Page 2 - Calauza_1991_68
P. 2

Pag.  2                                                                                                              CĂLĂUZA  •   Nt.  6*  •   1991


                 Bursa  (XIX)                scutere,  în  Bucureşti,  pentru  su­        „Ciau  bambma...“                             trîn i  dacasă.  A  doua  zj  aveam
                                             m a  de  64 000—88 000  lei  (sau  în
                                             dolari  —  cine  are)  !                                                                   noi  săi  căutăm   iară  ; i   s»  facem
                 #   F ireşte  liberalizarea  p reţu ri­  #   Şom eri  în  C hina ?  Citim   în   (urm are  din  pag.  1)  M înăscurtă- icra  m ai  cu  suflet  ne   lată 1  D am igenele  ierau   dă  fra .
               lo r  —  etapa  1  aprilie  —  a  atins   ziarul  de  lim ba  engleză  „China              hotărîm   să  acţionăm   la  uzina  doi   iereală,  M înăscurtă  ştia  locu  can
               şi  tarifele  de  cazare  in  hoteluri,   Daily"  că  num eroşi  econom işti  a-   şi  pază  dublă.  în   total  ierau  că­  unde  iei  m ai  avea  ceva  cunos­  palm ă   caseria  nu  să  deschidea
                                                                                                                                        p ăn tru   oam eni  dăclt  p ă  Ia  2—3
               cu  toate  că  serviciile  şi  condiţiile   preciază  că  în  prezent,  în  China   tre  12  m ilioane,  zicea  Ciuntitu.   cuţi.  Ccaveam   de  gînd ?  o  nebu­  ceasuri   nainte  dă  plecat  acasă
               de  locuit  nu  s-au  schim bat.  P en ­  există  circa  110  M ILIOANE   de   V răjeala  m ergea  după  cum   u r­  nie  nu  alta  în  culori  dale  roz,
               tru   edificare  vă  rugăm   să  aveţi   şom eri  la  ţară 1  mează a doua  zi  şi  cu  caseriţele da   să  te  pui  şi  să  te  pupi  dă  unu   şi  după  ce  d a m k e la   caseriţă  n u ­
               răbdarea  de  a  lectura  preţurile                         plăteau  la  uzine  săm părţea  lozu   singur  în  oglindă,  -'Cu  două  d a­  m ăra  şi  dădea  sunătorii  la  ate-
               la  cîteva  din  hotelurile  B ucureşti-   BURSA  NEAGRA     pă  fiecare  uzină  şi  banii  ierau   m igene  dă  vin  aran jate  niţeluş   lere.   Tim pul  dă  execuţie  iera
               ului.  P reţu ri  pentru  o  cam eră  cu   ÎS =   170  lei   duşi  dă  m uieri  în  geam antan  care   cu  dichiseală  urm a  să  m ergem    între  unşpe  şi  unu.  O dată  banii
               2  paturi  şi  baie :  B ucureşti  (Cat.   1  DM =  90  lei  cum   ori  pungă  dă  nailon  lipite   în  dim ineaţa  dă  sala.-ii  la  uzina   băgaţi  in  caserie  la  nim e  nul  m ai
               Lux)  200  lei,   A thcnee  Paiace                           dă  cite  doi  gealaţi  tari  ca  pie-   doi  unde  M înăscurtă  avea  pă  un   păsa  dă  ei  şi  d ă  nim ic  altceva
                                                                                                                                        dăcît  să  vină  ora  3  săsi  îi  ia.  A*
               (Lux)  160,  Lido  (Lux)  300,  Nord-                        done  com isaru  dăn  filme.   Aşa   consătean  da  lui  dă  lucra  la  a-   tunci  in trau   în  scenă  artiştii...
                                                     CURS  OFICIAL
               Flora  (Lux)  210,  Capitol  (I)  145,                       iera  patunci  aşai  şacum a,  pă  bă­  provizionare.  Pă  ăsta  aveam   dă   Valone  şi  C iuntitul  cun  tam pon
                                               ]$ = 60  lei                 ieţi  îi  ştiu  dăn  vedere,   zicea   gînd  săi  com binăm   înainte.  Că   dă  cloroform   aveam   dă  gînd  so
               Pare.  (I)  170,  O ltenia  (II)  94,  Ne-
                                               1 DM =  35  lei              M înăscurtă.  Lovelele  ajung  la  u-   sîntem   în  trecere  ne  grăbim   tă ­  topim   pe  m ăm ica  dă  la  casierie,
               goiu  (I  cu  TV)  145,  Union  (B)   1 ECU =  72  lei      zină.  L ucrătura  noastră  iera  can   rişor  şi  vrem    săi  lăsăm   şi  lui   lovelele   băgate  scurt  în  dam i­
               120  s.a.m.d.  Totul  e  să  găseşti  lo­  1 £ = 104  lei    rom anele  cu  selccolm,  la  una  dăn   ceva  vin  aşan  am intirea  vrem u­  gene  şi  pă  noi  şi  ciau  bam bina...
