Page 2 - Calauza_1991_73

>Ja g . CĂLĂUZĂ • Nr 73 • 1991

Bursa (XXIV) Negocieri „SINCERI, NU CONTEAZĂ UNDE, NU CONTEAZĂ ClND“...

Simeni convinşi că mulli din­ — anele răspunsuri pot fi a-
tre dvs. au avut parte de nego­ mînate pe motivul unor cunoş­ (Continuarea interviului cu d-na Edith Cresson, prim-ministru al Republicii Franceze).
cieri, niai ales după etapa ,.l u- tinţe incomplete sau al neaduce-
prilie". în timpul unei negocieri rii aminte ; 11. L’ED. .1.: Adoptaţi aceeaşi bărbaţi-femei se raportează nu­ E. C .: întrebaţi pe alţii!
se pun întrebări şl se dau răs­ — cînd partenerul vâ întrerupe, tehnică cu fiecare ? mai la senzualitate ? E’ED. J .: Dragostea poate exis­
punsuri, se fac afirmaţii şi se lăsaţi-1 să o tacă. E. C. : Nu cred că se poale E. C. : Nu, deloc, fn orice caz, ta fără un raport de forţă ?
aduc contraargumcnte, se fac pre­ Atenţie ! O negociere nu este o adopta vreo strategic specială. nu un timp îndelungat. E. C .: Există întotdeauna ra­
siuni. oră de clasă. Aici există foarte Există din totdeauna o faţă co­ L’ED. J. : Sînteţi poligamă ? porturi de forţă în toate relaţiile
Cind intraţi la o negociere, e puţine răspunsuri „da sau nu“ ! mică ca în toate relaţiile sociale. E. C. : Toată lumea este poii- umane. Dar este dc dorit să se
bine să reflectaţi ia cîteva su­ ii. n. Dar, mai particular pe acest te­ gaină. Bărbaţii pretind să fie mai manifeste cit mai puţin posibiL
gestii : ren 'Mişcător, trebuie o reală dis­ mult dar nu-i dau importanţă. L’ED. J .: Exisiă lucruri pe
— rezervaţi-vă timp de gîndire ; CURS VALUTAR ciplină ca în toate lucrurile unde Aceasta fiind spus, mă gindcsc care le-aţi făcut în viaţă unice,
— nu răspundeţi niciodată pi­ 1$ = 1,7901 DM (17.06) ; vrei să reuşeşti. Trebuie să fii eă nu poate fi durabilă poliga­ pentru a vă fate iubită de băr­
uă nu înţelegeţi clar întrebarea ; 1$ «= 61,80 lei (17.06) autodisciplinat. mia. baţi (sau de unul) ?
— recunoaşteţi eă sînt între­ 1$ = 1.7945 DM (27.06). L’ED. J .: Putem fi sinceri ? L’ED. .1. : Acordaţi importanţă E. C. : Da, bineînţeles.
E. C .: Da, natural. Dar
nn
bări la care nu merită să răs­ 1$ = 62,04 lei (27.06) ; doar vorbind. Sinceri, nu con­ fidelităţii ? L’ED. J .: V-ar place să fiţi
de
depinde
E. C .: Aceasta
pundeţi ; UNCIA DE AUR 366,00$ tează unde, nu contează cind. ceea ce numiţi fidelitate. Este bărbat, şi dacă da, cine ?
E. C. : Nu.
—- pot fi date răspunsuri care (27.08) ; Putem fi foarte sinceri raportat o problemă morală. E foarte im­
să satisfacă o parte dintr-o Între­ la necesitatea reuşitei în ceea ce portantă. Dar trebuie să cunoşti (va urma)
bare, însă nu întreaga întrebare ; LICITAŢIILE BANCARE întreprindem. bine ce înseamnă acest cuvînt.
Î S - 190 lei (28.06.) ;
— o modalitate de a nu răs­ I.’ED. J. : Găsiţi că relaţia E’ED. J .: Vă găsiţi frumoasă? D. A.
punde la o întrebare constă în a BURSA NEAGRA
răspunde la o întrebare care nu 1* r = 185 lei ;
s-a pus : 1 DM 110 iei.
