Page 2 - Calauza_1991_69
P. 2

PaS.  2                                                                                                                 CĂLĂUZA ®  NR. 69 •  1991

                     Bursa  (XX)                  I  I.ASII  •   l  LAŞII  •   FLASH                         de  copii                       gislaţie  a  intrat  în  vigoare.  în-
                                                                                                                                              De  cîteva  săptămini,  o  nouă  le­
                                                    Anul  trecut  W’erner  Mctzcn,                                                           cercînd  să  controleze  mai  bine
                                                 vestit  om  de  afaceri  vest-german,   (Urmare  din  pag.  1)  Anumite  practici  au  ajuns  să   atribuirea  orfanilor.
                    f?‘.hn  cu  toţii  <a  actualul  G u­  a  cîştigat  12 000 000  DM.   Anul                fie  bine  cunoscute.  Interesul  ară­  Din  nefericire,  aceasta  îi  pri­
                   vern  a  promovai  un  amplu  pro­  acesta  speră  să-şi  dubleze  cifra   tului  că  aici   totul  se  petrece   tat  copiilor  orfani  români,  au  a-   veşte  numai  pe  copiii  din  orfeli­
                   gram  de  reformă  pentru  trece­  de  afaceri  De  ce ?  Iată  ce  decla­  foarte  repede.  Cam  între  3  şi  G   tras  multe  cupluri  străine,  gata   nate.  Pentru  nou-născuţii  aban­
                  rea  imediată  !a  economia  de  pia­  ra  el  :  „Depoznele   întreprinde­  luni.  .Apoi  Bucureştiul  se  găseş­  să  plătească,  nu  contează   cit.   donaţi  de  mame  la  naştere,  nu
                  ţă.  A  trecut  un  an  şi  iată  a  ieşit   rilor  fostei  R.D.G.  gem  ca   şi   te  la  numai  2  ore  de  zbor  cu  a-,   pentru  a  obţine  un  copilaş.  există  iluzii.  Nu  sînt  necesare
                  la  iveală  faptul  că   „Guvernul   înainte  de   produse  finite,  iar   vionul.  A  adopta  un  copil  aici   S-au  publicat  chiar  şi  în  ziare   decît  mai  puţin  de  zece  zile  pen­
                  Petre  Roman"  nu  dispune   de   nepriceperea  şi  insuficienta   ini-  -  e  ieftin,  nu  costă  decît  5—8000   mici   anunţuri  care  propuneau   tru  a  totaliza  autorizaţiile  nece­
                   forţa  necesară  pentru  a  promo­  ţiatîvă  a  producătorilor  lor  ne   franci.  Cînd  totul  merge  bine...  înfierea  copiilor.  In  schimbul  co­  sare.
                   va  o  linie  politică  fermă.   nu   permit  a  spera  că  nu  va  exista  o   Pentru  că,   inevitabil,   după          Ca  în  mai  toate  ţările  din  lu­
                   exercită  influenţă  eficientă   in   concurenţă  din  partea  lor".                      pilului  lor,  părinţii  cereau  o  ma­  me,  adoptarea  a  devenit  o  imen­
                   modelarea  principalelor  forme  e-   Marca  germ ană  se  menţine  la   numai  cîtcva  luni,  abuzurile  s-au   şină  nouă,  repararea  acoperişului   să  piaţă  de  schimb.
                   conomice  si  sociale :  restructura­  nivelul  1,71  DM  =   ÎS,  iar  lira   multiplicat.  Foarte  puţini  copii   sau  a  casei  ori,   cîteva  mii  de
                   rea,  reordonoren  ram urilor  eco­  sterlină  avea  o  cotuţie  bună  la   sînt  luaţi  direct  de  la  mamă.  dolari...  Adaptarea  după  „Le  Courrier"
                   nomice  şi  a  distribuţiei  lor  în   29  mai  :  11  =   1.85S.
                   teritoriu,  evoluţia  tehnologică,  so­  Ce  ţi-e  şi  cu  dolarul  american...
