îi dezlegă omului n.a.) şi ca mine, ăştia ii regretă!"
tarea lui cu mine, au întors limba. Flori şi luminări la mormîntul
că tatăl lui a fost voluntar in foaia, caratiul, Ia un ordin dat • „— EU domnule!!! Şi să ştii că
primul război mondial. grav „tovarăşului" şi „sinistrei". Cine
de Iordaehc, l-a scos pe Nistor Pierdut legitimaţie handica­ lumea cc vine acu’ la mormînt,
rănit, ajuns invalid, component cu brutalitate afară din încă­ pat nr. 107 pc numele Trusan loţi îl regretă !“ it regretă pe Ceauşescu ? Cine a
al Regimentului de voluntari a r­ pere. Vasile. O declar nulă „— Familia ? Zoia, Valentin ? fost totuşi cioclul familiei ? Din
deleni ce au înfruntat la Cer­ Pentru mine a urm at din nou „— Nu domle. ăia vine, aduc declaraţiile domnului Gclu Voi-
năuţi, in Bucovina, duşmanii ţă ­ celula timp de trei zile. După Hori si pleacă. Oamenii, cei ca can parcă ştiam altceva !?!
* III. Acestea sunt poveşti mici care a făcut obiectul admira- >
care nu au im portanţă istorică, Amintiri despre părinţii mei ţiei ministrului Franţei. In \
\
dar ne dau o imagine de cine conversaţia care a urm at s-a 1
t era Regina Maria şi cît de u- ne-am născut gîndindu-ne la Ro­ ce tata nu putea să spună. nanţe, Contele de St. Aulaire, discutat şi moda pariziană, )
\ m ană era. Am găsit o scrisoa­ mânia Marc. Mi-aduc aminte, Foarte putină lume a înţeles a venit să prezinte Regelui mama exprimînd preferinţa ei ţ
s re a ei, trim isă unei prietene mcrgînd copil la Predeal şi, pri­ în ce fel m inunat se comple­ scrisorile de acreditare, era de într-o frază cu adînc înţeles : k J
aici, în America, după
vind în jos in Valea Timişului
„Cum vedeţi, mie nu-mi plac
o vizi­
tau tata şi mama în o mie şi
la sine înţeles că, în conversa­
\ tă oficială la toate curţile re­ ni sc spunea „acolo sunt români una de lucruri. Ceea ce tata nu ţiile care urm au formelor pro­ culorile neutre". In aparenţă, 1
\ gale din Europa. „Trebuie să care plîng de dor să fie uniţi putea spune fiindcă era Rege­ tocolare, orice aluzie la război nu era o afirmaţie politică. Mai ţ i
tîrziu, i s-a povestit mamei, Ro-
cu noi". Este una din primele
le, şi ar fi căzut greu în viaţa
scria m am a — că
adm it —
\ regii m ă plictisesc". Dar. cum amintiri pe care le am şi a- politică, mam a putea spune sus sau la neutralitate trebuia e- bert de Flers, care era prezent 1
\ şi ei erau oameni, m am a îi veam (5 ani, cred, sau aşa ce­ şi tare, fără teamă. Dacă lu­ vitată. Cu această ocazie, m a­ la ceremonie, ar fi spus — ţ
privea cu bunătate şi îi cîştiga va... Şi ascultam pe mama mea o critica, nu compromitea ma purta o rochie afară din „cind o regină care are spirit i
\ pe toţi. vorbind de războiul care în­ politică ţării. comun de îneîntătoare, de cu­ nu poate vorbi, felul ei de a )
\ Visul României Mari era cepuse. Nu înţelegeam mare De pildă, pe timpul neutrali­ lori vii, în perfectă armonie spune ceva este de a purta o ţ
I
rochie atît de frumoasă".
lucru, dar azi ştiu ce rol a ju ­
\ o realitate pentru dînsa. Eu cat în anii de neutralitate, pen­ tăţii noastre, povestea mama, cu uniformele multicolore ale (va urma) /
\ cred că cei din generaţia mea tru că ea putea să spună ceea cînd un nou Ministru de Fi­ diplomaţilor şi ale militarilor Maica ALEXANDRA I