Page 2 - Calauza_1991_70
P. 2
Pag. 2 CĂLĂUZA • NR. 70 # m i
BURSA (XXI) tică de favoritism pe scară na G orbaciov „face caz“ de afacerea Ne scrie un hoţ
Azi Filipinele se zbat
ţională.
cu blocurile din A rm enia. In ur
într-un m arasm economic asem ă m a cutrem urului din 7 decem brie
CORUPŢIA nător ţării noastre. 1988 s-a descoperit că betonul fo
In m om entul de faţă, în num e Coreea de Sud. în 1988, vechiul losit în num eroase construcţii (U rm are din pag. 1) fund dublu. Loc iera destul, aşa
că dam igeana o luasăm ca so lă
roase ţâri, hoţia şi extorcarea preşedinte Chun Doo Hwan, a distruse de cutrem ur prezintă o pânlru Valone şi C iuntitu. Ba săm la M arin, pretenu iu C iunti
s-au erijat în m oduri de existen fost constrîns să ap ară la TV prea m are proporţie de nisip. nii să aduceau cu m aşinatro va tu ăl dă lucra la aprovizionare
ţă. C'orupţiy nu cunoaşte fron pentru a recunoaşte public fap „Cim entul a fost furat" — a spus liză verde dă m etal. P ă lîngă ca- la Uzina doi. Vinu iera d ă aco
tiere Să exem plificăm . tele de corupţie şi violenţă comi liderul sovietic.
se de regim ul său m ilitar. seriţă m ai iera şoferu şincă un perire, fraiereală pentru ăi dă
Senatul Statelor U nite sem na II B. mam eluc. Parcau lovelelen casă şi ar fi în treb at oareceva. T otu iera
Japonia în 1989, P artidul Li-
lează că peste 300 de societăţi ber-D cm ocrat, la putere, a fost CURSUL VALUTAR să topeau băiţii care punde pu sim plu ca ciau ragaţa. Am in
am ericane au m ituit înalte per acuzat de afaceri în cursul unei M arca germ ană are un curs tea. Restu, frecţii la picior dă trat pă drum u cărei cunoşteam
sonalităţi străine din lum ea afa form idabile înfrîngeri electorale. valutar favorabil în raport cu do lemn I F ata răm înea singurică- (a ORL zece şi cinşpe punct
cerilor, Exista în vigoare o lege, Libia. Tot în anul 1989 s-a do larul. N um irea lui H elm uth Schle- singurică sănveţe să num ere la croiţi săi vizităm oă vechiu pre-
din 1977, num ită „Foreign Coi- vedit că preşedintele G adafi a singer în funcţia de preşedinte bălceşti şi săm parlă flota Ia po ten şi săi alduim cu un vin dă
rupt Pracliccs Act". Ea sancţio apelat la diferite firm e germ ane al Bundcs Bank influenţează po pulaţie. N im enea nu ne o băga la ăi bătrîni. M arin iera plecat
nează orice bacşiş vărsat de în pentru construirea unei uzine de zitiv evoluţia m ărcii, acesta fiind in seam ă, puteam să ne dăm pă la bejeatem e după ceva m ate
treprinderile am ericane oficialilor arm e chimice, plătind sum e fa renum it pentru politica sa de păstă cap şi săn ghiţim săbii ca riale aşa că neam pus pă aştep
străini. m enţinere a unui nivel ridicat la circ... tat. Am aprins cit o ţigare şi
buloase oam enilor de afaceri ger al dobînzilor. Inflaţia stagnează,
în Fiiipine. fostul preşedinte, mani. G uvernul federal nu şlia Peste două săptăm îni iera fics ne făceam că povestim . N am lă
TVrdinand Marcos, a jefuit ave nimic... m arca sc stabilizează. ziua dă trei, zi dă salar, ziua haş. sat nici un m uc pă jos. Şacu
rea naţională practicând o poli" U.IÎ.S S. Preşedintele Mihail D im ineaţa nam putut săm buc ecsplodează bom ba. B ătrine m eş
BURSA NEAGRĂ dă nici o culoare. Aveam pă ore ter cu m aşina cu banii vine ta
tolu ticluit m ă rugasăm la dum- m an M arinică al nostru. Cind îl
J Unde mai găsiţi < ilinarea suferinţelor ! 1 $ ■ 0 7 5 lei nezău nostru al hoţilor să ne- vede pă C iuntitu dă săngheţe.