                   cială  şi  chiar   politică,  mărirea   Starea   sănătăţii   preşedintelui
                   veniturilor,  şomajului  şi  sărăciei,   Bush  s-a  reflectat  direct  în  evo­  Un  bărbat   Vindecătorul  Iulian  Urziceanu  din  Craiova
                   evoluţia  delicventei  sociale   şi   luţia  lui.  Ştirea  potrivit  căreia
                   multe  alte  aspecte  ale  vieţii  de   Bush   urm a  să  fie  supus  unui
                   zi  CU  71.                   tratam ent  cu   şocuri   electrice   $i o  femeie                (Urmare  din  pag.  I)   vor  avea  nevoie  de  acest  ghid
                     De  aici  si  piuă  la  întrebarea   sub   anestezic  general  a   in­                   Aşa  că,  i-am  convins  pe  amîn-   oferit  de  tine  prin  „Călăuza"  pen­
                   „Ce  e  de  făcut"  nu  este  decît  un   fluenţat  scăderea  cursului  dola­              doi  şi.  cu  trenul  de  la  ora  zece   tru  a  ajunge  la  Ilnnul  Doctoru­
                   pas.  Există  o  şansă  !  O  şansă  ca­  rului.  Anunţul  că  acest  tratam ent   (Urmare  din  pag.  I)  fără  ceva  am  plecat  spre  Craio­  lui...
                   re  condu  intr-o  acţiune  sistema­  numai  este  necesar  a  avut  efec­  blondă   după  care  pînă  şi  bă-   va...     D.B.  :  Pe  la  cinci  dimineaţa  am
                   tică  şi   coerentă  de  preluare  a   tul  invers  !                                       Rop.  :  Ce  era  în  sufletul   tău.   ieşit  din  gară  şi  am  rugat  un  şo­
                   putorii  de  către  echipa  de  re­  Răspundem  celor  interesaţi.  Un   trîncii   cocîrjaţi  întorc   capul...  Dane ?  fer  de  taxi  să  mă  dueă  la  Hanul
                                                                                 Oricum  —  citind  noua  noastră
                   formă  prin  subordonarea  tuturor   tractor  se  vinde  acum  la  preţul   rubrică  —  n-o  să  aveţi  decît  de   D.B.  :  O  marc  dorinţă  de  viaţă,   Doctorului...
                   organismelor   puterii  de  ^  stat :   de  350  mii  ici  (r.  d-lui  1.  Vlad  —   cîştigat  experienţă  fie  că  sînteţi   o  uriaşă  speranţă...  Rep.  :  Te-a  întrebat  de  adresă,
                   guvern,  parlament,  administraţie   Geoagiîi).  D-l  Mareu  Alex.  din                      Rep.  :  Ai  avut  ceva  la  tine  în   ţi-a  cerut  alte  am ănunte ?
                   de  stat  etc.  Echipa  de  reformă   Orăştie  doreşte  să  cumpere  o  m a­  cu  experienţă  fie  că  doar  la  în­  buzunar ?  D.B.  :  Nu.  M-a  dus  rapid  un­
                                                                                ceput...  Lectură  plăcută  !
                   să  delimiteze  cu  precizie  un  grup   şină  TOYOTA  sau  MAZDA.  A-   Aşteptăm  scrisorile  dvs.  despre   D.B.  :  Nu  ştiu  Ia  ce  vă  referiţi.   deva pe Calea Bucure.ştiului.  Lîngâ
                   —  o  elită  —  care  va  fi  viitoa­  veţi  3000S  ?  Vă  recomandăm  un   tristeţe,  fericire,  deznădejde   si   Am  avui  analizele  făcute  la  zi   Un  restaurant,  o  o  clădire   nici
                   rea  deţinătoare  a  puterii,  ce  se                        amăgire  în  amor.  in  căsnicii.  „Că­  şi  un  bilet   de  trimitere  de  la   prea  mare  şi  nici  prea  mică ;  are
                                                  num ăr  de  telefon  :   90/G97935_                         doamna  dr.  Lungii,  şefa  policli­  două  nivele.  Am  intrat.  A  venit
                   va  implanta  în  punctele  nodale                           lăuza"  va  încerca  să  fie  lingă  dvs.
