Page 1 - Calauza_1991_72
P. 1
Locuri de muncă Deocamdată utopii... cîndva?
DAA!
Contacte în Franţa Geografia unor posibile conflicte in Europa
profesionale Sezonieri pentru 1. U craina — Rom ânia : Con intra (sigur) în discuţie şi cele
agricultură flictul poate să pornească de la două districte rupte de Bulga
fireasca şi necesara suveranita ria în 1913 şi alipite la Serbia...
La sediu] Fundaţiei te a Bucovinei de nord şi a Ba Totul se poate...
La cererea a
num eroşi citi
j „EXPRES" din B uca tori publicăm m al jos adresele sarabiei de sud, teritorii rom â
\ re.şti a avut loc o con- neşti care actualm ente aparţin 4. Slovacia — U ngaria : Con
care
angajează
firm e
unor
i vorbire între conduce- m uncitori sezonieri pentru agri U crainei. După unele estim ări, flictul poate fi alim entat de
/ rea săptăinînalului „CĂ- cultură în F ran ţa : in M oldova a r trăi circa 900 000 drepturile m inorităţilor naţio
1 LĂUZA" şi patronatul 1. N ature ct Progres : 53, rue de ucrainieni. T otul este posibil... nale m aghiare din Slovacia de
^ şi conducerea respecti- sud, unde, potrivit estim ărilor
de V augirard, F 75U0C Paris, 2. Serbia — U ngaria : Conflic oficiale, trăiesc peste 580 000 de
1 vei luu d aţii de publica- France ; tul a r avea ca bază de pornire m aghiari... Totul se poate...
/ ţii şi editură. A u fost 2. 40, rue de Talleyrand, statutul Voivodinei şi drepturile
l abordate problem e de entice ale m aghiarilor din Ser 5. (Pe cel de-al cincilea nli-t
ţ interes com un ca : dilu- P.O. Box 10. F-51057 Heims Ce- bia. E ventual poate fi luată în trecem nici. Vă lăsăm pe dvs.
, î / zarea, ap ărarea adevă- de.x, C ham pagnc, France discuţie şi situaţia sîrbilor şi dragi cititori sâ-1 intuiţi, ştiind
3. Jcunesse ct R econstruction noi că nu vă lipseşte instinctul
"V \ > i ru lui cititorilor pe care croaţilor din Ungaria... Totul se
10, rue do T rcvide, F-75009, P a de apărare al românului...).
. 1 îi slujesc, apărarea in- ris, Franco ; poate...
ţ tcreselar publicaţiilor în 3. Serbia — B ulgaria şi Mace A şteptăm scrisorile dvs. Cel ca
- . - t contact cu statul şi or- , 4. 20, rue B erthe Molly, donia — B u lg aria: Totul poate re va redacta corect posibilul
I ganism ele sale. F-GS021 Colm er Cedex, A lsace; porni de la problem a autodeter conflict de la punctul 5 va pri
i ţ O convorbire sim ila- 5. 5, rue Aime Ramon, P.O. m inării naţionale a m acedone mi un prem iu în valoare de 5000
- l ră a avut Ioc în tre con- nox 8, F-11501 Carcassonne, nilor, pe care bulgarii şi sîrbii lei din partea ..Călăuzei-' T er
- —«a... - ’ ducerea publicaţiei noas- Langcdoc-Roussillon, France : îi consideră de-ai... lor... Pot m en de aşteptare — 15 iulie a.c.
ţ tre şi conducerea G ru- 6. 7, rue des Corroycurs, P.O.
f t u u i â a i e - j i pului de publicaţii si Box 1504, F-21033 Dijon Cedex, I n n u m ă r u l n o s tru v iito r v o m p u b lic a s u b t i t l u l :
1 diturâ „ROM.ANUL" B urgundy, France ; CE NE POATE OFERI AM WAV CORPORATION ?
4 o avantajoasă propunere de afaceri din partea colaboratorului
{ e.te.le. / V. X. 7. C ontre d'Inform aljon ct de
O ocum entation Jeunesse (CIDJ) nostru Petru Ju rj din S.ll.A. Nu uitaţi — e vorba de ceva toarte
F-75710, Paris, France, im portant şi tentant. ■ __________ _____________
Se zvoneşte că sint m ari
neînţelegeri politice in ccea ce
priveşte ocuparea soclului
fostei staiuj a lui % .1. Lenin
din faţa fostei Case a Scinteii
(Piaţa Presei Libere). Fncer-
cînd să venim m sprijinul
soclului singuratic ziarul nos
tru prim eşte de la cititori pro
puneri pe rare le va publica
şi apoi le va transm ite cui
trebuie.
