Page 2 - Calauza_1991_72

Pag. 2 CĂLĂUZĂ • NR. 72 • 1991

Bursa (XXIII) (U rm are din pag. I) Ne scrie un ho{ d ă m ic cal m uşcat d ă ţîţa m ă-
tii, rău ai fost ră u ai ajuns, ia r
In tre tim p buletinu m iera la in tri la reciclare după num a pa­
an tăb lar careşi nota datele m e­
COTAltEA LEULUI 1>E taţia valutară („curs de echili­ şl trom pa lu eustace că anim alu tru lun i dă aer curat. D a cum
PIAŢA EXTERNA bru"), deocam dată num ai faţă de le probabil ca sănii dea adresa denui dăschisă uşa la început m ă-ntrebau am văzut că 41
la m is univers, prietena inter­
dolarul am erican. s-a p ierdut cu m oralu şi m ia albaştri nau h ab ar caş fi com­
Sînt patru luni de cînd BNR lopilor săm i scrie scrisorele dă bin at cu fu ratu dă la uzina doi
Trei bănci europene cotează tras o cazm ană păstă cap. Va­
ne face cunoscut zi de zi cursul oficial m oneda noastră naţională am or şi săm i trim eată o poză lone m ă gîndeam ieu năuc ăştia şiatuncea V alone dăştept şiado-
ce am inte dă un sfat oă la fa ­
la care este cotat leul la lici­ faţă de m arca germ ană : în culori dealea vii. Poate aveţi oare ce ştiu, da vai oare C iun­ cultate dă mi-1 dudusu un co­
treabă şi ieu vă reţin m ai zic
să nu tac. G ura că ţi-onchid tita ceo fi cu lei — cărei vră- leg de suflet.
D enum irea băncii un ităţi _ zice unu cu p ăru creţ şin civil jeala dam picat ca m uscan zăr V alone cînd vrei să dai dă
' cum părare vinzare îm brăcat. Dă undei cunoşti pe dă papagal la băieţii cu ochi
1. Di Erste F irst A ustrian M atache V irgil zice ăla şaratâ alb aştri 7 L uaţii p-ăştla dalei fraiereală la curcani zicea lei
fa o niznaie de vreo trei p atru
zice ala cu păru creţ care arată
Bank Viena 100 0,90 1,15 cu un deşti către A uriferu şi ce niţeluş a boschetar. M i-am hu­ luni şi tencalţă p ăn tru fleacu ăla
2. C redit Suisse Ziirich 100 0,70 1,41 cauţi a W a p N u-l cunoso si ha' lit ochiln tragedie la A uriferu dăl recunoşti, iară tu ascunzi
3. Rait'feiscn Z entral Bank b ar nam să m oară m am a m are şi iau zis în gînd vreo două lu loveala barosană şi pitacii Ia
A ustria 100 1,00 1,20 dăl cunosc, şo caut pă Vasilica, C untitu du origini, sfinţi pă­ oparte. N u te găseşte-n puşcă­
(curs la 5 iunie a.c.) o prietenă, c-am dă luat dă la rin ţi şi labe triste. rie nici talpaiadului V alone-m i
ea nişte lovele cei dădusem Aşa am aju ns la cercetări că zicea.
îm prum ut.
Deci pe piaţa valutară inter­ clară tendinţa ascendentă a mo­ ceam ieu în cîrduşie cu A uri­ Şatunci am jucat pă zaru m a­
naţională cotaţia era atunci de nedei am ericane, cu toate că Nic] una nici alta h aţ că m ă­ feru ? îm j ziceai» V alone nu ţii re hai băieţi la groapa cu fu r­
DM /ş = l,75. Ce înseam nă aceas­ Banca C entrală Japoneză a in­ garii pun brăţurile îa niînă. Eu scris să dai lovitura p în ă la nici şam început să recunosc*.
ta 7 La prim a bancă austriacă tervenit pe piaţă luni 10 iunie zbier aju to r a ju to r şi c-ăi o capăt niciodată. Ieşti blestem at (va urm a)
un dolar a r reveni unui curs de vînzînd m asiv dolari contra yeni. greşeală şi-o să m ă plîng şi
157—200 lei, la banca elveţiană Nici intervenţia spectaculară a undei ordinu dă arestare că
de 122—246 lei şi la B anca Cen­ Bundes B ank îm preună cu şap­ n-are nim enea drepţii să m ă Cu pîra la Washington
trală din A ustria de 175—209 lei te bănci centrale europene care
pentru dolar. C onstatăm că băn­ au vîndut dolari contra m ărci lege, m ă rog toată gargara pă (Urmare din pag. 1) rezultate nu prea se zăresc.