               curi  şi  să  aduceţi  becuri  de  acasă!   1 SE =  41  lei  uzine  iera  planul  să  lovim.  Cum  rilor,  dă  altă  dată.  Vin  dă  la  bă-  —  va  urm a  —
               N'olă  :   La  Intercontinental   şi
               C ontinental  tarifele  sînt  stabilite
                                                  LICITA ŢII  V ALUTARE       D-lui  TODOSIN  T1BER1U          0  enigmă  -  „Rodul  pămîntului"
               num ai  în  valută.              1$ =  .175—190  Ici
                                                                              Ne-am  interesat  pentru  dvs.
                 •   Sporesc  de  la  o  zi  la  alta
                                                                             la  D irecţia  Judeţeană  de  Poş­
                                                                                                           Pe  prim a  pagină  a  cotidianu­
               num ărul  m otocicletelor  pe  şose­  CURSUL  VALUTAR         tă  şi  Telecom unicaţii.  A supra   lui  „M1LCOVUL  LIBER'1  nr.  286/   —  Să   existe  un  raport   de
               lele  rom âneşti.  Cele  mai  căutate                        m odului  de  rezolvare  a  celor   287/03. Oo.   1991   ce   apare   la   cauzalitate  în tre  epicentrul  cu­
               sînt  m ărcile  japoneze :  Yamaha,.   1$ =  1,7024  DM      solicitate   aşteptaţi   răspuns   Focşani,  a  fost  inserat  un  articol   trem urelor  vulcanice  existent  în
               Suzuki,  Honda,  şi  Ivawasaki.  F ir­  1 £ =   1,60—1,82 $_____________  scris  în  zilele  urm ătoare.                jud.   V rancea  şi  p lan ta  „rodul
               m a  niponă  Ilasliy  com ercializează               H. B.                      M.  G.    in titu lat  „ZODIE  DE  BELŞUG".  păm întului" ?
                                                                                                           în   acest  m aterial  se  vorbeşte
                                                                                                                                         —  Să  existe  vreun  nex  cauzal
                                                                                                         de-o   plantă  num ită   „RODUL.   între  V rînceoaia  şi  cei  şapte  fe­
               ÎN  URMA  NUMEROASELOR  SO LICITĂRI  PRIM ITE  DE  I.A   CITITORI,  PUBLICAM  :           PA M ÎN T U L U r.            ciori  ai  săi,  care-au  fost  oştenii
                                                                                                           La  prim a  vedere,  floarea  sau   lui  Ştefan  cel  M are  (1457—1504),
                                                                                                         fructul  acestei  plante  pare  a  fi   în  fond  fiind   vorba  to t  de-un
                     DREPTURI  PENTRU  VETERANII  DE  RĂZBOI                                             un  ardei  iute  bine  crescut,   de   rod  care-a  ap ărat  păm întul ?
                                                                                                         un  m aron  m ai  deschis,  în  exis­
                 Prin  cel  m ai  recent  docum ent   „M eritul   Sanitar",  „Crucea   de   de  transport  în  comun  din  m e­  tenţa  căruia  ţăranii  din  partea   T radiţia  orală  spune  că,  după
               autorizat,  adică  prin  Ilotărîrca   Război",  „Serviciul   Credincios   diul  urban  (tram vaie,  autobuze,   locului  „desluşesc  nivelul  belşu­  01.12.1918,  regele  Fei'dinand.  deşi
               G uvernului  nr.  233/29.03.   1991  cu  spade"  şi  „V irtutea  M aritim ă";  troleibuze  şi  m etrou)  pentru  ve­  gului",  scontînd  pe  „recolte  bu­  rodnic  în  odrasle  avea  m otive  e-
               sînt  făcute  cunoscute  drepturile   b.  —  6  călătorii  cu   reducere   teranii  şi  văduvele  de  război  de   ne  de  porum b,  struguri,  orz,  se­  rotice  legate  de  judeţul  V rancea,
               veteranilor  de  război,  pe  care  le   50  la  sută  dus-întors,  clasa  a  II-a   pe  raza  oraşului  respectiv".  cară",  d ar  grîu  m ai  puţin.  ocazii  în  care  se  convingea  şi  de
               redăm   m ai  jos,  după  ziarul  „A r­  pe  calea  ferată  pentru  veteranii   Facem    precizarea  că   pentru   Localnicii,   afirm ă  că,  o  ase­  existenţa   „rodului  —  păm brtu-
               m ata  Poporului"  din  24—30  ap ri­  de  război  nedeeoraţi,  invalizi  de   călătoriile  pe  calea  ferată   u r­  m enea  floare  sau  fruct  îşi  face   lui".