Acceptăm separatismul? Doamna Edith Cresson, primul ministru al Republicii tranceze
răspunde la întrebarea „ CE ESTE UN BARBA 7 ? “
Interzicem Partidul Comunist?
Cu ocazia vizitei d-Iui P etri Roman înti-un judeţ din T ran experienţa mea în guvern, Aînt
silvania unde a fost tare ocupat cu adm iratoarele nc-am gîndil roboţi foarte dotaţi. Dar un robot
a apărui peste noapte şi ideea să publicăm un inteiviu cu d-na prim m inistru Edith Cresson —
cronica alegerilor locale in această toam în cai c sc răspunde şi la întrebarea : „Ce este un bărbat este fixat întotdeauna asupra
problem elor fundam entale.
Un
nă care im pun urgentarea Con
stituţiei şi a legii adm inistraţiei TAevânement du Jeudi : Cc este I,’. J . : G ăsiţi că bărbaţii s-au bărbat adevărat poate să sc- în
P A R L A M E N T A R A locale pentru dum neavoastră, un bărbat? şele dar se îndreaptă întotdeau
în acest context, parlam entarii EDITH CRESSON : Cred că schim bat în ultim ii ani ? na. Cind viaţa sa are nevoie de
s-au concentrat asupra tezelor E. O. : Nu, nu fundam ental. fapte esenţiale va căuta să gă
Agenda <1.- luciu a celor două C onstituţiei. reuşind încheierea nu pot da definiţii. Sint bărbaţi. IA J . : Ce aşteptaţi de la uo sească un acord iiu ie el însuşi
cam ere ale Parlam entului este dezbaterilor şi adoptarea lor in Cred m ai m ult în noţiunea de bărbat ? şi proiectul său.
extrem de încărcată. Deşi de la tegrală. persoană. Pe planul personal aş Ii. G. : Ob, iată-nc aici ! De IA J. : Găsiţi ^u raporturile
începutul acestui an au fost a- U ltim ul pachet de şase teze a tept de la bărbaţi un num ăr de pinde de ce fel de bărbat ; pe dintre sexe nu devenit m ai fa
doptate 45 de legi. program ul de necesitat mai m ulte runde de caracteristici care sint destinate plan personal sau profesional. cile ?
reform ă mai are nevoie <le încă dezbateri şi în final au constituit să Ie echilibreze pe ale noastre P entru a stabili o relaţie adevă E. C. : M ult mai facile dreii
m ulte altele. G uvernul apetînd subiect de negociere între gru in cel m ai bun caz. rată am nevoie de-a sim ţi şi în acum 25 de ani, da.
in ultim a vrem e tot mai des la purile parlam entare. Aceste teze I?. J. : O femeie ? ţelege ceea ce dem onstrează ce L \ .1. : Ce toc acordaţi bărba
procedura de urgenţă. Este ca reglem entează în principal unele ţilor în viaţa d-voastră ? Plăce
E. C. : Este tot o persoană si
zul Legii privatizării sau a ce drepturi ale m inorităţilor naţio subliniez aceasta de două ori, lălalt. De-a aprecia cu însămi re, prietenie, dragoste, cam ara
lor referitoare la ordinea şi li nale, constituind deci un subiect deoarece foarte m ult tim p ea nu după propriile m ele criterii, mo derie-, confort ?
niştea publică, la organizarea a- extrem de delicat. O lungă şi a- a fost considerată o persoană. tivaţiile sale. Am lucrat mult, E. O. : Ţoale acestea.
dunărilor publice. cerbă dispută s-a purtat în legă în ultim ii cinci ani, in cadrul in
dustriei ,cu roboţi. Şi m-am gîn-
M aj sint insă atit de m ulte tură cu incrim inarea îndem nului în tre tim p a îndeplinit alte nu dit că diferenţa între bărbaţi şi D. A.
