Page 1 - Calauza_1991_69
P. 1
AS,fĂZI: Vindecătorul Iulian Criminalitatea în rîndurilc Un bărbat şi o femeie
ţiganilor cc trăiesc în Ceho
slovacia a crescut în aşa m ă Incepînd din acest num ăr pu bărbat, dintre fete şi băieţi, tac
Urziceanu din Craiova societatea civilă a accslci ţări ricul atit de atractiv al unui ce tica pe care trebuie şă o adopte
sură incit ca am eninţă serios
blicăm în pag. a IV-a sub gene
o fată pentru a fi curtată de bă
lebru film „UN BARBAT SI O ieţi bine, tactica pe care trebuie
FEMEIE" subintitulat OARE V Ă să o adopte un băiat care nu e
PE VIU LA HANUL DOCTORULUI Ţiganii ameninţă CUNOAŞTEŢI B IN E ? un ciclu un Făt Frumos şi vrea (fireşte)
de articole aparţinînd Doctoru
Numele vindecătorului 11! LI AN Dan B urnaru : Cred că prin lui Const. Colonaş şi care pri să „pună m îna“ pe o superba
URZICEANU din Craiova este februarie, din revista „Flacă Cehoslovacia vesc relaţiile dintre femeie şi (Continuare în pag. a 2-a)
deja binecunoscut între cei care ra". Era acolo un articol intitu
speră să-şi trăiască viaţa atîta lat chiar „Hanul Doctorului", în
cîtă e de la Dumnezeu, în sănă care sc vorbea despre cum a
tate, să muncească, să iubească, vindecat dl. Urziceanu un cîinc, la sfirşitul mileniului al doi A N U N T
să ştie că a fost om pe pâmînt, dc fapt l-a cam înviat din m oar lea după Ilristos, scria săptă- V
om ou faptele, cu speranţele lui te sau aşa ceva... miiialul „Forum". în special După cc în zilele de 2, 3, 4 şi ajuta cu un spaţiu adecvat pri- >
şi nicidecum o biată umbră... după „Revoluţia de catifea" | 5 iunie a.e. publicaţia noastră lila publicaţie liberă „Călăuza", l
Colaboratorul nostru apropiat Rep. : Şi ce-ai făcut ? din 1989, criminalitatea în rîn- ' a găzduit întilnirile domnului aflală în slujba tuturor oame- '
Dan B u rnaru suferind de „para- D. B. : Am convins pc m am a dul ţiganilor a crescut îngrijo Maieu Nicolae cu diferiţi oa- nilor. Pînă atunci, aşteptăm |
pareză spastică poliomelită" şi-a şi pe tata că trebuie să încerc rător. Publicaţia amintită ex I meni suferinzi, in cadrul căro- veşti de la cei care l-au vizitat s
luat inim a în dinţi şi o Hyma* si cu. Speranţa de vindecare a plica fenomenul ameninţător ra au fost prescrise o serie dc pe dl. Nicolae Marcu. Veşti bu- |
laia de speranţe în suflet mer- unui bolnav e mai m are decît prin ineficienta forţelor de I reţele pe bază de plante medi- ne sau rele. Aşa cum vor f i '
gînd la Iulian Urziceanu. Ne-am dorinţa de viaţă a unui om să poliţie şi a altor organe ale ' cinale, înlrerupem întilnirile ele în realitate. Să dea Dum- I
gindit să realizăm o discuţie cu nătos. Cel sănătos îşi aduce a- puterii în stat. | pînă la aflarea unora dintre re- nezeu bine ! '
Dan Burnaru, care ne va spune minte de suferinţă doar din cînd Şi încă un am ănunt : în * /uitatele tratam entelor naturale. Vă vom comunica toi prin ,
ce s~a întîm plat „pe viu“ la H a în cînd, pc cînd noi cci suferinzi Cehoslovacia trăiesc circa | Dealtfel, sediul din Piaţa U- „Călăuza" Ia ce concluzii am '
avem ochii întotdeauna deschişi
n ul Doctorului, astfel reuşind către orice firicel de speranţă... 800 000 de ţigani, cifra care J nirii, nr. 3, nu ne mai aparţine, ajuns în privinţa acestui trata -1 S
Să-i informeze corect •citi pînă în anul 2030 ar putea să conform unei Ilotărîri a Gu
tori... Dialog realizat sporească vertiginos cu cel I vernului României. Sperăm eă meni şi locul unde va putea fi *
R e p .: Cînd ai auzit prim a d a dc VALERIU RÂU REA M : puţin 75 la sută. | Prefectura, primăria şi RAGCL- găsit dl. M aieu pentru consul-1
tă de vindecătorul Iulian Urzi- RAUF VALENTINO | ul vor cădea dc acord şi vor taţii in viitor. '
eeanu ? (continuare în pag. 2)
ş f f i i l t n ? t f f i i 8
Se zvoneşte că lupta dusă
cu îndirjirc dc către o scrie
dc foşti mem bri ai Partidului
Comunist Român de a-şi do-
bîndi înapoi cotizaţiile, va
avea ceva sorţi dc izbîndă.