                                                  Mazda  929  L  este  mult  mai  ele­                        nicii,  o  doamnă  cum  rar  mai  in-   reecpţionerul  la  mine  şi  mi-a  ară­
                   ale  reţelei  de  putere  :  întreprin­                      în  cele  mai  fericite  dar  şi  în   lîlneşli  ;  plină  de  omenie  şi  în­
                                                  gantă  şi  mai...  ieftină  !  Un  S  =    ocle  mai  nefericite  momente  ce             tat  programarea  pentru  ziua  res­
                   deri,  prefecturi  şi  primării,  gu­  0,84  ECU  (A.C.  —  Petrila).  ÎS  =    se  ivesc  între  o  fată  şi-un  băiat,   ţelegere  penlru  cei  care  suferă.   pectivă  (22  aprilie  a.c.).  Nu  eram
                   vern,  ministere,  parlament  Acest                          o  femeie  şi-un  bărbat.  Totul  se   N-arc  orgoliul  ăla  de  a  nu  în­  pe  listă.  Venisem  eu  gîndul   Ia
                                                  1,45  SF  —  franci  elveţieni  (F.L.                       ţelege  că  orice  îi  dă  o  speranţă   bunul  Dumnezeu  că  o  să  ajung
                   grup  nu  trebuie  neapărat  să  a-                          va  intîmpla  cu  o  discreţie  desă­
                                                  —  Simeria  Veche))  11  =   104  Iei                       unui  bolnav,  e  binevenit  pentru   toluşi  la  dl.  Urziceanu.  Recepţio-
                   prtrţină  „emanatici"  !   II.  B.                           vârşită,  aşa  cum  o  călăuză  ade­  el...
                                                  curs   oficial  in  luna  mai   a.c.                                                      nerul  m-a  lăsa!  înăuntru.  Am  u r­
                                                                                vărată  nu-si  trădează  niciodată
                                                  (D-ra  Anny  din  Deva).      stăpinul...                     Rep. :  Şi  în  Craiova  ce  ai  fă­  cai  la  o  vecină  care  era  internată
                                                                                                              cut  ?  Te-nlreb  asta  pentru  că  sînt   la  camera  120...
                                                                                                              sigur  că  destui  oameni  suferinzi    (Va  urma)
                                                          TRĂI * SCA  LEGIUNEA!                                 Ne  scrie  un  hoţ           maşina  nu  iera  chiar  o  greutate.
                                                                                                                                             Valone  cum  ştiţi  îi  cci  mai  tare
                                                                                                                                             din  parcare,  loveştentro  broască
                                                        (Urmare  din  pag.  X)   nu,  sumă  care  se  va  mări   in   (urmare  din  pag.  1)  dă  Dacie  ca  ia  carte,  dăn  5  mi­
                                                  contract  pentru  cinci  ani  si  du­  timp  în   funcţie  dc  gradul   şi   nu  paracliseri  la  Biserică  ori  să   nutele  şi  face  dă  plimbăreala  3
                                                   pă  o  perioadă  de  instrucţie   dc   specialitatea   militară  dobîndită.   tăiem  frunză  la  doamna  cu  că-   kilometri.
