Page 1 - Calauza_1991_69
P. 1

AS,fĂZI:  Vindecătorul  Iulian                             Criminalitatea  în  rîndurilc       Un  bărbat şi o femeie
                                                                         ţiganilor  cc  trăiesc  în  Ceho­
                                                                         slovacia  a  crescut  în  aşa  m ă­  Incepînd  din  acest  num ăr  pu­  bărbat,  dintre  fete  şi  băieţi,  tac­
                      Urziceanu  din  Craiova                           societatea  civilă  a  accslci  ţări  ricul  atit  de  atractiv  al  unui  ce­  tica  pe  care  trebuie  şă  o  adopte
                                                                         sură  incit  ca  am eninţă  serios
                                                                                                     blicăm  în  pag.  a  IV-a  sub  gene­
                                                                                                                                   o  fată  pentru  a  fi  curtată  de  bă­
                                                                                                     lebru  film  „UN  BARBAT  SI  O   ieţi  bine,  tactica  pe  care  trebuie
                                                                                                     FEMEIE"  subintitulat  OARE  V Ă    să  o  adopte  un  băiat  care  nu  e
                      PE VIU  LA  HANUL DOCTORULUI                        Ţiganii  ameninţă          CUNOAŞTEŢI  B IN E ?  un  ciclu   un  Făt  Frumos  şi  vrea  (fireşte)
                                                                                                     de  articole  aparţinînd  Doctoru­
            Numele  vindecătorului  11! LI AN   Dan  B urnaru :   Cred  că  prin                     lui  Const.  Colonaş  şi  care  pri­  să  „pună   m îna“  pe  o  superba
          URZICEANU  din   Craiova  este   februarie,   din  revista  „Flacă­  Cehoslovacia          vesc  relaţiile  dintre  femeie   şi  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
          deja  binecunoscut  între  cei  care   ra".  Era  acolo  un  articol  intitu­
          speră  să-şi   trăiască  viaţa  atîta   lat  chiar  „Hanul  Doctorului",  în
          cîtă  e  de  la  Dumnezeu,  în  sănă­  care  sc   vorbea  despre  cum  a
          tate,  să  muncească,  să  iubească,   vindecat  dl.  Urziceanu  un  cîinc,   la  sfirşitul  mileniului  al  doi­  A  N  U  N  T
          să  ştie  că  a  fost  om  pe  pâmînt,   dc  fapt  l-a  cam  înviat  din  m oar­  lea  după  Ilristos,  scria  săptă-            V
          om  ou  faptele,  cu  speranţele  lui   te  sau  aşa  ceva...  miiialul  „Forum".  în  special   După  cc  în  zilele  de 2, 3, 4  şi  ajuta  cu  un  spaţiu  adecvat  pri- >
          şi  nicidecum  o  biată  umbră...                             după  „Revoluţia  de  catifea"   |  5  iunie  a.e.  publicaţia  noastră  lila  publicaţie  liberă  „Călăuza", l
            Colaboratorul  nostru  apropiat   Rep.  :  Şi  ce-ai  făcut ?  din  1989,  criminalitatea  în  rîn-   '  a  găzduit  întilnirile  domnului  aflală  în  slujba  tuturor  oame-  '
          Dan  B u rnaru   suferind  de  „para-   D.  B. :  Am  convins  pc  m am a   dul  ţiganilor  a  crescut  îngrijo­    Maieu  Nicolae  cu  diferiţi  oa-  nilor.   Pînă  atunci,  aşteptăm |
          pareză  spastică  poliomelită"  şi-a   şi  pe  tata  că  trebuie  să  încerc   rător.  Publicaţia  amintită  ex­  I meni  suferinzi,  in  cadrul  căro-  veşti  de  la  cei  care  l-au  vizitat  s
          luat  inim a  în  dinţi  şi  o  Hyma*   si  cu.  Speranţa  de  vindecare  a   plica  fenomenul  ameninţător   ra  au  fost  prescrise  o  serie  dc  pe  dl.  Nicolae  Marcu.  Veşti  bu- |
          laia  de  speranţe  în  suflet  mer-   unui  bolnav  e  mai  m are  decît   prin   ineficienta  forţelor  de   I reţele  pe  bază  de  plante  medi-  ne  sau  rele.  Aşa  cum  vor  f i '
          gînd  la  Iulian  Urziceanu.  Ne-am   dorinţa  de  viaţă  a  unui  om  să­  poliţie  şi  a  altor  organe  ale   '   cinale,   înlrerupem   întilnirile  ele  în  realitate.  Să  dea  Dum- I
          gindit  să  realizăm  o  discuţie  cu   nătos.  Cel  sănătos  îşi  aduce  a-   puterii  în  stat.  |   pînă  la  aflarea  unora  dintre  re-  nezeu  bine !   '
          Dan  Burnaru,  care  ne  va  spune   minte  de  suferinţă  doar  din  cînd   Şi  încă  un  am ănunt :   în   *   /uitatele  tratam entelor  naturale.   Vă  vom  comunica  toi   prin ,
          ce  s~a  întîm plat  „pe  viu“  la  H a­  în  cînd,  pc  cînd  noi  cci  suferinzi   Cehoslovacia   trăiesc   circa   |   Dealtfel,  sediul  din  Piaţa  U-   „Călăuza"  Ia  ce  concluzii  am  '
                                        avem  ochii  întotdeauna  deschişi
          n ul   Doctorului,  astfel  reuşind   către  orice  firicel  de  speranţă...  800 000  de  ţigani,  cifra  care   J  nirii,  nr.  3,  nu  ne  mai  aparţine,  ajuns  în  privinţa  acestui  trata -1 S