                                                                                                         apariţia  num ai  prim ăvara,  res­
               lie  1991  :                  război  gradul  II  şi  III  şi  vădu­  m ează  să  ni  se  comunice,   din                 Aceste   enigm e  lăsăm   să   Ie
                                                                           partea  conducerii  Asociaţiei,  m o­  pectiv  în  anotim pul  în  care  ei
               a.  —  „12  călătorii  gratuite  dus-   vele  de  război ;                                au   nevoie  de-un  pronostic   al   desluşească  cititorii  noştri,  care
                                                                           dalităţile  concrete  ce  trebuie  în ­
               întors  clasa  I,   pe-  calea  ferată,   c.  —  C  călătorii  gratuite,  dus-   deplinite  pentru  intrarea  în  po­  recoltei.  vor   trage  şi   concluziile  cores­
               pentru   invalizii  de  război  gra­  întors  pe  m ijloacele  de  transport   sesia  docum entului  necesar  aces-   P rivind  o  asem enea  plantă  ra ­  punzătoare.
               dul  I  şi  veteranii  de  război  de-  auto,  între com unele  de  reşedin-  (or  călătorii.  risim ă,  stai  şi  te  în tre b i:       C.  PREDA
               eoraţi  cu  ordinele  sau  m edaliile   ţă   şi  capitalele  de  judeţ,  pen.
               „Miliai  Viteazul",  „Steaua  Româ­  tru  veteranii  de  război  şi   vă­  Cum  ne  cumpărăm  maşină  nouă              rism ului  solicitanţii  trebu ie   să
               niei",  „Coroana  Rom âniei",  „V ir­  duvele  de   război  din  mediul                                                 încheie  cu  banca  noastră  contrac­
                                                                                                                                       tul  de  credite  pentru  sum a  ne­
               tutea  M ilitară".  „V irlutea  A ero­  rural ;                   (U rm are  din  pag.  I)   „CEC-ul  cu  lim ită  de  sum ă"  e-   cesară  stabilită  ca  diferenţă  în ­
               nautică",  „B ărbăţie  şi  Credinţă",  d.  —  gratuitate  pe  m ijloacele  ale  B.R.D.  —  S.A.  la  Deva,  H u­  mis  de  unitatea  CEC  unde  a  de­  tre  avansul  depus  şi  preţul  de
                                                                           nedoara,  Petroşani,  H aţeg  şi  O-   pus  avansul,  CEC  pe  care  il  are   vînzare  al  autoturism ului  stan­
                                                                           răştic.                       asupra  sa,  prim ind  în  schim b  de   dard  cu  m enţiunea  că   avansul
                                                                                                         la  bancă  o  dovadă  care  atestă
                             Iarăşi  de  oaie!                             că  persoanele  care  au  depus  a-   cele  arătate  m ai  sus.  Restul  ope­  trebuie  să  fie  de  m inim   50%  din
                                                                             Este  necesar  să  fac  precizarea
                                                                                                                                       acest  preţ.