                                                   (rci  pînă  la  şase  luni,  vor  pleca   I’iuă  aici  toate  bune  si  frumoase   ţelu.    Aşteptam  să  ieşim  la  „aer",  să
                                                   în  „zonele  fierbinţi"  ale  terito­  dar  un  lucru  nu-l  precizează  ni­  Doru  dă  viaţă  adevărată  „a   nentremăm.  că  tare  jigăriţi  ie­
                                                   riilor  franceze  „dc  peste  mări",   meni  :  accesul  la  cont  este  posi­  colo",  icra  dă  ncdescris.  Mă  lo­  ram.  să  filmăm  terenu  pă  cen­
                                                   la  Djibouti  sau  pe  câmpiile  spa­  bil  numai  după  împlinirea  celor   vea  cîteodată  damblaua  nu  alta,   timetru  pătrat,  să   neasigurăm
                                                   niole  sau  vor  fi  carnea  dc  (un   cinci  ani   stipulaţi  în  contract,   că  ieram  capabel  sămi  fac  Maro­  spatele,  cortina,  aplauze  şapoi  să
                                                   pentru  un   viilor  conflict  inter­  numărul  contului  nefiind  cunos­  chin.  Noroc  cu  Ciuntitu  săracii,   numărăm   hâtrîneşie  milioanele
                                                   naţional.                     cut  de  posesor  decît  la  acest  ter­  om  blînd  şi  cu  aplecare  către  lu­  pă  undeva  pă  la   Montecarlo.
                                                     După  cum  îmi  mărturisea  fra­
                    jA  fost  ziua  Mareşalului  j   tele  unui  legionar  (nu-i  dau  nu­  men.  Dc  altfel  nu  se  prea  cunosc   cruri  sufleteşti.  Iera  aprig   la   Cuo  mină  pă  bani  şi  cu  alta  pă
                                                                                 cazuri  de  legionari  care  să-şi  fi
                                                                                                                                             lîle  b)  Miss  univers !
                                                                                                               minte cu  învîrtitu  prin  puşcărie
                    J        Antonescu             mele  din  molive  lesne  de  înţe­  lichidat  conturile  personale  (în   ca  nimeni  altu  Avea  el  un  fics.   —  va  urm a  —
                                                   les)  aceşti   mercenari   moderni   ultimii  zece  ani  —  după  cum  a-
                    I   in  2  iunie  1882  s-a  născut  |   care  sînt  cunoscuţi  şi  sub  apela­  rată  presa  franceză  înlr-un  foar­  Scria  poiezii.  Una  miaduc  aminte
                    *  la  Piteşti  viitorul  mareşal  al  •  tivul  :  „Mergi  sau  crapă  !"  şi-au   te  critic  articol  la  adresa  Legiu­  iera  dă  dădeai  în  comă  şi  te  bi-   Bătrîne  Meşter,  jeu  după  cum
                     '   României  —  Ion  Antonescu.  I                         nii  —  se  cunosc  numai  treispreze­  ţîiiai  ca  epilepticii  dă  rîs.  îi  zi­  ţiam  mai  scris  am  dă  lucru  cu
                     I La  1  mai  194G  mareşalul  avea  J   întărit  rindurile  anul  acesta   eu            cea  „Să  fie  dragostea  mai  ees-   tizicu  Mă  lasă  !  Trebuie  să  mă
                                                   mai  mult  de  cinci  mii  de  ost  eu­  ce  cazuri  de  recuperare  a  bani­             duc  sămi  caut  dă  leac  la  vrun
                     *  să  fie  împuşcat  la  Jilava.  îna-  >   ropeni.  Un  lucru  este  destul  de         plozivă  !“.  Eătrînc  meşter,  cred
                     |  intea  primei  rafale  mareşalul  I                      lor  eîştigaţi   pentru  activităţile   căi  bună  dă  publicat   la  ziaru   doctor  şi  nam  să  pot  să  te  mai
                                                                                                                                             caut.  îţi  dau  dă  veste  şi  poate
                     .  a  strigat  ucigaşilor  :   “  supărător  penlru  lefegii  Franţei:   „pacificatoare"   ale   Legiunii   matale  Dragoste  şi  speranţă.  Ţio
                     I   „DOMNII-Olt.  SlNTEM  GA-  |   situaţia  financiară !  De  la  încor­  Străine).  Gurile  rele  spun  că  nici   scriu  şo  trimet.  Da  să  las  vră-   treci   matale.  Mari,  concubina
                     î TA  !  OCHIŢI  CVM  TREBUI li!  .   porare  se  stabileşte  un  cont  în                jelile  şi  sămi  termin  capitolu.   mea  mo  lăsat,  mio  zis  căs  ne­
                     •  TRĂIASCĂ  ROM ANEX  !   I                                nu  vor  fi  prea  mulţi  care  să-şi   Ca  să  navem  dureri  în  fizic,  pen­  bun  dă  scriu  la  ziar  şi  marn  «V
                     l  FOC !"                  1  care  se  depun   miile  de  dolari   recupereze  aceşti  bani  albi  pen­  tru  jaf  nu  trebuia  să  mai  luăm   rablagit..  Aslai  Bătrîne  Meşter,
                                                   eîştigaţi  prin  sînge  propriu  sau  tru  zile  negre.     şalţi  mitici  în  combinaţie.   Cu  team  pupat  şi  la  revolvere !