„RINGU GOL CA 0 BUCA GOALA DA MUIERE! “
(Urmare din s>ag 1) bandiţi mor taxat la judecată ăsta are loz comestibil la saltea.
născurtă. Vomita toată gargara scurt şi meşteşugăreşte dă penal. Mam pus pă treabă. Cin am in­
UN OM SI VIPERELE LUI cu lovitura dă la Uzina doi. Mo- Lcznu totuşi că pentru mine nor trat la moşun casă iera can barv-
4 nicntu icra dă gheaţă ia nvij, cu avut probe decît dă complice ca gladej. Chipuri pastă tot, ziare
jalon iei cit păntru un cimitir şoferu acţiunii, că mamt dă la şi zdrenţe vechi şio roche cu
Pasiunea pentru vipere, dra­ 7îs în microclimatul ci, cînd imi dă prund ucişi dă irod. Cum nu
arcuri la cur can filmele cu ari-
gostea pentru ele, nu este ab­ destâmuie cîteva din tainele ra­ ioram nepotu lui alcapone să eascric nuşi mai amintea dă aripile vîntului. Bătrînu iera-sonel
nici un fel ce şi cum, iară Ciun-
solut de loc la îndcmîna oricui. risimei sale preocupări. Deşi e scap pă cauţiune ean filme cu titu o fost domn cu D mare şio rău la minte, avean ateler un
.Sună mai mult a ciudăţenie, deşi copleşit dc griji, trece repede manechin dă ghips cuo mină
ori din faţa mea este, aparent, peste <:1c... luat totun circa lui... ruptă dă mii adusă aminte pă
un om ca oricare altul. Poate „Asta de-abia a mîncat. E ic- Ieşisăm dă două luni dîn puş­ Ciuntitu. Dă rîsu lumii, nam
prea cuibărit în modestie dar neşn. C ) săptămâni stă liniştită. cărie. Iarnă rău in opzeci şi frecat mult menta pîn zonă că
sint convinsă că, de asemenea Aici sint puii ei...“. şapte, l'rigu-frig. Valone foamen mio săi'it pă bec căn manechin
viclene fiinţe — cum sint vi­ "Minai;â de curiozitate: întreb : glezne, parale cam zero, pă ma­ îi dă lucru păntru Valone Şaici
perele — nu te poţi ocupa do­ „Dar eîl trăieşte o viperă 7“ ma leono cave să mă ia la piep- începe Bătrînc meşter ultima re­
rit in mare linişte şi calm. fără „Cam 1.2 ani". ...Şi cum arată o tu iubitor şi să madopte ca fur­ priză. Rirvgu gol ca o bucă goală
trufie şi orgoliu. De aceea el se viperă bâtvînă ?“ „Nu ştiu. Toa- nica pă greier nam mai găsito. dă muiere : în cap la ăl fără
retrage zilnic în camera lui dc te sînl prinse şi ic-am apreciat Roză dă album : Valone jigărit mină, lingă ureche găsesc după
studiu, undeva într-un loc liniştit vîrsfy cu aproximaţie. De-abin ca un.lup fiămînd dă putea sămi ce dibui ca prostu vun sfer dă
şi-şi vede cu seriozitate de cele acum ;un pui născuţi in capti- zică lumea miîogu. Mam scos ceas. o cheie caremi părea dă
aproape 60 de vipere (cile are vitale ■ ji pe aceştia îi voi ur­ din rahat mai făcînd daiea cum casetă. Trebe să fie ceva mi
pină acum) cu sentimentul că mări... -Sper să pot să le stu- le zicea întrun proces trai uin zic. Undei caseta bătrine domn,
face un lucru obişnuit. Braţele diez b;itrîncţea...". cespeciiente : un pocheraş, o şol- aiceai întrebarea. Şi caută Va­
!ui poartă semnele a sumedenie A m sentimentul că în acest Ueărie măruntă, un pont o inter­ lone şi dâi şi piaptănă duşumele
de muşcături. ..Pentru a deveni loc trebuie să se petre;ică tulul mediere, mica ciupeală dă bor­ nefrecate, freacăle tu ca fraieru.
imun la veninul lor — imi spu­ CU JIV.L ’liniforu!. Orice gest sau faş mărunt. Ieram croit pă o ciocăneşte păreţii nîn tontă aoă-
ne — u n u i lăsat intenţionat cuvînt mai precipitai sună a mare afacere da nu pica nimica. sica. Caseta o pitise la budă.