cile austriece sînt m ult m ai a- germ ane nu au reuşit să stopeze care o ştie orice şm eoheraş. Indignaţi peste m ăsură m em ­
propiate de cursul de echilibru tendinţa de întărire a dolarului PIosc, plosc îm i zornălră pîlniile pîraseă unii pe alţii. L ucru pe b rii opoziţiei sponsorizate s-au
al B ăncii N aţionale şi chiar S.U.A. Specialiştii afirm ă că a* care alte popoare nu-1 fac, dim ­ grăbit să declare că nici usturoi
de cel al „Bursei negre" practi­ cest curs slab al m ărcii favori­ potrivă. M ai ales cînd sînt în n-au m încat, nici dolari tl-au vă­
cate în Bucureşti, precum şi cu zează creşterea exporturilor, a- joc problem e serioase. zut, dînd vina unul pe altul. A*
cel de 200 cu cit se negociază jutînd la redresarea economiei... U ltim ul scandal de proporţii dică „istoricii" (PNŢ-cd şi PN L)
leul la Istam bul. II. B. din politica rom ânească se n u ­ pe ceilalţi (A lianţa civică, G rupul
m eşte NED. NED sîn t Iniţialele de dialog social, F rontul anti-
CURSUL VALUTAR BURSA NEAGRA unul institut ol cărui profil de­ to talitar etc.). U nde sîn t banii ?
1$ =175—180 lei clarat e foarte ortodox, dar, du­ — se întreabă ej^ultînd de bucu­
Cu siguranţă că m utarea ca­ 1 D M = 95—100 lei p ă cum se va vedea, dacă afa­ rie oficiosul FSN -ului, „AZI".
pitalei G erm aniei de la Bonn la ră e vopsit gardu, înăuntru-1 leo- în atare situaţie senatorul
B erlin va provoca un crash pardu ,era să zic CIA. A flăm că I.V. Săndulescu se repede piuă
acest „leopard" vopsit „NED“ a
m ărcii germ ane. L a 13 iunie LIC ITA ŢIILE BANCARE fu rn izat oarece ajutor dem ocratic, în S.U.A. ca să lăm urească situa­
ţia. Se
întoarce şi tace chitic.
cotaţia era de l$=l,815G DM. 1$ = 185— 196 lei dezinteresat bineînţeles, unei părţi L a fel face şi C ornel Nistoreseu,
ceea ce denotă clar că G erm ania (13—20.06.1991) a opoziţiei rom âneşti. Probabil d ar el nu tace şi publică aproape
UNCIA DE AUR
a înregistrat prim ul deficit lu­ ca să fie cit m ai constructivă. tot scandalul.
niv. m as. 373,50$
n ar al balanţei com erciale în N um ai că tot com bătînd construc­ O rice am spune viaţa politică
niv. min. 365,30$
ultim ii zece ani ! Este, tot m ai tiv sau construind com bativ, ne­ rom ânească e palpitantă şi pli­
cesara noastră opoziţie a păpat nă de răstu rn ări spectaculoase,
banii. C are nu erau nici prea pu ­ ca-ntr-o comedie de succes. Iată
Doamna Edith Cresson, prim ul ministru a! Republicii ţini, doar vreo două m ilioane. că am descoperit un alt talen t
De d o la ri D ezinteresaţi şi nu al rom ânului. Cel de cometHant 1
Franceze răspunde la întrebarea „C E ESTEUNBĂRBA T“ ? prea, m ai repede pragm atici ca D ar despre aceasta altădată.
toţi am ericanii, sponsorii au vrut
să ştie ce s-a făcut cu banii, că Un ardelean din B ucureşti
(Urmare din pag. I) L’. J . : Ce vă atrage la un b ăr­ L \ J . : C redeţi că un om foarte
bat : fizicul, inteligenţa, reuşita, frum os poate fi sistem atic un
L’. J . : In relaţiile cu bărbaţii, caracterul ? INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE PROTECŢIA PLANTELOR
cum operaţi o selecţie ? E. C. : întregul persoanei, cum imbecil sau nătărău 7 D E V A
E. C .: V iaţa va opera selecţia este ea construită. Deci rezul­ E. C .: Deloc. asigură în exclusivitate pesticide pentru com baterea tu tu ro r bo­
în funcţie de ceea ce sin tem şi tatul a num eroşi param etri care L \ J . : Se poate juca comedie cu lilor şi dăunătorilor din culturile agricole.
dovedim . constituie o personalitate. un bărbat 7 P rin O rdinul 15/1990 şi Ilotărirea G uvernului nr. 201/30.3.