                           (Urmare  din  pag.  1)  producţiei  globale  scăzînd  unde­  Pînă  alunei  însă.  una  din  pro­  din  afara  şi  din  interiorul  Par­  litiee  se  pare  eă  nu  a  avut  un
                                                   va  cam  la  80%  faţă  de  anul  tre­  blemele   esenţiale,  este,  zic  eu,   lamentului.  După  ce  s-au  lămu­  impact  favorabil  în  rîncîul  popu­
                     mai  largi  de  cetăţeni,  în  special   cut.  Sint  oare  cehii,  atinşi   de   modul   defectuos  în  care  legile   rit  că  nu  se  mai  poate  obţine  a-   laţiei,  în  special  în  Ardeal,  ceea
                     tinerii  şi  muncitorii  neealificaţi.  boala  „nennuicii"  sau  altele  sînt   adoptate   (peste  100)  devin  pîr-   proape  nimic  prin  demonstraţiile   (’e  a  determinat  pe  mai  „mobi­
                       Aşadar  în  plan  economie.  Iu   cauzele ?  Desigur  cauzele  sînt  a-   ghi>  de  influenţare  a  vieţii  socia­  de  stradă,  opoziţia  s_a  reoricnfat   lii"  liberali  să  revină  şi  să  vo­
                     crurile  merg  din  ce  în  ce   mai   eeleaşi  ca  şi  la  noi,  ca  şi  la  un­  le  si  economice.  Peste  tot  oame­  spre  alte  metode.  Din  ce  în  ce   teze  legea  în  Senat.  Reprezentan­
                     rău  si  pe  bună  dreptate  te  în­  guri,  sîrbi  şi  polonezi,  care  por­  nii  sînt  nemulţumiţi  că  aproape   mai  des,  votul   parlamentarilor   ţii  l ’DMR  au  părăsit  sala,  expu-
                     trebi  :  ce  face  Parlamentul  ?  niţi  pe  acelaşi  drum  ca  şi  noi,   nu  s  a  schimbat  nimic,  că  vechile   este  „încărcat"  de  conţinut  poli­  nindu-şi  in  arest  fel  in  mod  clar
                       îngrijorarea  şi  tcam R  care  sc   eu  ciţiva  ani  buni  mai  înainte,   structuri   birocratice  se  menţin   tic.  Exemplele  sînt  numeroase  şi   poziţia  faţă  de  spinoasele  proble­
                     fac  tot  mai  mult  simţite  în  fie­  sc  zbat  şi  ei  avînd  încă  nume­  sul)  alte  denumiri,  eă  au  apărut   nu  am  să  apelez,  decît  ta  un  sin­  me  ale  ţării.