                                                                           vansuri  la  CEC,  care  nu  acoperă   raţiunilor  de  preluare  a  sum elor   P entru  a  beneficia  de  creditul
                   Intr-un  interviu  cu  persona-  ruţ  cu  boi"  al  m arelui  Grigo-   50%  din  preţul  de  vînzare  al  au­  şi  a  dobînzilor  calculate  la  zi   stabilit,  aşa  cum   am   a ră tat  m ai
                  litaţi  de  prim a  m ărim e,  dom-  rescu.  Lăsînd  deoparte  posibi-i   toturism ului,  pot  să  completeze   precum   şi  de  deschidere  a  con­  sus  sînt  necesare  acte  doveditoa­
                  nul  Em anuel  V aleriu  a  făcut-o  ,  ,   .  ,   . . .    ....   .1                  tului,  revin  băncii.  La  prim irea   re  a  veniturilor  din  salarii,  pen­
                  iarăşi  de   oaie  !  C adrul   ales  lele  interpretări  m aliţioase,  pu-   aceste  sum e  pină  la  data  ridică­  efectivă  a  sum elor  prin  viram ent   sii  sau  din  alte  activităţi.  S ala­
                  pentru  desfăşurarea   întilnirii  nem   totuşi  un  singur  semn  de\   rii  autoturism ului  respectiv   a   de  la  CEC,  Banca  va  elibera  ti­  riaţii  trebuie  să  fie  giraţi  de  o
                  din  seara  de  18.05.  a.c.  era  do-  întrebare :  prem editare  sau  ina-l   încheierii  contractului  de  îm pru­  tularului  un  extras  de  cont  re-   persoană,  pensionarii  au  nevoie
                                                                            mut.
                  m inat  de  celebrul  tablou  ,.Ca-  bilitatc  politică ?   j                                                        de  doi  giranţi  iar  persoanele  ca.
                                                                             Rcp. :  —  Care  sînt  form alită­  ţinind  dovada  eliberată  anterior.
                                                                            ţile  pentru  transferarea  la  B.R.D.   Este  im portant  să  m ai  precizez   re  nu  sînt  salariate  sau  pensionari
                                                                            —  S.A.  a  sum elor  depuse  în  a-   că  transferarea  sum elor  de   la   dar  au  un  venit  cert,  trebuie  să
                                                                            cest  scop  la  CEC ?         CEC  la  B.R.D.  nu  afectează  prio­  garanteze  creditul  cu  bunuri  i-
                j        C e   z i c   s e m n e l e   t i m p u l u i    j  Dl.  S.N.  :  —  Pentru  transfera­  ritatea  privind  livrarea  autotu­  m obile  care  să  acopere  valoarea
                                                                            rea  la  B.R.D.  a  avansurilor  deja   rism elor,  num erele  de  ordine  sta.   acestuia.
                                                                            depuse  la  CEC  form alităţile  sînt   bilite   de   . COMAUTOSPORT"   C reditul  se  acordă  pe  o  pe­
               *    IV S IE .  Iunie  mai  uscat  de-  bun.  Omizile  m ulte  sunt  semna *               răm în  valabile.             rioadă  de  pînă  la  5  ani.   Pentru
                I   cit  umed  umple  buţile  cu  viu.  de  vin  şi  grîu  mult.  Săritul  peş- |   deosebit  de  simple,   solicitantul   R e p .:  —  Care  este  m om entul   sum ele  transferate  de  la  CEC  şi
               J   Oamenii  şi  i'întul  de  iunie  cu-  tilor  vesteşte  furtună.  De  sunt *  trebuie  să  se  prezinte  pînă  cel   acordării  efective  a  creditului  şi   pentru  cele  depuse,  iu  com pleta­
                                                                            tîrziu  Ia  data  de  31  august  1991
               I    rinei  se  schimbă.  Iunie  umed  şi  mulţi  bureţi  iuţi,  iarna  viitoare |   la  Sucursala,  Filiala  sau  agenţia   ce  docum ente  trebuie  să  mai  p re­  re,  banca  acordă  deponentului  pe
                                                                      u- J
                  rece,  strică  întreg  anul.  Cală-  are  să  fie  uşoară.  Rusalii
               l   toria  furnicilor  vesteşte   tim p  mede,  Crăciun  gras.   |  B.R.D.  cea  m ai  apropiată  de  do­  zinte  solicitanţii ?  toată  durata  pină  ia  achiziţiona­
                                                                                                                                        rea  autoturism ului  o  dobîndă  de
                                                                            m iciliul  său,  şi  să  completeze  o   Dl.  S .N .;  —  în ainte  de  a  se
                                                                            cerere  tip  la  care  să   anexeze  deplasa  pentru  ridicarea  autotu.  5%  pe  un.