L’. J . : Conform căror criterii? L \ J . : Intre un u rît inteligent E. C. : Da, bineînţeles, un pic. 1990 se interzice şi se sancţionează, potrivit legii, vînzarea dc
E. C .: Nu este un m ecanism şi un frum os prost, pe care îl către furnizorii din ţară a produselor dc uz fitosanitar, în sco­
intelectual. Arm onia este un cri­ preferaţi ? Face parte dintr-un joc care are pul com ercializării acestora, la persoane fizice sau juridice ne-
teriu după cum principiile fac E. C. : Nu aleg. Aceştia nu so regulile lui, dar cind le cunoşti autorizate.
o dem arcaţie foarte profundă. prezintă niciodată aşa. nu te mai păcăleşti
(Urmare din oag 1) exem plele în lum e unde acest
Interzicem Partidul Comunist ? partid este în afara legii. D e a lt­
votul final tocmai pentru că a- fel tezele C onstituţiei nu prevăd
colo se prevedea că Separatism ul o asem enea interdicţie care hai
constituie o am eninţare la adre­ plare, s-ar declara regiune auto­ ţie extrem de violentă din p ar­ ta iscată dc luarea de cuvint a să fim cinstiţi nu a r putea ti
sa Siguranţei naţionale. Proble­ nomă pe criterii politice ? Sau tea opoziţiei. Ideea clară şi sim ­ unui deputat socialist care nu a justificată. Problem a trebuie pu­
ma trebuie tranşată in tezele judeţele din centrul ţării care plă era asta : nu avem nevoie de fost de acord cu incrim inarea să însă in alţi term eni. Incrim i­
Constituţiei şi concilierea n-a au o populaţie m ajoritară m a­ Securitate. Sigur că lunga pe­ „acţiunilor totalitare de sorginte narea se îndreaptă îm potriva 3-
fost deloc sim plă. Este clar că ghiară s-ar deelara autonom e pe rioadă de dictatură exercitată com unistă" puse alătu ri de cele cclor m anifestări extrem iste
responsabilitatea elaborării Con­ criteriu etnic ? prin S ecuritate a descalificat legionare, fasciste, antisem ite, re­ care devin acte anticonstituţionala
stituţiei cade asupra Frontului Şi totuşi în tezele C onstituţiei com plet această instituţie în vizioniste şi separatiste. Ape- Deci nim eni nu va ti u rm ărit
ca partid m ajoritar în cele două a răm as doar separatism ul teri­ ochii întregului popor. D ar fos­ lînd la istoric şi atacînd vehe­ pentru că este com unist, an ti­
cam ere şi e a atare el face toate torial. Reprezon -iuţii P.U.N.H. ta Securitate este una şi Sigu­ m ent P.N.L. — ca autor a unor sem it etc. ci doar în m ăsura in
diligcnţele necesare obţinerii u- au încercat să introducă un a- ranţa N aţională c cu totul a lt­ înscenări şi abuzuri politice în­ care desfăşoară o activitate cu
nui consens cît m ai larg. Vă m endam ent care să incrim ineze ceva. Este cred dc prisos să mai dreptate îm potriva com uniştilor caracter legionar, com unist ctc.
daţi seam a ce efect dezastruos orice form ă de separatism . Depu­ susţin necesitatea asigurării si­ în perioada interbelică a reînviat care contravine C onstituţiei.
a r avea asupra im aginii ţării taţii şi senatorii F.S.N. nu s-au guranţei naţionale, m ai ales a- spectrul com unism ului în P ar­ Dacă aceste aspecte p ar clare
noastre în lum e — o constituţie m ai lăsat însă şi dc această dată cum, cînd Europa de est, lum ea lam entul României. S-a spus că şi nu au mai întîm pinat dificul­
care nu a r fi votată de repre­ antrenaţi într-o direcţie necu­ întreagă este convulsionată de între liberali s-a deschis practic o tăţi la vot, în schim b prohlem a
zentanţii m inorităţilor naţionale. noscută. Ei au votat îm potriva schim bări m ajore. îm potriva a- com petiţie în care scorul este acum separatism ului nu a p utut fi
Era aşadar, absolut necesar să am endam entului inai sus m en­ eestei evidenţe, opoziţia a susţi­ egal, 1—1, pentru că înainte de conciliată. T extul adoptat nu a
se găsească o form ulare a teze­ ţionat şi teza nr. 9 din titlul III nut cu tărie inutilitatea şi facto­ război, liberalii i-au băgat pc convenit grupării U.D.M.R. caro
lor care să obţină votul acesto­ a trecut cu o m ajoritate zdrobi­ rul de risc al acestei legi. Im ­ com unişti in puşcărie, iar în anii a protestat vehem ent. Ei — în
ra. Form ula propusă prevedea toare fiind votată şi de repre­ pactul în m ass-m odia nu a fost dictaturii com uniste situaţia s-a num ele tu tu ro r m inorităţilor —
lim itarea la separatism ul teri­ zentanţii U.D.M.R. însă favorabil opoziţiei. L ibera­ inversat. Deci chit pe chit zice se sim t în pericol. Adică zic ci,
torial, ca act anticonstituţional. Este o victorie sau o înfrîngc- lii, caro sînt coloana vertebrală dom nul deputat, dar acum echi­ dacă în Covasna sc deschide un
G reu dc tot parlam entarii F.S.N. re pentru F.S.N. ? Sigur s-ar pu­ a opoziţiei, au cedat şi au accep­ librul pare să fie am eninţat, co­ restaurant cu specific unguresc
au acceptat să voteze această te­ tea spune că, faptul că s-a ce­ tat să conlucreze la m odificarea m uniştii urm înd din nou să fie unde vin, nu-i aşa, cu precăde­
ză. E xistă m ultiple form e de se­ dat in faţa opoziţiei este o do­ legii. In fond această lege nu prigoniţi şi întem niţaţi. Reacţia re etnici m aghiari, aceştia vor
paratism care sînt acceptate, vadă clară de slăbiciune. In prevede nim ic special Ca să ne a fost prom ptă şi pe m ăsură. putea fi acuzaţi de separatism .
