Page 3 - Calauza_1991_71

C A L A U Z A • N R . 71 • 1991 5

I.a Dinludsbuhl a avut loc reu­
niunea anuală a saşilor originari
Cine spune adevârul ? din Transilvania. Dl. Dankwart
Iteissenbergcr, preşedintele aso­
1 ciaţiei, a arătat eu acel prilej că C.P. 631-5 TIMIŞOARA 1900
Cazul (1-1 ui Nicolac Marca c monilor, de alinarea suferinţe- ^ speranţele de revenire a saşilor
deja binecunoscut cititorilor lor, trebuie să fim mai reeep- i în România sînt incerte atîta timp Cont 45.11.09.79 C. E. 0.
noştri. I.a terminarea celor pa­ tivi deeît la orice, să sprijinim ) cit nu va fi soluţionată proble­
tru zile timp in care s-a întîl- orice iniţiativă care ar putea \ ma proprietăţilor. Pină cinci „pro­
nit cu bolnavii la sediul nostru da rezultate favorabile. în fond, l prietatea germanilor" nu va fi Timişoara
— li s-a spus celor trataţi să ne aşa cum am spus noi îutol- / înapoiată, nu există speranţe de
scrie despre rezultatele (poziti­ dcauna — feoria cu teoria, 1 păstrare a „elementului german"
in România.
ve sau negative) ale tratamen­ minciuna eu minciuna, adevă- ţ
tului asupra căruia. în definitiv nil cu adevărul şi speranţa cu i Interesele strâmutaţilor .şi grija
numai Dumnezeu şi cazurile re­ speranţa. Noi siutem de par- >
zolvate fericit pot să hotărască tea speranţei. Declaraţia alătu- \
existenţa acestei fabuloase mc- rată a d-Iui Ariton Constantin l Amintiri despre părinţii met
dicine naturale tradiţionale şi din Ilunedoara — grăieşte sin- } Ce se m a i
a unor pricepuţi mînuitori ai gură despre adevăr şi minciu. 1 întîm p lă la VH. Mama, după cum ştiţi, era pentru săraci şi-l viii pe tv,.i .Ui,
ei. Printre aceştia noi am pus nă .despre o speranţă pe care ţ şi scriitoare şi, cu toate că umbla şezat pe un fotoliu, ascultînd
.......—
—
mari speranţe în dl. Maren. “ numai netrebnicii încearcă * 1 U n iu n ea zile întregi din spital în spital ceastă poveste pentru copii. D<r
o întunece înainte de a o vor
Cind e vorba de sănătatea oa. fica.„ în timpul războiului, deşi întâl­ altfel, mama mai scria in neel*
nea pe toată lumea- politică, ga.
timp şi o serie de articole peffc!
Izgoniţilor sea timp să scrie o caile pentru tru un jurnal destin.,t sold .:iîojţ‘
mine, pentru că atunci nu se gă­ de pe front, precum şi alte
Q, seau cărţi pentru copii. Eu apar­ printre care una se nume., IIR*
ţin unei generaţii care n-a avut LA INIMA MEA LA INIMA LOR,*
•-/— / i pentru păstrarea elementului ger­ jucării, pentru că nu erau. a- Este interesant să amintesc
//l/Jeie v Lt. man în România sînt reprezentate parţin unei generaţii care a cu­ tui că tocmai în acea epocă
de asociaţiile saşilor transilvăneni
1 . , ) * ■/ - noscut de copil greul, foamea şi' mare înfrigurare, rînd eram
~.oî io C -J6 J 'I cX g u fcU ti te u #{*'&>• şi a şvabilor bănăţeni. Asociaţia moartea. Povestea pe care o conjuraţi de inamici şi păfâsr
are sediul în Munehen. Prima scria mama era despre o fetiţă de aliatul din răsărit, a venit
^ v. f .t9.P. . i - dintre organizaţii numără circa numită Pansy, care, doritoare telegramă din Franţa anunţînd
47 000 de membri iar cea de a de aventuri căuta să ştie cc se
/Ş iu -a x & e -if- S ' J r S L & L j - t ţ » doua — 10 000. Tot cu acest pri­ află după uşi închise. Trccînd că mama fusese aleasă membri
lej s-a eonsiatat eă cele două a- printr-o uşă din grădina mamei corespondentă la Institutul Frnn^
ţei, „Academis des Beau ;- ’ ■ \s^T,
! U , i ^ 2 soeiaţii sînt cele mai mici orga­ ei. Pansy a intrat intr-o lume de Era prima dată de h>. fun-'.trea
nizaţii afiliate Ja Uniunea Izgo­ basme deschizând tot mai multe
o luC '‘ h-i-tii&.T Institutului Franţei cinei o f©
niţilor, uşi misterioase. Povestea aceas­ mele a fost onorată eu aceasta
\ îj jifte - t C&--c>2i‘<uej/t Din luările de cuvînt redăm : ta îl îneînta pe tata, care nu distincţie.