                                                                                                                                        presiune,  de  şantajare  perm anen­
                    (U rm are  din  pag.  1)                                                                                            tă  cu  retragerea  din  P arlam ent,
                le-au  făcut  ar  fi  prea  de  fot  şi   S Ă   V A   F I E   R U Ş IN E !“                                             ceea  ce  nr  afecta  grav  plăpînda
               m ulţi  dintre  cei  care  au  suferit   99                                                                              dem ocraţie  şi  aşa  puţin  credibilă
               sau  urm aşii  celor  ucişi  nu  ne-ar                                                                                   în  exterior.
               ierta  niciodată   pentru  eroarea   tici  ofensive,  iredentiste,  m otivată   Rom ânia  este  stat  naţional  unitar.   cupă  de  soarta  Transilvaniei.  Mă   Probabil  că  unii  parlam entari
                făcută.  D eputaţii  UDMR,  au  in ­  de  grija  pe  care  o  poartă  ţara   S-a  protestat  vehem ent   atunci   întreb  pentru  ce  atita  grijă  pen­  ai  UDMR  nu  m ai  vor  să  sim u­
               vocat  insă,  principiile  egalităţii   m am ă  fiilor  risipiţi  pe  alte  m e­  cînd  s-a  adoptat  teza  p rin  care   tru  un  teritoriu  care  nu-ţi  ap ar­  leze  o  falsă  atitudine  conciliantă,
               tuturor cetăţenilor  şi  nu  au accep­  leaguri.  In  ceea  ce  priveşte  m i­  s-a  statuat  ca  lim bă  oficială,  lim ­  ţine  şi  asupra  căruia,  declari  că   de  cooperare  (sînt  „opoziţie  con­
               tat  ideea  separării  veteranilor  de   noritatea  m aghiară  din  România,   ba  rom ână.  Şi  exem plele a r  putea   nu  ai  pretenţii.  structivă"  nu ?)  eu  g ruparea  po­
               război  pe  diferite  criterii,  nea-   problem ele  se  pun  în  mod  diferit.   continua.  D ar  nu  num ai  la  Con­  Faptul  eă  Televiziunea  Rom â­  litică  care  conduce. In   fond, drep­
               vînd  nici  o  vină  că  soarta  şi  is­  In  prim ul  rînd,  cauza  lor  a  de-   stituţie  au  avut  colegii  deputaţi   nă  a  difuzat  aspecte  de  la  aceas­  turile  pe  care  ei  le  cer,  Ie  pot
               toria  i-a  aşezat  in  tabere  adverse.   venit  un  pretext  de  a  repune  pe   şi  senatori  ai  UDMR  obiccţiuni.   tă  reuniune,  a  obligat  conducerea   obţine  de  la  cei  care  conduc,  care
                Ar  fi  nedrept  ea  aceşti  oameni   tapet  problem a  A rdealului,   ea   La  Legea  societăţilor  comerciale,   UDMR  să  se  im plice,  să  spună   nu  puterea  şi  pirghiilc  decizio­
               ajunşi  acum   la  bătrîncţe  să  mai   teritoriu  ce  a  fost  pe  nedrept  a-   ei  s-au  retras  din  Parlam ent,  a-   adică lucrurilor  pe num e.  Presat   nale  in  m ină.
               fie  consideraţi  duşm ani  şi  să  mai   tribuit  Rom âniei  prin  T ratatul  de   tunci  cînd  s-a  adoptat  un  articol   de  situaţia  creată  dl.  Domokos   Se  parc  că  reprezentanţii  celor­
               plătească  pentru  faptele  lor  din   pace  de  la  Paris.  O ricîtc  drepturi   care  nu  le-a  convenit.  Gcza  a  încercat  să  dea  o  expli­  lalte  m inorităţi   au  dobîndit  a-
               tinereţe  săvîrşitc  sub  arme.  a r  obţine  (şi  cu  zic  că  în  m are   In  general,  ei  încearcă  să  „stre­  caţie,  în  final  prom iţind  să  ex ­  coastă  înţelepciune,  pentru  că  în
                 Ambele  puncte  de  vedere  con­  parte  le-au  obţinut)  m inoritatea   coare"  în  textele  de  legi  preve­  prim e  un  punct  de  vedere   clar   general  ci  nu  s-au  situat  într-o
               ţin  o  doză  de  adevăr.  N enoroci­  m aghiară   nil  ar  fi  m ulţum ită.   deri  care  să  conducă  la  ideea  u-   după  Congresul  UDMR.  opoziţie  politieă  absurdă,  destrne-
               rea  constă  in  faptul  că,  în  acest   S-ar  găsi  m ereu  noi  şi  noi  motive   nui  stat  federativ,  m ultinaţional,   Congresul  are  loc  chiar  in  a-   tivă.