muşcat de pui. Se vede insă că Ntrulonl ă, tulbură armonia... Şi MiiUeami sta pă loc ca coasu cu Să măumfle rîsu nu alta. Nici
nu irram lăsat suficient muş­ pentm eă nu vreun să răpesc cuc care nu cînlă cucu. Atuncea acu nu ştiu cum dă mio trăznit
cat. Ultima dată am păţit-o. M-n pren muit din timpul do studiu luam conbinat pă Nea Lazăr chestia pîn cap. Putea ca. hoitu
muşcat o viperă şi mi s-a mn ul ;rţ:o ui om mă rctra-l oi) tnn- ochriaristu, fotograf dă bîlci şi lu dracula vampiru. da lern în
flat braţul, cu complicaţii...". dul că ei poate fi numit pe alto alea in oraşul O. Ştiam că ia tot cerni doream ieu pe atun­
Cu toate acestea ochij lui -mărtu­ drept cuvin', imb’.înzitorul do Nici bijuteriile nu-mi alun­ moşu stă solist în casă are numa cea mai mult...
risesc dragoste cînd mi le arată vipere. gă tristeţea. Numai tu... o milă şiun cine rablagit ca ici.
pe fiecare în lădiţa ei, mai bine iWAKl.W \ P \M) \ Iii Da mai ştiam ieu că rablagitu (Va urma)
(l'rmare din pag. I) se consideră partid politic, dar ajuns deja o obişnuinţă. Declara, că insă. mişcarea grevistă de la deri şi motivaţie ideologică.
care reuneşle conceptele cele ţii, ultiniahiinuri, greve, toate a- mijlocul lunii iunie, a fost de o Partidele din opoziţie însă, au
urmărind dezbaterile din ( l’ liN. mai radicale ale partidelor is­ 1 iod in capul listei de revendi­ gravitate fără egal, puţind adu­ fost zdrunciate serios de mişcări
dezbaţi ri animale de opozanţii tovire. Minata Civică, pcnlrii că cări, demisia Guvernului actual ce economia naţională în pragul mai mult sau mai puţin refor­
violenţi de lipul Nica l.eon, Ni- despre ea este vorba, a încercai şi foMiiarea altuia, zis de „uniu­ colapsului şi evident să-şi atin­ matoare. P.N.L.. P.S.D. şi chiar
colae Cerveni ele. Din momen­ să „mghil'î" (oale partidele din ne naţională'*. Ştim că ideca u- gă scopul, demisia actualei Pu­ P.U.N.R. nu îşi găsesc cadenţa,
tul in cate Frontul şi-a anunţai teri. Dezamorsarea situaţiei s-a liderii lor fiind tot mai des con­
participarea la alegeri, a fost produs chiar din interiorul sin­ testaţi iar platformele lor poli­
clar pentru (oală lumea că vic­ dicatelor, care nu au o unitate tice nu reuşesc să fie scheletul
toria ii este asigurai». Se punea strategică şi conceptuală. Feno­ necesar unei construcţii solide
floar problema... scorului. Ue- Ultima soluţie menul sindical începe însă să care eslc un partid politic. P.N.Ţ.-
gciile de la 20 mai au confir­ scape de sub controlul forţelor c.d. şi U.D.M.R. sint conduse de
mat previziunile. Imediat s-a 5 politice, deoarece se pare, liderii conservatori bătrîni, anchilozaţi
încercai conlesiaiea lor, invoeiri- sindicali au înţeles ce putere re­ într-un imobilism care le dimi­
du-se fraude electoralo, deşi a- prezintă şi ca atare nu mai do­ nuează practic orice şansă dc a
legorilc fuseseră asistate de or­ opoziţie, dar precauţi, piincipa ii ii • astfel de guvern, a apărut resc să fie doar arma pe care deveni credibili.