          Să-i   informeze  corect   •citi­                             pînă  în  anul  2030  ar  putea  să     conform  unei  Ilotărîri  a  Gu­
          tori...                               Dialog  realizat        sporească   vertiginos  cu  cel   I vernului  României.  Sperăm  eă   meni  şi  locul  unde  va  putea  fi *
            R e p .:  Cînd  ai  auzit  prim a  d a ­  dc  VALERIU  RÂU REA M :  puţin  75  la  sută.  |   Prefectura,  primăria şi RAGCL-  găsit  dl.  M aieu  pentru  consul-1
          tă   de  vindecătorul  Iulian  Urzi-                                RAUF  VALENTINO        |  ul  vor  cădea  dc  acord  şi  vor  taţii  in  viitor.   '
          eeanu ?                            (continuare  în  pag.  2)


                                                                                                                                      ş f f i i l t n    ? t f f i i 8


                                                                                                                                      Se  zvoneşte  că  lupta  dusă
                                                                                                                                    cu  îndirjirc  dc  către  o  scrie
                                                                                                                                    dc  foşti  mem bri  ai  Partidului
                                                                                                                                    Comunist  Român  de  a-şi  do-
                                                                                                                                    bîndi  înapoi   cotizaţiile,  va
                                                                                                                                    avea   ceva  sorţi  dc  izbîndă.
                                                                                                                                    Nu  ştim  încă  dacă  acele  coti­
                                                                                                                                    zaţii  vor  fi  restituite  în  bani
                                                                                                                                    sau  bonuri  <(e  valoare...

                                                                       tiei,  pentru  a  putea  apoi,  ane­  TRAFICUL  DE  CO PII
              Spre  fundul  prăpastiei                                 voios  să  pornim  din  nou  ascen­
                                                                       siunea  spre  piscurile  bunăstării.
                                                                       Probabil  în  acest  an,  situaţia  ge­  ,/Dînd  fiau-nă&cut  cant%a
            Zilele  acestea.   se  va  implini                         nerală  se  va  degrada  in  conti­
          un  an  dc  cînd  actualul  for  le­                         nuare.  Aşadar  iarna  1991—1992
          gislativ  şi-a  validat   structurile                        va  fi  cea  mai  grea  de  la  Revo­        maşină  nauă!“
          devenind  un  Parlam ent  legitim,                           luţie  incoace  şi  nimeni  şi  nimic
          ales  în  mod  democratic  de  în ­                          nu  va  putea  schimba  situaţia.  Pe  timpul  lui  Coauşescu,  pu­  luni  ale  lui  1991  s-au  înscris  mai
          tregul  electorat.                                            Producţia  industrială   globală   tini  copii  orfani  erau  autorizaţi   multe  perechi,   candidaţi  pentru
            A r  fi  poate  momentul   pentru   parlamentară           a  fost  realizată  in  trimestrul  I   să  părăsească  ţara.  Astăzi  Româ­  adoptare,  dccît  numărul  tuturor
          O  scurtă  trecere  in  revistă  a  îm­                      al  acestui  an,  cam  in  inocent  de   nia-  cade   intr-un  exces  invers.   dosarelor  dezbătute  în  tot  anul
          plinirilor  şi  neîmpliiiirilor  aces­  Prăbuşirea  regimului  comunist   8l)°/a  faţă  de'  aceeaşi  perioadă  a   Cu  toate  eforturile  Guvernului   1990  !  Marea  majoritate  a  aces­
          tui  an  de  muncă,  totuşi  intensă   a  antrenat  intr-o  alunecare  des­  anului  trecut  şi  sub  7f 1 °/0  rapor­  do  la  Bucureşti,  nu  este  atlt  de   tor  viitori  părinţi  adoptivi,  vor
          depusă  de  parlam entarii  noştri.   tul  de  rapidă  întregul  ansamblu   tat  la  anul  1989.  în  acelaşi  timp   uşor  să   suprimi   numeroasele   copii  care  să  le  semene.  Norocul
          Bilanţul  este  însă  neconcludent   economic  şi  social,  alunecare  ce   preţurile  au  crescut  de  2—3  oii,   traficuri  dc  copii  'mai  mult  sau   orfanilor  români  care  sînt  dc  tip
          dacă  nu  raportăm   acest  efort  la   nu  şi-a  încetinit  încă  ritmul.  iar  veniturile  probabil  vor  atin­  mai  puţin  saşii.  în  1990  era   o   europenii  şi  au  tenul  clar.