               an  şi  aproape  jum ătate  scurs  de   de  nem ulţum ire  care  să  certifice   care  să  perm ită  orieînd  o  dez­  ccstc  zile  şi  liderii  UDMR  tre ­  R eprezentanţii  UDMR,  nu  vor
               ta  Revoluţie,  relaţiile  inter-etnice   o  presupusă  inegalitate  şi  îng ră­  m em brare  prin  autodeterm inare.   buie  să-şi  dovedească  puterea.  Se   insă  să  obţină  ceea  ce  doresc  prin
               s-au  degradat  constant  nu  atit   dire  a  drepturilor  fundam entale.   N-am  să  insist  asupra   acestui   pare  eă  în  interiorul  acestei  for­  conlucrare,  prin  participare   la
               Fa  nivelul  populaţiei  cit  la  nive­  Probabil  că  pentru  ei  rezolvarea   aspect,  pentru  a  nu  fi  bănuit  că   m aţiuni  politice  se  duc  lupte  în ­  actul  decizional  ci  prin  forţă.
               lul  grupărilor  politice.    constă  doar  în  repatrierea  în tre­  am   idei  preconcepute.  tre  vechea  gardă,  m ai  m oderată   Sau  poate  (şi  cu  am   această
                 Conducerea  UDMR  a  avut  i-   gii  m inorităţi  cu  teritoriile  în  care   Micul  evenim ent  ce  s-a  petre­  şi  „lupii  tineri"  care  nu  m ai  vor   convingere)  nu  vor  să  rezolve  a-
               m ediat  după  constituire  o  atitu ­  trăiesc  cu  tot.    cut  m arţi  în  A dunarea  D eputa­  să  facă  com prom isuri.  ccle  problem e  care  a r  dezam orsa
               dine  inflexibilă,  incercind  in  p er­  Sigur  această  afirm aţie   poate   ţilor,  are  însă  o  sem nificaţie  a-   Cum   vă  explicaţi  faptul  că  am ­  bomba  ce  se  num eşte  m inoritatea
               m anenţă  să  acrediteze  ideea  că   să  vi  se  pară  forţată,  părtinitoare   parte.    bele  grupuri  parlam entare,   atit   m aghiară,  pentru  eă  scopul  poate
               m inoritatea  m aghiară  din  Rom â­  şi  sincer  să  fiu  m .aş  bucura  să   R euniunea  de  ta  Egcr,  oare  a   din  Senat  cit  şi  din  C am eră  s-au   este  altul  ;  acela  de  a  dem onstra
               nia  este  lipsită  de  drepturi  egale   fie  asa.  Din  păcate,  m ulte  din   stîrnit  atitea  com entarii,  a  fost   retras  în  acelaşi  tim p  (deşi  dez­  că  ei  nu  pot  trăi  in  R om ânia  şi
               eu  cetăţenii  rom âni,  că  sint  su­  gesturile  UDMR  ca  şi  a  vecinilor   evident  o  afirm are  deschisă   şi   bateau  două  proiecte  de  lege  di­  că  singura  şansă  este  alipirea  la
               puşi  unei  presiuni  constante  de   de  la  vest  îm i  susţin  afirm aţia.  directă  a  unei  politici  pe   care     U ngaria.
               deznaţionalizare.               Vă  am intiţi  desigur  cit  au  lup­  m ai  m ult  o  bănuiam .  Este  sem ni.   ferite)  decît  ca  pe  o  dem onstraţie   A tunci  cînd  deputatul  UDM R a
                 Puternicul  sprijin  de  care  dis­  tat  reprezentanţii  UDMR   din   ficativ  faptul  că  în  U ngaria  (ea   de forţă.  rostit  cu  trufie  „Să  vă  fie  ruşine*
               pune  U ngaria  in  special  in  SUA                                                        Ei  vor  să  arate  în  special  co­  m .am   u itat  în  sală  şi  n v am   în ­
               din  partea   diasporei  m aghiare,   constituantă  ca  în  Tezele  consti­  şi  în  alte  ţări  de  altfel)  există   naţionalilor  lor,  că  au  num ai  o   trebat :   oare  oui  sc  adresează,
               i-a  facilitat  adoptarea  unei  poli­  tuţiei  să  nu  se  accepte  ideea  că  mai  m ulte  organism e  care  se  0-  poziţie  inilexibilă,   de  forţă  şi  nouă  sau  lor ?
   1   2   3   4