1 DAI = 95 lei
ajute. După acţiune m ă hotărîsăm Cei cu tine aici, m ăi T iti (aşal
\ Doamna POPA MARI A nuni cu ceaiurile si freeţiile J să gat cu loveala în deplasare, chem a p ă C iuntitu în v iaţa civi
lă),
pă unde ai m ai um blat ?
^ in virstă de 87 de ani — do pe care le aplică bolnavilor 1 şi să trag pă dreapta, săm i iau o Nu team văzut dă un secol I leu
i m ieilială în satul U nirea, .iad. din ţară şi străinătate. D oam . t LICITAŢIILE BANCARE dam ă com estibilă şi... recreiaţia m ă gîndeam so dăm uşor cu voit)
pentru Valone. Puteam
m are
’ Alba — face adevărate m i ne ajută ! V. R. , 1 $ = 190—195 lei pune pă fiecare în haine şin să- cam buclarisito dă tot, do ăsta
(1—6.06.1991) culeţi m ai bine dă o jum ate dă acu nu m ai scăpăm 1 Nici num i
VIERMII SE URCĂ DEJA PE PEREŢI..." © 1 S = 1,7564 DM milion, aşa că am lu at cu noi o trecea pin galava că fra ie ra dă
1—6 06. 1991 — Bundcs dam igeana şi o geantă dintralea M itică ne dă o m ină de ajuto r.
Vă scriu în num ele locatarilor Poate nu ne credeţi dar să ştiţi Bank). ____________
din blocul A l de pe str. P ru tu că vierm ii se urcă deja pe pereţi. dă să fac din m ici m ari, cu (va urm a)
lui din H unedoara, de unde nu O are cine va răspunde de bolile
s-a mai ridicat gunoiul din anul ce pot apare odată cu venirea
1990. E vorba de un bloc turn căldurii ? Sintcm 66 de fam ilii „Standul organizat de noi la TJB.C.0. porţile pe 6 iunie. R ezultatele p a r
încurajatoare,
activitatea
însă
care are fosă interioară pentru în bloc. Nu m ai punem la soco
gunoi. In ziua de 16 m ai a.c. au teală copiii. O are vom prim i un dvs., a C am erei de C om erţ şi
venit trei persoane de la salu răspuns ? a trezit un reaI mteres...“ Industrie a judeţului H unedoara,
nu se rezum ă doar la a m ai bifa
britate. au lucrat cîteva orc şi
apoi au plecat. G unoiul a răm as. (ll.A.) o acţiune. C are este program ul
(U rm are din pag. I) tăţi a oferit practic m em brilor Cam erei, să spunem , în această
săi C am era de com erţ ? lună ?
D-na M. Ai s --- S înt deja fix a .
prim ul rînd
D-na M. A. : In
D n a M. A. : — Pentru a par.
Tratamentul cu unde bioenergetice (ieipa la TIBCO se înscriseseră am asigurat cadrul organizatoric te o scrie dc alte acţiuni în ca
iniţial 18 firme. însă cum tre fără a taxa servicii de reprezen drul relaţiilor dc colaborare cu
tanţă, doar chiria şi taxa dc a-
al Domnului lian Urzieeanu serioşi, au participat doar 7. Din m cnajarc a standului fiind su alte judeţe. îm p reun ă cu Cam e
buie să m ai învăţăm să fim _ şi
ra de com erţ a judeţului A rad.