Nu ştim încă dacă acele coti
zaţii vor fi restituite în bani
sau bonuri <(e valoare...
tiei, pentru a putea apoi, ane TRAFICUL DE CO PII
Spre fundul prăpastiei voios să pornim din nou ascen
siunea spre piscurile bunăstării.
Probabil în acest an, situaţia ge ,/Dînd fiau-nă&cut cant%a
Zilele acestea. se va implini nerală se va degrada in conti
un an dc cînd actualul for le nuare. Aşadar iarna 1991—1992
gislativ şi-a validat structurile va fi cea mai grea de la Revo maşină nauă!“
devenind un Parlam ent legitim, luţie incoace şi nimeni şi nimic
ales în mod democratic de în nu va putea schimba situaţia. Pe timpul lui Coauşescu, pu luni ale lui 1991 s-au înscris mai
tregul electorat. Producţia industrială globală tini copii orfani erau autorizaţi multe perechi, candidaţi pentru
A r fi poate momentul pentru parlamentară a fost realizată in trimestrul I să părăsească ţara. Astăzi Româ adoptare, dccît numărul tuturor
O scurtă trecere in revistă a îm al acestui an, cam in inocent de nia- cade intr-un exces invers. dosarelor dezbătute în tot anul
plinirilor şi neîmpliiiirilor aces Prăbuşirea regimului comunist 8l)°/a faţă de' aceeaşi perioadă a Cu toate eforturile Guvernului 1990 ! Marea majoritate a aces
tui an de muncă, totuşi intensă a antrenat intr-o alunecare des anului trecut şi sub 7f 1 °/0 rapor do la Bucureşti, nu este atlt de tor viitori părinţi adoptivi, vor
depusă de parlam entarii noştri. tul de rapidă întregul ansamblu tat la anul 1989. în acelaşi timp uşor să suprimi numeroasele copii care să le semene. Norocul
Bilanţul este însă neconcludent economic şi social, alunecare ce preţurile au crescut de 2—3 oii, traficuri dc copii 'mai mult sau orfanilor români care sînt dc tip
dacă nu raportăm acest efort la nu şi-a încetinit încă ritmul. iar veniturile probabil vor atin mai puţin saşii. în 1990 era o europenii şi au tenul clar.
situaţia reală, economică şi so Se apreciază că va trebui să ge anul acesta dublul celor de cerere enormă pentru adoptarea După căderea lui Ceauşescu,
cială din ţară. coborim pînă in fundul prăpas- acum doi ani. C ursa salarii prc- copiilor români. Este imposibil ţara a fost rapid deschisă străi
ţuri este in plină desfăşurare, de a evalua, statistic, această nilor. Procedura de adopţiune fi
spirala inflaţiei urcind si fa ver- tendinţă. Serviciile pentru pro ind descentralizată, deci demer
tigi nos. Şomajul despre care au tecţia- copiilor, asistenţele so surile necesare au fost şi ele ac
zisem doar din ziare, a devenit ciale şi birourile de păstrare a celerate, creîndu-se astfel un ve
Un fenomen la ordinea zilei, fla dosarelor de adoptare, confirmă ritabil „turism" de adoptare.
gelul lui atingind categorii tot că acum asistăm la o veritabilă Existenţa atracţiei enorme
DUMITRII ARMÂŞESCD banda rulantă către România. pentru România se datorează fup-
La oficiul de minori din Ber DANA ALDEA
(Continuare în pag. a 2_a) na — Elveţia, în primele patru (Continuare în pag. a 2.a)
Trăiască Legiunea!
lumea interlopă^ Ne scrie un hoţ:
„Mergi sau crapă !"