                     care   întreprindere.   în  fiecare   roase  probleme,  iar  datoria  ex­  chiar  şi  altele  noi  care  blochează   gur  exemplu.  Acum  cînd  criza  economică  a-
                     casă,  a  pătruns  şi  in  Parlament,   ternă  creşte  vertiginos.  orice  iniţiativă.  Este  deseurajan-  Legea  securităţii  naţionale,  a  fectează  întreaga  societate,   a-
                     Zi  de  zi  Guvernul  este  asaltat                                                                                      proape  nimeni  nu  se  mai  gîndeş-
                     de  întrebările  şi  interpelările  a-                                                                                   te  că  „acolo  jos",  oamenii  se  con­
                     dresate  de  parlamentari.   Aceste                                                                                      fruntă  cu  sărăcia  si  şomajul,  cu
                     întrebări  însă  sc  adună,  fără  ca    SPRE  FUNDUL  PRĂPASTIE                                                         liberalizarea   preturilor  şi  lipsa
                     forurile  guvernam entale  implica­                                                                                     de  locuinţe,  dar  ci  speră  eă  „a-
                     te  să  mai  ţină  pasul  în  ceea  ce                                                                                   colo  sus'"  înţelepţii  ţării,  veghea­
                     priveşte  răspunsurile,  iar  atunci                                                                                     ză  ea   necazurile  lor  să  fie  de
                     eînd  acestea vin.  ele  sînt  confuze,   Asta  nu  înseamnă  că  şi  în  ţa­  tă  pentru  orice  agent  economic,   fost  subiectul  unor  lungi  şi  ex­  scurtă  durată.  Aceste  necazuri  şi
                     pe  lingă  problemă.  De  multe  ori   ra  noastră,  derularea  reformei  va   lipsa  de  „permeabilitate"  a  apa­  trem  de  dure  dispute  între  gru­  suferinţe  a!-'  omului  de  rînd,  sînf
                     ne  întrebăm  dacă  o  altă  guver­  fi  Ia  fel  de  lungă  şi   greoaie.   ratului  administrativ  la  toate  ni­  pul   majoritar  şi  opoziţie.  Cele   folosile  de  aceşti  „muşchetari"  în
                     nare  ar  fi  reuşit  mai  mult  şi  si­  Unii  susţin  că  mersul  reformei   velele,  care  este  o  frină  extrem   trei  forţe  principale  din  opoziţie,   lupta  lor  le  fiecare  zi  care  are
                     tuaţia  ar  fi  fost  alta  în  clipa  de   este  prea  lent,  alţii  că  este  prea   de  puternică  în  derularea  refor­  libcra'ii,   ţărăniştii  si   UDMK   uu  singur  :  I  :.  l’uferea  şi  numai
                     fată.  Convingerea  mea  este   că   rapid.  Im portant  este  faptul  că   mei.  Guvernul  este  o  veritabilă   s-au  întrecut  in  a  desfiinţ;,  pro­  Puterea  obţinută  pe  orice  căi.
                     nu.  deoarece  criza  economică  pe   pasul   care  s-a  făcut,  este  pe   maşină  de  fabricat  hotărîri  (în   iectil!  de  lege.  în  susţinerea  ideii   Acum  la  ora   acestui  succint
                     care  o   traversăm.   este   una   drumul  cel  bun  şi  procesul   de   1990  au  fost  date  peste  3 000)  ca­  de  respingere  integrală  a  legii,  ei   bilanţ,  eu  cred  eă  după  un  an
                     ile  sistem,  inevitabilă.  Trecerea   reformă  este  ireversibil.  re  de  multe  ori  sînt  necorclate   nu  au  apelai  la  clemente  logice,   de  democratic  politcu,  cauza  tu ­
                     de  In  economia  planificată   la   Etapa  care  cuprinde  autonomi­  cu  legile  adoptate  de  Parlament,   raţionale  ei  la  o   bolnăvicioasă   turor   relelor,  criza  morală  s-a
                     cea  de  piaţă,  nu  sc  poate  face   zarea  preţurilor  şi  încurajarea   în  plus  ministerele,  torurile  cen­  teamă  de  reînviere  a  fostei  se­  adînoit  şi  mai  mult,  iar  semnele
                     fără  a  demonta  un  mecanism  e-   iniţiativei  particulare,  este  criti­  trale  continuă  să  bombardeze  a-   curităţi.  Din  păcate  ei  nu  au  se­  de  însănătoşire  sini  foarte  slabe.