          situaţia  reală,  economică  şi  so­  Se  apreciază  că  va  trebui   să   ge  anul  acesta  dublul  celor  de   cerere  enormă  pentru  adoptarea   După  căderea  lui  Ceauşescu,
          cială  din  ţară.             coborim  pînă  in  fundul  prăpas-  acum  doi  ani.  C  ursa  salarii  prc-   copiilor  români.  Este  imposibil   ţara  a  fost  rapid  deschisă  străi­
                                                                       ţuri  este  in  plină   desfăşurare,   de  a  evalua,   statistic,  această   nilor.  Procedura  de  adopţiune  fi­
                                                                       spirala  inflaţiei  urcind  si  fa  ver-   tendinţă.  Serviciile  pentru  pro­  ind  descentralizată,  deci  demer­
                                                                      tigi nos.  Şomajul  despre  care  au­  tecţia-  copiilor,  asistenţele   so­  surile  necesare  au  fost  şi  ele  ac­
                                                                      zisem  doar  din  ziare,  a  devenit   ciale  şi  birourile  de  păstrare  a   celerate,  creîndu-se  astfel  un  ve­
                                                                      Un  fenomen  la  ordinea  zilei,  fla­  dosarelor  de  adoptare,  confirmă   ritabil  „turism"  de  adoptare.
                                                                      gelul  lui  atingind  categorii   tot  că  acum  asistăm  la  o  veritabilă   Existenţa   atracţiei   enorme
                                                                            DUMITRII  ARMÂŞESCD     banda  rulantă  către  România.  pentru  România  se  datorează  fup-
                                                                                                      La  oficiul  de  minori  din  Ber­  DANA  ALDEA
                                                                        (Continuare  în  pag.  a  2_a)  na  —  Elveţia,  în  primele  patru  (Continuare  în  pag.  a  2.a)

                                                                                                                                   Trăiască Legiunea!
                                                                        lumea  interlopă^  Ne  scrie un  hoţ:
                                                                                                                                      „Mergi  sau  crapă  !"
                                                                          „...Cu  o  mînă           pă  bani  şt  ca
                                                                                                                                    Odată  ajunşi  în  Franţa,  rom â­
                                                                        alta  pă  {îfe  la Miss  univers                          nii  ca  şi  ceilalţi  emigranţi,  cau­
                                                                                                                                  tă  imediat  dc  lucru,  acceptă  ori­
                                                                        Eram  conşient  că  pianu  icra   eîtcva  primăveri  şi  iară  albaştrii   ce  fel  de  „travaillc",  doar  or  fa­
                                                                                                                                  ce  repede  grămada  dc  dolari  ca­
                                                                      aţă  macrame,  dar  mai  avea  şi   dă  la  Dinamo  săi  faulteze   pă   re  acasă,  le-ar  asigura  o  existen­
                                                                      găuri  ca  la  şvaiţer  dă  mari,  şi   Valone.  F.u  eram  sătul  dă  stat   ţă  lipsită  de  griji  (dat  fiind  faptul
                                                                      trebuiau  dă  umplut  neapărat  cu   la  pripon  ca  o  vacă  bleaga  în   că in  România,  dolarul  american se
                                                                      minte  dăştcaptâ  !  Dacă  nu  aţa   concediu  dă   maternitate  şi  dă   păstrează  încă  în   valoarea  de
                                                                      să  putea  rupen  doi  timpi  şi  trei   dus  eu  pluta  pă  Beghei  la  vale.   170—200  lei,  iar  salariul  minim
                                                                      mişcări.  Icra  putred  mai  multe...   Aveam  dă  gînd  să  dăm  gaură   al  unui  muncitor  FRANCEZ  este
                                                                      observaţia locului  icra dan  amin­  şi  sontind  englezăşte  în  ţările  cal­  de  5 300  de  FF echivalentul a rea.