nu-i aşa ? Spre exem plu sepa­ realitate este după părerea m ea tem em într-atît de ca. Şi totuşi M ulţi deputaţi, în general libe­ Iniţiatorul legii dorea prin acest
ratism ul lingvistic, este mai pu­ o im portantă victorie strategică. num eroasele luări de cuvint au rali, s-au cutrem urat şi indignat text de lege să apere de fapt m i­
ţin periculos decît cel teritorial? Dacă eu num ai eîtcva săptăm îni devenit o team ă deja m aladivă la auzul acestor cuvinte. Cum a- norităţile de tendinţa dc izola­
A parent da. în realitate orice în urm ă, senatorii U.D.M.R. că s-ar putea prin această lege dică, com unism ul nu a m urit re. Iată acest pericol am eninţă
form ă dc separatism este dăună­ părăseau sala, deranjaţi de in­ să renască „odioasa securitate". (încă) în Rom ânia ? Team a de m inoritatea ţiganilor. care sînt
toare unei ţări, unei naţiuni. crim inarea separatism ului, ei nu Iată ,sprc exem plu, prevederea comunism , este o boală care se tot m ai m ult izolaţi în societa­
Norm al este ca o m inoritate să votat în unanim itate o incrim i­ obligativităţii persoanelor fizice vindecă greu. M ulţi a r dori, tea rom ânească. De altfel ceilalţi
se integreze în societatea in ca­ nare... lim itată. de a îurniza date organelor probabil şi dintr-un spirit dc reprezentanţi ai m inorităţilor au
re trăieşte şi nu să se separe. Infrîngcrea propriilor orgolii com petente a iscat un adevărat revanşă ca dispariţia com unis­ votat Legea Siguranţei N aţiona­
Există însă şi form e de sepa­ şi spaime, este m ult m ai im por­ scandal. Adică, sîntem obligaţi m ului să fie bruscă şi irevoca­ le, acceptind acest punct do ve­
tantă şi m ai benefică, decît a- prin lege să fim inform atori ? bilă, Vă aduceţi am inte că încă dere.
ratism care nu este teritorial, Sigur problem ele so pun în alţi în februarie 1990 s-a iiicercat Necazul este allul. R edactarea
dar reprezintă cam acelaşi lucru. părarca şi im punerea uneori cu term eni, libertatea individuală scoaterea Partidului Comunist paragrafului care se referă ta se­
forţa a unor principii ce par şi
Este vorba de separarea în inte­ fiind la rîndul ci garantată prin în afara legii şi aproape s-a reu­ paratism nu este în concordanţă
chiar pot fi bune. C onstituţie. De altfel şi în Co­ şit. Acum s-ar dori cam acelaşi cu textul votat în Teze. P c acest
riorul hotarelor ţării, prin auto­
Un exem plu sim ilar il con­ dul Penal este sancţionată a- lucru. tem ei, după adoptarea C onstitu­
nom izarea unei regiuni oarecare. stituie Legea Siguranţei N aţio­ ccaslă form ă dc tăinuire. Interzicerea Partidului Comu­ ţiei, legea va putea fi atacată ca
Ce-aţi zice dacă Tim işoara, ea nale. Sim pla abordare a acestui Ceea ec mi se parc însă ex­ nist ar fi însă o lovitură grea neconstituţională. P în ă atunci
să iau, un exem plu Ia îiilîrn- subiect a provocat iniţial o reac­ trem de .semnificativ', este dispu­ dată dem ocratici, puţine fiind insă m ai c m ult.