                     eonomie,  nefuncţionînd  şi  chiar   cată  pentru   rezultatele  nesem­  genţii  economici  cu  circulare  si   sizai  eă  merg  pe  o  pistă  falsă,   Dar  eii  am  convingerea,   că
                     aberant,  pentru  a  remonta  apoi   nificative  in  redresarea  economi­  telexuri,  deşi  în  legea  ministe­  deoarece   legea  nu  se  referă  la   nd.dT V.tnisi  m fundul  prăpastici.
                     altul  care  să  meargă  la  param e­  că.  Nici  n-ar  putea  fi  altfel,  pen­  relor  este   interzis  acest  sistem   organizarea  S.R.I.,  ci  la  sistemul  doar  ••{'•  fn?ni. curaţi  si  cinstiţi
                     tri  ceruţi.                  tru  că   această  etapă  este  doar   de  conducere  si  amestec  în  tre­  do  s iştlţ.-V ■ita naţional i\.  No  v  Vin*  r.v;ii  avo.i  ! puterea  şi  curajul
                       Criza  aceasta  a  afectat  toate   dezvelirea  rănii,  tratam entul  ca­  burile  societăţilor  comerciali'.  Nf.m «iacii ?n artun »a con.i’.MV.’|n:Ti  să  o v 'i'.h "î  111 •  adevăratul  drum
                     ţările  socialiste,  care  într-o  m ă­  re  este  mult  mai  dureros,   dc-   Aşadar,  problema  problemelor   Mî'O ’tv.iMa  i.  tio prîl--V1  I!'"■•mi*  00  t!’'t•r  s v.v  !ia c ,laie,  deinocra-
                     sură  mai  mare  sau  mai  mică  au   abia  dc  acum  încolo  urmează.  A-   răminc  în  continuare  sc’uiiv,'o .-. a   Eo  s. î  n:i IV* 0 T.1   î  ifvrnO  s  . »..p  1  io  'i
                     avut  o  economie  artificială,  De­  cest  tratam ent  este.  vrem   nu   mentalităţii   lucru  care  r.-i  se   1 ;  naî i ori::lii  ? Oh
                     legată  de  situaţia  .concretă  a  ţă­  vrem,  privatizarea  marii  indus­  poale  face   peste  noapte.  C<o  u   M  ost Iv.cru. 1! ! M  i.'î   1 ■V-!l  r s  l’uţin  iiudată  atitudinea
                     rii  respective  Recent  Cehoslova­  trii.                   morală,  care  este  cea  mai  nim   ■ :n  •• frtf! 0  «)nîlNeo O  t o:r>'  urm   .{epuiaii  UDMR  care   au
                     cia   beneficiara  unei  „revoluţii   Legea  privatizării,  de  care  s-a   eă  şi  din  care  se  iese  cel  m.ii   WÎMJ  OS"di'  în 11"Alu‘v • *  t tiV  refti'.il  să  pâs*ro,<  un  minut  de
                     de  catifea"  si  a  unor  importante   vorbit  aiil.  este  pregătită  si  va   greu,  s_a  extins  ea  o  veritabilă   :  ,t,v.  i r ’n  niî-' •' t î; tt.t  reculegere  in  r-   . :ria  celui  ca­
                      ajutoare  economice,  a  intrat  in­  ranstit’-i  m-o^aMt.  nu  nap  exa­  pla^ă  în  iiiire-'  a  s>  i  •  'te.  Fi   i  re  a  fost  m .ue.aiul  Ion  Antones­
                      tr-o  perioadă  de  criză,   nivelul  men  dificil  pentru  Parlament.  domină  chiar  şi   viaţa  politică,  Al nucii*K'a acestor «ritp:n > im-  cu.
   1   2   3   4