„în România au rămas puţini locuia cu noi Sn strada Carol, ci Curajul mamei a rămas neîu
l u a t e i p / o e P - h t2 a z Y ? o c ± u iT £/C 'X iL # -tu - * membri ai minorităţilor etnice de în strada Lupuşneanu, ia Mare­ fricat şi a continuat faru şovăiî
care trebuie să avem grijă. îna­ le Cartier General, de unde ve­ lă şi în momentele eframaeb
* ’ Y iii i & Yzzo As.. YcuJUczzu Y c /J u■UC' nea seara să audă ultimul capi­ cind. în primăvara anului 33il
inte de război, numărul etnicilor
tol. Era o uşurare pentru el să Puterile Centrale au impus prii
_.U\ u * p./d*.-ua '-iu. f <X i>U O i germani era de 800 000, aeum ră- fie cu noi şi să audă ce desco­ forţă, la Bucureşti, condiţii gr
mînind mai puţin de 100 000. In perise Pansy după ultima uşă le de armistiţiu, pe care tal
okn>pj>, ■: tjxL ci ! u H * l Cmu L a ciuda schimbărilor intervenite în pe care o deschisese. Am o vie Regele Ţării, a refuzat să le ra
amintire de camera aceea, din tifice prin semnătura, s.1,
L.
. ) t i'-e .’ e t-l'ij t?P-cLe> , LI At/Ys, y L.Z/j (.Aia f t s L , R., valul de strămutare nu este timpul refugiului, care era ală­
> ,s«- utr-nea Ae*-'-" ~
>' -> 4 C în scăd<ere...“ turi de o sală mare unde se lu­ (•.a urma)
A a u n t i a u -m fU /a P -cc r M upUvt-r • *
S:on llnrdufeeţitl-Giani crau haine pentru soldaţi si Maica ALEXANDRA'1^
»7/ (•■${*/&< YCk .{/<<'* ,}-02<iz ' C.0 <* -IO/
~ / Y ' _fi
io .l-ilf £? C /'■)r 'â -lo YilCkAlfc Ay/viL -
V
L azi^c
’Yu Cin i-'A C ii'-y u /.>
LED Z E PPE L IN Cintecul răm ine acelaşi (I) \
-•'HUU£y.±i. Cf t1 /ei) £ . / C. /A y / ’YTctza t
i u a i . c c S ' C p . ' y ^ t i s ' J i f f i r/L y /u j.J -, M Povestea fjritputui îşi are una meritul agăţat de git ;c bufnea i
■re.inteştc: „privindu-i pe micuţul
dintre rădăcini în localitatea Jimmy cum sc „lupta" cu instrtt.
*■ , n l ‘A -Js ta c ite -I c A ’C c/< y / 2 ; CY^/viO m/O £:t Tleston, din comitatul englez
/ / rîsul... dar ascultindu-i impro­
Iii -■> la o ■ ‘a. atu, lr /4 ? / /<> / .iun' A'y Middlesex, unde in dimineaţa
răcoroasă de 9 ianuarie 1944 vizaţiile rafinate, erai eonstrîns »
ţ/ca: in o "o A t« a i/u i vede lumina zilei Jimmy Pa­ '■d recunoşti că „piti ui" avea
tricii York Page. Deşi părinţii ceva in cap..." Totuşi, nimeni
— tatăl, funcţionar într-o fa­ mi-l remarcă. Astfel, este silit i
/
\ /tiiaiA Y'CJa /// brică, mama, asistentă Ia ma­ să abandoneze pentru •noment
ternitate — nu dovedesc încli­ muzica şl, mai mult te dragul
\ naţii muzicale, micuţul Jimmy părinţilor, se înscrie la o şcoală
este atras de fascinaţia sune­
\ ! telor. in anul 1957, părinţii ii de arte plastice. 'Timp de 2 anh
între 1961—1963, obţine cit or
pină la dînsu] acasă, Ia Chiză-I oferă — de ziua lui — o chi­ rezultate promiţătoare >-a dc-
î DECLARAŢIE tău, judeţul Timiş unde mi-a/ tară spaniolă, astfel marca sa senator-grafieian, mulţi preve--
preparat siropuri. DI. Marcul pasiune pentru muzică prinde ti/idu-i o frumoasă carieră ui
i-a spus soţiei că după o săp-ţ contur, devenind singura preo­ acest sens. In acelaşi timp însă.