                                                                      tirile  iu  Ciuntitu  ca  din  poveşti   de  ca  berzele  toamna.  Nu  mai   980  dolari  S.U.A.)  Cine  nu  reu­
                                                                      nemuritoare  aşa  că  trebuia  lu­  ţinea  ;  ştiam  o  calc  pă  lingă  Sî-   şeşte,  şi   aceştia  sînt  cei   mai
                                                                      crat  cu  sapa,  meşteşugăreşte,  la   nicolau,  călăuză  la  sîrbi.  încur­  mulţi,  fie  din  necunoaşterea  i''iu­
                                                                      amănuntele.   Fă  dasupra  Mînă-   cătura  era  clară  :  să  mai  puneau   bii  fio  din  neşansă  sau  alte  mo­
                                                                      scuriă  putea  să  se  înşele  la  so­  neşte  probleme  dă  amănunt.  Ne   tive,  so  vede  obligat,  dacă  il  a-
                                                                      coteli  sin  vreo  daravelă.  Cear  fi   trebuia  o  maşină,  mai  icra  ches­  jută  fizicul  şi  sănătatea  să  res­
                                                                      urm at  o  poate  ghici  şi  mulu  ăi   tie  cu  intralu  la  Combinat,  bă­  pecte   prospectele  şi  reclamele
                                                                      dă  vinde  ziaren  piaţă  :   henţ,  nuielile  către  noi,  gargara   cu   care  arată   bărbaţi  bronzaţi   şi
                                                                                                    Marin  consăteanu  iu  Ciuntitu,  ti-
                                                                      unşpe  metri,  carton  roşu  pir  pă                        vînjoşi,  adevăraţi  semizei  in  ţi­
                                                                                                    pu  dai  duceam  vinache,  după  aia
                                                                                                    defilau  cu damigenelc în  mînă  ca   nută  de  camuflaj  cu  caschete  albe
                                                                                                    doimoşicrăeiuni  dă  calitate,  şi  la   în  cap.  prospecte  care  cheamă  pe
                                                                                                    urm ă  trasu  dă  cortină  !  Năcazu   orice  tinăr  indiferent  dc  culoare,
                                                                                                                                                           sau
                                                                                                                                  religie,  antecedente  penale
                                                                                                    mare  iera  dacă  găsam  la  case-
                                                                                                    rie  pă  lîngă  mititica  dă  caseriţă   cetăţenie  să  sa   înroleze  voluntar
                                                                                                                                  în  faimoasa  si  afît  de  controver­
                                                                                                    şi  niscaiva  capete  dă  beton  so
                                                                                                    mai  luăm  şin  freză  ca  ultimii   sata  Legi"---  «’trăină.  Dacă  dori­
                                                                                                    fraieri.  Mai  ne  trebuia  şi  bani   torul  sc  hotărăşte  să  facă  acest
                După  demisia  primului  ministru  france/  şi  numirea  de                         dă  finanţare.  Iaca.şa   pitroceam   pas,  va  pleca  la  Nantes,  M arsi­
             către  dl.  M itterrand  a  unei  femei  la  oirma  statului,  a  de­                  noi  pă  faţă  şi  pă  dos,  acţiunea   lia  sau   Strasbourg  sau  oriunde
             venit  o  modă  ea  unele  doamne  să  se  fotografieze  in  faţa   P I.  (şef  coloană  au(o) :  „O   Uzina  doi.  Oricum  ierant  croiţi   sint  centre  de  recrutat.  Aici  da­
             unei...  cirme,  ceea  cc  probabil  o  să-l  înfurie  mult  pe  dl.   să  ne  facă  ăştia  să  ne. rugăm   so  lovim,  ori  să  ne  facem  dacă   ca  suit  acceptaţi,  vor  semna  un
             Petre  Roman...                                           să  ne  dea  comunismul  îna­              RAF  VALONE                        m a x i m
                                                                       poi..."
                                                                                                     (Continuare  în  pag.  a  2-a)    (Continuare  în  pag  a  2-a)
   1   2   3   4