dom enii neaeopevHe eu regle (a separatism . m eroase funcţii. Nici bărbaţii, roboţi se găseşte confirm ată iu (Conlinuare în pag. a 2.a)
nici fem eile nu pot fi definiţi de
m entări legale. Lipseşte legea Cu două-trei săplăm îni în u r
lUVăţăoiîntului, cea a sănătăţii, mă, cind a fost dezbătută în o funcţie socială. Toate persoa V .V A V .V .V .V Z .V .V .V .V ,
cea do organizare a justiţiei, a Senat Legea Siguranţei N aţio nele declinate la m asculin sau jjj Ultimul scandal politic
audiovizualului, a urbanism ului nale. reprezentanţii U.D.M.IÎ. au fem inin, sint definite de o isto
a protecţiei invenţiilor, de orga părăsit sala şi n-au participat Ia rie, o educaţie, de calităţi şi de
nizare a S.lt.L-uUii şi evident fecte care o fac m ai m ult sau \ CU PtliA LA
m ulte altele. Şi pentru ca lu DUMITRU AUM.VŞESCU mai puţin respectabilă şi ap re
crurile să fie şi mai complicate, (continuare în pag. 2) ciată. Sexul nu are im portanţă. Ş WASHINGTON ţ
. v v . v . w . - . v . 'A V .V .W Z Z .W .V A V Z .V Z .V Z Z Z .W .V Z .V A '.W Z .W W M Nu ştiu clacă tot ro-
5 m înul s-a născut poet,
„Nu te găseşte-n puşcărie nici talpaiadului, Valone.. ţ d a r sigur că a venit pe
i lum e politician. Cind e
5 vorba de politică tu lea
ţi tul rom ânului îl fră-
câteodată, nam mai crezut eo a- i m intă, îl perpeleşte, nu-1
puc nespartâ. Nu m ă îm presio-
neşte dă nici unele da sorocit îl I lasă să doarm ă, îî tre
zeşte m ultiple angoase,
lumea interlopă Ne scrie un hoţ: dusei iisă poliţiotu. Ieram ca iar în cele din urm ă fa-
m ut'i lu nosferatu. P oftiţi înă
untru zice m alacul, vă aşteptam . ! ce explozie şi-l îndeam -
| nă să-şi facă publice i-
Acu o să-ţi povestesc cum am bun deschidem - poarta11, asta s-o Pâ m in e? poate greşiţi sigur I deile. O bturat, agresat
d at dă d ra cu ” după ce toemn deschis dudcvârntelca f?iii prag greşiţi ieu o caut pă... şi aici sau d etu rn at în fel şi
ieram eonştenl ca am cîştigat sta ca la unu optzeci lat în spa scântei în m intea lui V alone — ţ chip de comunism , ta-
lozu ăl marc- Cîştigat aiurea 1 te ca doi pâ doi, un dinam ovisl hai săncerc, poa să ţină... o caut i lentul de politician al
norocii porcesc o in trat în in sadea cu patru steluţe pă epo pă Vasilica... B uletinu urlă găli ! rom ânului se exteriori-
v en tar pu m ni Valone. L a uşa leţi şi eu ochii cîrpiţi în roşu ganii si m ă apucă dă b raţetă că J zează cu o forţă pe ca-
lu A uriforu când m ă m anifes indigo. îs ieu om dintro burată dacă nam m icrlito atuncea sc ' re nici el nu o bănuia.
tam ieu m ai dnl>o> chitind „om da bucatai asta dă cărăm idă pare cant înger bun. dă m ă pă Ei nu şi-o bănuia. în
zeşte dă infart la inim ă, în ău n tru
tim p ce alţii o studiau ]Ş
răpi lanul... vă doreşte... Î11 caz populaţie ca la cinem a cle-arn jţ dem ult şi o exploatau *
de pericol — avionul are pa d at în bîlbîială cinci lanţ văzut ţ transform înd-o într-o
tru ieşiri : cea l>c care aţi pă- şi pă A uriferii proptit între doi 5» slăbiciune.
iruns, una în faţă şi două la cu epoleţi ca isus cristos între i Şi au exploatat-o de
terale..." şi (observăm noi) nici ăi doi tîlhar'i pă cruce. M arele jj veacuri. De veacuri au
o paraşută. Aşa că timp de şpil Valone să reculege Şi caden î fugit rom ânii, ba la
o oră priveşti din cind în patru picioare ca un pisoi ’ dă îjS lam b u l, ba la Viena,
cnut la acele ieşiri prin care prim ă calitate. D om nilor zic, JV ba la Paris iar m ai nou
trebuie să te arunci (în caz tovaiăşi... bai căi o confuzie. jjj la W ashington, ca să se
de pericol) fără paraşută de
„Stim aţi pasageri — echi la peste 5 000 de metri... (cursa RAF VALONE î’ (cont. în pag. a 2-a) D reaptă şi cil ochi pătru n ză
pajul avionului ^condus de C aransebeş — Bucureşti). (Continuare în nas. a 2-a) A W .V .V W .V A V .W A V tori, aştept pe Făt Frumos..,