| Subsemnatul Ariton Con- tămînă o să mă ridic din patl cupare reală. I.a şcoală, aproape frecventează şi cluburile Ion-
’ sfantin, în vîrstă de 59 ani, po- şi o să mănînc şi pietre. Eu/ zilnic, profesorii ii ascund chi­ de săptămînă, ciută >u:azional doneze, unde ocazional mai
\ sesor al Buletinului de iclenti- nu mă puteam ridica din patl tara, de care nici măcar in prin cluburi, baruri sau la di. (iută în diferite trupe de ama­
|j late Seria A.P. Nf 450343 cli- singur, numai cu ajutorul alteiţ timpul cursurilor nu vroia să ferite serbări festive. Pupă ter­ tori. Aici îl descoperă, spre sfin­
ţ borat de Poliţia Hunedoara. persoane. se despartă. „într-o zi o să vă minarea şcolii, trupa colindă o- ţitul anului 1962, managerul
i domiciliat in Ilunedoara, str. Euînd siropurile preparate de! pară rău..." — încerca Jimmy raşele vecine şi zonele din îm­ Mike Leander şi-l invită »■)
i Al. Viahuţă, bloc nr. 2, ap. 10. dl. Marcu a pap-a zi m-am ri-^ să ameninţe femeia de servici, prejurimi, iar fondurile adunate participe la înregistrarea melo­
\ Fiind bolnav de neoplasm ui- dicat clin pat fără nici un au care — nevinovată — după o- le permit cumpărarea unor in. dici „Oiamands" a! cuplului Je-
ţ ceovegotnl rectosimaeliai, ulcer jutor şi mă simt din zi în zi/ rele de curs ii înapoia „instru­ strumente noi şi închirierea ilarris — Tony Median.
duodenal, m-ana operat Ia Cli­ tot mai bine. Eu îi adresez) mentul magic". în timpul liber temporară a unei furgonete, fi­
nica medicală III din Cluj, în muila sănătate domnului Mar- se alătură unui grup din car­ rii de necesară pentru deplasări. (Eu urmai
urma operaţiei mă simţeam tot cu. \ I tier, denumit „Neil Chrislian Unul dintre prietenii săi cei
mai rău- Aflînd în ziarul „Că~ Ilnnedoara Crusaders", cu care le sfirşit mai apropiaţi, Jeff Beclc îşi a- ŞTEFAN 1IUDOI
ăuzn“ de cR. Marcu, pe data 11. VI. 1001 | i______________
\ de 2(1.05. 1091 am trimis soţia Ariton Constantin
-1 MICA PUBLICITATE INSPECTORATUL DE STAT TERITORI \L
,V,VZ.,rt’.W AW ,VA*J,A V .V .W W ^V , PENTRU PROTECŢIA MUNCII
© Vine! Renault 5 avariat, tele­
fon 35G,'(108.->1, după ora 17. HUNEDOARA — DEVA
A R S JA L E V ID E O A N l N Ţ Ă
© V iod maşină Tricefal „Veri-
(as 300". informaţii telefon Scoaterea la concurs a următorului post :
L A V A R Ş O V I A 057/20001. © inspector în specialitatea exploatării minere.
Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele 05G/I3UG,
© Profesor gimnaziu, 57 ani, 05(1/25020, zilnic intre orele 7—15 sau la sediul unităţii noastre
in 29'iuai a.c. a fost mare ja­ premiera Ia Los AngcLes sau^ posesor apartament în Bucureşti din Deva, strada 22 Decembrie, bl. D 3, parter.
le video prin toate „talciocuri­ Londra - ei îşi fac rost de co-" (zona Gării de Nord) caut o fe­
le" varşoviene de înregistrări pii şi le difuzează în cîteva mii 2 meie cinstită, fără obligaţii, in
video. 3’JO de casete au fost de­ de exemplare în URSS, Germa-Ş vîrslâ de pină la 45 ani pentru
clarate „înregistrări ilegale" şi nia şi Cehoslovacia. In timpul f a ne cunoaşte şi căsători. Nu am BIJUTERIA „MIEN S.R.L.”
încălcări ale drepturilor de au­ marii acţiuni de la Varşovia au«î vicii. Informaţii Ia telefon 155 15, Deva, str. Libertăţii Bloc LI
tor. Poliţia a declarat prin pur­ fost depistaţi şi 10 „iubitori" ai5 prefix 05G. \ iude f, preţul de 2300 lei gramul, bijuterii din aur 14 K :
tătorul ei de cuvînt J. Kruszin- celei de a şaptea arte originari J — lănţişnare
wlA. V , ■
şki : „E cea mai mare operaţiu- din Moscova, Leningrad, Kiev, 2 © Vind motor Alf.O Di< set, — inele de damă şi bărbăteşti
.■ ne de asemenea gen... „Piraţii" Minsk şi ţările baltice, care i plus culie Hunedoara 057,13551. — veri ghete
care
Ş polonezi dc producţii eincmato- intentionau să multiplice înS — cercei
■’ grafice acţionează cu abilitate Pierdui legitimaţie •>orvi, jti <4i- — brăţări
5» şi promptitudine. La 3—4 zile URSS filmul „Naşul" (partea beratit de CI.I.G.C.L. !>-¥!, pe „MIEN S.R.L." \ 5 oferă cea mai frumoasă,'elegantă t i avan­
‘‘ de }a prezentarea unui film în treia). ţ numele DRĂGUŢ \ . O tajoasă bijuterie din oraş!
deelar mită.
/ / A V . m W A W M W W M W W ^ W ’.S W /A ’.W i'.V .VA