tre acestea 2 cu capital de stat portate de către participanţi. în tre 13—15 iunie organizăm la
(U rm are din nr. 69) sim ţit o căldură puternică imin- (stil „Vulcan") şi doresc să re Problem ele de organizare a de A rad o expoziţie de produse a-
Rep. : — Erau oam eni m ulţi dîndu-m i corpul... Un sfîrşitul a- m arc în mod deosebit firm ele plasării, închiriere a spaţiului, lim cntarc, chiar dacă nu vom
a- olo ? ccltti m inut m-am sim ţit cum plit particulare „NAGHI&ZSOK", NA asistenţa de specialitate, precum avea stand, vom fi prezenţi pen
D.1J. : — De pe la orele 6 au de obosit, parcă aş fi tras in jug DA si societatea m ixtă LEO- şi facilitarea unor contacte între tru contractări. Vom colabora de
începui să vină de peste tot ; din 21 de ore... PARD-S.R.L. producători şi potenţialii benefi asem enea cu Satu M are pentru
Haia M arc, din Tim işoara, din Rep. : — C hiar aşa... REP. : — Ce produse au expus ciari, ne-au privit pe noi cei do realizarea unei expoziţii în Un
iii hor... Oameni şi suferinţe, ne D.B. : — Cum m ă vedeţi şi vă aceste firm e ? Au reuşit să rea la C am era de Comerţ. garia. în perioada 15—20 iunie.
văzuţi i, prăpădul lui D um nezeu.. văd... lizeze contracte cu parteneri din R E P .: — Doamnă Alionescu, R E P .: — Deci un program In
Rep. : — Şi ? Rep. : — Şi pe urm ă ? străinătate ? sînt interesaţi partenerii străini teresant, am putea spune. Ră-
D.ll. : Am fost la fişier. Acolo D.B. : — N-a mai zis nimic. D-na M. A. : — Au fost reali dc produsele firm elor din jude m îne doar ca şi firm ele din ju
era un ajuto r al dom nului Urzi- Eu am plecat în cam era în caic zate înţelegeri prccontrnetualc ţul nostru, prezente la TIBCO ? deţ să-şi deschidă acţiunile spre
eeamt, dl. Filip Nicolac, în tre fusesem deja cazat... eu parteneri din Turcia şi Israel, D-na M. A. : — Interesul, pot noi contacte de colaborare eco
timp a sosit şi dl. U rziccanu ca Rep. : — Cum ai urm at trata in special, un bun cîstig au a- spune, a fost m are. Insă de la nomică.
re a zis arătînd spre m ine : „Kă-i m entul în urm ătoarele zile ? vut firm ele Inincdorene prin vin. a fi interesat şi pînă la a con D-na M. A .: —... să ne caute
fisa că-1 internăm !“ După ce s-au D.B. : — Tim p de zece zile am zarea liberă la stand a produ tracta produsele, m ai sînt cîteva şi să ne solicite sprijinul fără
întocm it formele, am m ers la Urmai acelaşi tratam ent eu unde selor expuse. Deosebite aprecieri, etape ce trebuie să le luăm în rezerve, ori de cîte ori nu ne
cam era 102 nude e şi sala dc tra bioenergetice. în fiecare zi pe atit de calitate rit si estetice, au considerare. Am facilitat contac voie. Noi sintcm dispuşi să Q
tam ent biocnergetic. M-am dez Ia orele 12,30, in afară de sîm- întrunit articolele de cam ping şi te între producătorii noştri şi ca acordăm !
R E P .: — Încurajator îndem n,
brăcat şi am aşteptat în picioare. băta eind ni se făcea tratam en agrem ent, confecţiile tip sport şi m erele dc Comerţ rom âno-clvc-
Stăteam drept ca lum inarea, cu tul la ora 10. lenjeria de pat produse de fir liană şi rom âno-isracliană, inten- doam nă M aria Alionescu. In nu
emoţie, cu team ă, cu speranţă. Rep. : Cu dl. Urzieeanu ai mai ma Naghi&Szok — trebuie să re ţionîndu-sc crearea unor societăţi mele cititorilor şi de ce nu, al
Apoi ;l venit dl. Urziccanu care discutat ? m arc interesul patronilor acestei m ixte în domeniul alim entar şi potenţialilor m em bri ăi Cam erei
m mod foarte firesc a trecut cu D.B. : — Sigur. L-atn întrebat societăţi pentru estetica şi pre cel al produselor dc mic consum. de Comerţ, vă m ulţum irii şi aş
palm ele am îndouă pe lingă cot eu de una de alta... mai eu seanţă zentarea comercială, tricotajele Ofertele Ic'am distribuit deja. teptăm veşti bune d.c la dum
itul meu... La ttn m om ent dat dacă a mai avut cazuri de polio- m anuale produse în atelieielc REP. : — Tîrgul si-a închis neavoastră. . , . ...