„...Cu o mînă pă bani şt ca
Odată ajunşi în Franţa, rom â
alta pă {îfe la Miss univers nii ca şi ceilalţi emigranţi, cau
tă imediat dc lucru, acceptă ori
Eram conşient că pianu icra eîtcva primăveri şi iară albaştrii ce fel de „travaillc", doar or fa
ce repede grămada dc dolari ca
aţă macrame, dar mai avea şi dă la Dinamo săi faulteze pă re acasă, le-ar asigura o existen
găuri ca la şvaiţer dă mari, şi Valone. F.u eram sătul dă stat ţă lipsită de griji (dat fiind faptul
trebuiau dă umplut neapărat cu la pripon ca o vacă bleaga în că in România, dolarul american se
minte dăştcaptâ ! Dacă nu aţa concediu dă maternitate şi dă păstrează încă în valoarea de
să putea rupen doi timpi şi trei dus eu pluta pă Beghei la vale. 170—200 lei, iar salariul minim
mişcări. Icra putred mai multe... Aveam dă gînd să dăm gaură al unui muncitor FRANCEZ este
observaţia locului icra dan amin şi sontind englezăşte în ţările cal de 5 300 de FF echivalentul a rea.
tirile iu Ciuntitu ca din poveşti de ca berzele toamna. Nu mai 980 dolari S.U.A.) Cine nu reu
nemuritoare aşa că trebuia lu ţinea ; ştiam o calc pă lingă Sî- şeşte, şi aceştia sînt cei mai
crat cu sapa, meşteşugăreşte, la nicolau, călăuză la sîrbi. încur mulţi, fie din necunoaşterea i''iu
amănuntele. Fă dasupra Mînă- cătura era clară : să mai puneau bii fio din neşansă sau alte mo
scuriă putea să se înşele la so neşte probleme dă amănunt. Ne tive, so vede obligat, dacă il a-
coteli sin vreo daravelă. Cear fi trebuia o maşină, mai icra ches jută fizicul şi sănătatea să res
urm at o poate ghici şi mulu ăi tie cu intralu la Combinat, bă pecte prospectele şi reclamele
dă vinde ziaren piaţă : henţ, nuielile către noi, gargara cu care arată bărbaţi bronzaţi şi
Marin consăteanu iu Ciuntitu, ti-
unşpe metri, carton roşu pir pă vînjoşi, adevăraţi semizei in ţi
pu dai duceam vinache, după aia
defilau cu damigenelc în mînă ca nută de camuflaj cu caschete albe
doimoşicrăeiuni dă calitate, şi la în cap. prospecte care cheamă pe
urm ă trasu dă cortină ! Năcazu orice tinăr indiferent dc culoare,
sau
religie, antecedente penale
mare iera dacă găsam la case-
rie pă lîngă mititica dă caseriţă cetăţenie să sa înroleze voluntar
în faimoasa si afît de controver
şi niscaiva capete dă beton so
mai luăm şin freză ca ultimii sata Legi"--- «’trăină. Dacă dori
fraieri. Mai ne trebuia şi bani torul sc hotărăşte să facă acest
După demisia primului ministru france/ şi numirea de dă finanţare. Iaca.şa pitroceam pas, va pleca la Nantes, M arsi
către dl. M itterrand a unei femei la oirma statului, a de noi pă faţă şi pă dos, acţiunea lia sau Strasbourg sau oriunde
venit o modă ea unele doamne să se fotografieze in faţa P I. (şef coloană au(o) : „O Uzina doi. Oricum ierant croiţi sint centre de recrutat. Aici da
unei... cirme, ceea cc probabil o să-l înfurie mult pe dl. să ne facă ăştia să ne. rugăm so lovim, ori să ne facem dacă ca suit acceptaţi, vor semna un
Petre Roman... să ne dea comunismul îna RAF VALONE m a x i m
poi..."
(Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag a 2-a)