s-a oprit pentru o clipă in drep niclilă şi dum nealui nti-a răspuns firm ei NADA. produsele de a r
tul capului spttnînd ca pentru că da şi că tratam entul a dat tizanat şi m acram euri ale doam REGIONALA C.F.U. TIMIŞOARA
dum nealui însuşi : „Boala porneş roade de fiecare dată. Ii un om nei Popa, întreprinzătoare p arti anunţă
te de pe sistem ul nervos..." A de treabă, vorbeşte frum os, H ve culară. scoaterea la licitaţie a unor spaţii com erciale din incinta staţiei
trecut ctt palm ele deschise cam un de pe bolnav, n irl tratează ca REP. : — înţelegem că aceste Deva.
m inut pe lingă corpul meu... pe un obiect nefolositor. firm e sau întreprinzători particu Licitaţia va avea loc la data de 26 iunie 1991, ora li , la se
Rep. : — Ai sim ţit ceva ? diul staţiei Deva.
D.ll. : — Prim ul sentim ent a (va urm a) lari sînt înscrişi ca m em bri ai Inform aţii suplim entare se pot obţine la Divizia C om ercială
fost acela că îm i furnica ceva în Dialog realizat de Camerei dc Com erţ şi Industrie a Tim işoara, str. G ării nr. 2, telefon 14950, 11951 interior 2453.
degetele de la picioare... apoi am V alcriu liâurcanu judeţului H unedoara. Ce facili
al1» ™ ... Lisev*- .. v ■ „v.
(U rm are din pag. 1) panie electorală eonrprim ată la
li'iea unor proiecte de legi, de „Minciuna are picioare scurte“ 3—4 săptăm îni. Dc abia dc atunci>
vine pretextul unor dispute poli adică dc pc la m ijlocul lunii a-
tice, departe de m ateria legii prilic sc poate vorbi de alegeri
respective. Acest lucru denotă list. Se parc că acest lucru nu I.ăsînd glum a la o parte, d-1 grupul m ajoiitar clin cele două le legislative şi prezidenţiale ca
instabilitate politică şi socială. este suficient, deoarece efectele Dijm ărcscu a evaluat greşit .si camere. Ştim foarte bine că în re, iată că au ajuns în luna iu
A şadar viaţa economică, so reform ei încă nu se prea văd. tuaţia ; atunci cind a an unţat că cercarea de rem aniere guverna nie a anului 1992. Acesta a r fi deci,
cială şi politică este extrem de Şi lotuşi G uvernul României alegerile se vor desfăşura în lu m entală a eşuat practic, tocmai un parcurs normi.1, desfăşurat
instabilă dom inată de confuzie şi are nevoie de credite externe. na octom brie sau noiem brie. Poa pentru eă prim ul m inistru nu într-un ritm alert şi fără nici o
indecizie. Posibilităţile dc redre Pentru a Ic obţine, este necesar te că anum ite raţiuni politice Uau s-a consultat cu deputaţii F.S.N., încurcătură.
sare prin forţe proprii sînt ex un elem ent nou, care să spulbe îndem nat să facă acest lucru, dar sperînd eă aceştia vor vota noua A şadar, dom nul D ijm ărcscu
trem de reduse, deoarece in re neîncrederea occidentului. A. adevărul e că a produs confuzie listă fără să-şi pună prea m ulte s-a înşelat atunci cind a socotit
dustria rom ânească are nevoie cest elem ent poate fi dc natură şi derută în rîndul oam enilor ne probleme. Se parc că lecţia de că putem avea alegeri norm ale
de m aterii primo, energie şi teh economică sau politică. avizaţi. Ştirea a picat ca o atunci, nu a fost totuşi suficien în acest an. M ai există varianta
nologie, pentru care silit necesa în acest context, recenta de bom bă şi reacţia a fost im ediată. ţă ,pentru eă din nou G uvernul alegerilor anticipate d ar ele sînt
re resurse valutare. Avem deci claraţie a d-hii Eugen D ijm ărcs- S-a anun ţat a doua zi că nu se s ra depăşit atribuţiile1, nnunţîncl declanşate de preşedintele ţării
nevoie de credite externe, dar cu începe să capete sens. Mă re pun în discuţie şi alegerile prezi data posibilă a alegerilor. într-o singură situ a ţie ; dacă
organism ele internaţionale im fer la ideea avansată de repre denţiale. Dc altfel dom nul Ilies- Term enul an un ţat nici vorbă P arlam entul nu elaborează Con
plicate nu se grăbesc să ni le a- zentantul G uvernului privind cu, a precizat că alegerile vor »ă poată fi respectat. stituţia în cele 18 luni prevăzute
eovde. De ce ar facc.o atita timp organizarea de alegeri legislati avea loc după adoptarea Con M ai iutii trebuie term inată şi dc lege, term en ec expiră în ia
ril mi oferim garanţie că le vom ve încă in acest an. De altfel stituţiei, punct de vedere întărit votată Constituţia lucru ce poa nuarie 1992. D ar oricum , alege
p. l n ram bursa. el şi-a exprim at unele reţineri apoi şi de dl. Ion Aurel Stoica, te fi realizat pînă la sfîrşitul lu rile anticipate nu ar sluji prea
G aranţia cea mai bună pe în ceea ce priveşte sprijinul a- preşedintele executiv al F.S.N. nii noiem brie. Apoi trebuie or m ult scopului urm ărit de Gu
■ am putea să o oferim ar fi cordat de Parlam ent program u Problem a care sc pune, este ganizat referendum ul care ia şi vern, ele adiicîndu-ne din nou
0 i vae.om ir in(r-o o roca re reve- lui de reform ă. M ii direct spus dacă şi Colegiul director al Fron cl o lună. Poate undeva pc la într-o stare de provizorat, adică
r, ■ l-i a'- 'ste eondiţii, sint ne- G uvernul are un program bun, tului care este form at în cea mai mijlocul lunii ianuarie vom avea de instabilitate şi nelegilim itate.
• cs - garanţii politice, adică o dar nu şr! poale pune în apli m are parte clin parlam entari, va Constituţia. Apoi trebuie elabo Care poate fi atunci substra
r; :: iudino in ceea ce priveşte care din eauzn Parlam entului. consim ţi să susţină o idee irea rată Legea pentru noua organiza tul declaraţiei dom nului D ijm ă
p ee; -al de dem ocratizare, sta- Cu alte cuvinte osie necesar lin lizabilă. Conflictul dintre P a rla re adm inistrativ-teritorială, a- rcscu ? U nul sin g u r, de a obţi
1 II lalea structurilor politice şi alt Parlam ent care să sprijine plicarca ci (care înseam nă înfiin ne credibilitate în occident în-
iu: 'vog-am de reform ă adecvat. aciuatul G uvern şi politica sa. m ent şi G uvern, tinde să devină ţarea unor comune şi judeţe cu vederea obţinerii creditului de
unul de substanţă şi ar putea du
s aguriil clem ent pozitiv este Bine gindit ; lansăm noi ideea m ari com plicaţii) etapă ce nu 1 m iliard dc dolari. „Scopul scu
de fapt, program ul de reform ă asta cu dizolvarea P arlam entu ce la căderea actualului Guvern. poate fi m ai scurtă de o lună şi ză m ijloacele" spune un vechi
al guvernului Roman care este lui (care oricum este discreditat A devărul este, eă dl. Petre jum ătate. U rm ează alegerile loca proverb. D ar m ai e u n u' earo.
considerat drept tel mai avan în faţa ţării) pînă nu le vine lor Roman, a abuzat puţin de în le care şi ele au ncvic dc cel pu zice — „M inciuna arc picioare
sai din întreg blocul fost socia ideea să ne ceară demisia. crederea pe earc i-a acordat-o ţin o lună jum ătate, cu o cam scurte".