ganisme internaţionale. Metoda Iii lideri s-au disociat de mull mcă din decembrie, autoarea ei s-o mînuie politicienii in folosul Da, de fapt aceasta este pro­
nu a avui sorii de izbi udă, şi a- prea pi l icutaasa Minnţă. Opozi­ fiind Alianţa Civică. Acest gu­ lor. blema principală a vieţii noastre
lunci sa apelat la... ultima so­ ţia caută soluţii ; se cerc demi­ vern care ar reuni toate forţele Aşadar, aceasta este situaţia politice de astăzi : lipsa dc cre-
luţie r violenţa Prilejul l-a ofe­ sia primului ministru şi a Gu­ politice — parlamentare şi ex­ aciuaiă. Opoziţia este in conti­ dibilitate a partidelor din opo­
rit acel interesau! fenomen care vernului. 1 .iino decembrie a a- traparlamentare — ar trebui să nuare fărîmiţată, incapabilă să ziţie. Ele nu pot constitui o al­
a fost Piaţa Universităţii. în milui (recul a fost desigur pro­ aibă un prim-ministru indepen­ se coaguleze în jurul unei stra­ ternativă reală pentru guverna­
preziua şedinţei in care urma să ba do loc a tinerei Puteri. Pre- dent. /Vin arătat cu un alt prilej tegii comune. Interesele indivi­ re, deoarece nu şi-au consolidat
fie validaţi Parlamentul şi Pre­ luind modelul bulgar, forţele dc de c.' această idee este irealiza­ duale sînt mult mai puternice de­ structurile organizatorice, nu
şedintele, pe fondul unei grave opoziţie au incrrc.il o adevărată bilă. Ceea ee trebuie însă subli­ ci! cele generale. Sindicatele sint şi-au selectat cadrele necesare
eroii şi a slăbiciunii (suspecte!) lovitură de stal, canalizind şi di- niat esfc faptul eă legea greve­ in mare scădere de popularitate unui a p a r a t guvernamental
forţelor de ordine, o banală rijind mişcarea sindicală care lor. prevede în mod expres in­ pentru că pe de o parte nu mai şi ceea ce este mai grav nu au
manifestaţie s a transformat in- pină alunei fusese în cel mai terdicţia declanşării pe motive au sprijinul politic necesar, iar reuşit să creioneze o variantă la
li'-o adevărată rebeliune care bun caz a nimănui dacă nu pe de alia, populaţia este satu­ programul de reformă. Opozi­
urmărea inlăiuiarea celor aleşi chiar favorabile Frontului. Gre­ politice sau pentru schimbarea rată dc acţiuni revendicative ca­ ţia nu poate oferi acum nici oa­
unor conduceri
administrative.
şi preluarea puterii pe această va generală din transporturi Cu toate acestea, sindicatele (u- re urmăresc obţinerea unor a- meni şi nici idei care să modi­
cale. Era ziua de tt) iunie 1990 (navale, aeriene, auto şi cale fe­ vantaje materiale pentru un a- fice radical politica de guverna­
şi evenimentele de atunci şi clin rată) trebuia să paralizeze în­ nele dintre ele, pentru a fi co­ uuniit grup social. re. înlocuirea unor miniştri are
zilele următoare vă sînt desigur treaga activitate economică şi recţi) continuă să fie cantonate Cetăţeanul dc rînd, aşa cum darul doar de a spori credibili­
cunoscute. încercarea însă nu a socială, iar studenţii şi alte ca­ în lupta politică. Forţele de o- era de aşteptat, nu mai este in­ tatea pe plan extern şi a redu­
reuşit, conflictul degencrind in­ tegorii sociale, in special din po/iţio au înţeles desigur că sin­ teresat de politică fn general, ci ce tensiunile din Parlament. In
tr-un „mic război civil”. rindul intelectualilor urniînd să dicatele sînt Ja ora actuală, tot mai mult de situaţia lui ma­ continuare singură politică de
A urmat o perioadă de reor­ ducă lupta din stradă care să principala forţă socială. Probabil terială, dc posibilităţile dc a-şi guvernare este cea a FrontuluJ.
ganizare, de tatonări in structu­ ducă la demiterea Guvernului, că mulţi lideri sindicali au prins asigura cele necesare traiului la Dc aceea, dacă s-ar organiza a-
rarea opoziţiei parlamentare. Cu- n Pi e.şedintelui şi dizolvarea gustul puterii şi au ambiţii po­ un nivel cit mai ridicat. Politica cum alegeri, F.S.N. ar Cîşfiga din
rind însă, opoziţia, deşi a în­ Parlamentului. împlinirea unui litice. Aşadar lupta politică s-a se pare că rămînc, în sfîrşit, să nou, probabil la un scor mai
din nou în
afara
transferat
cercat să-şi concerteze acţiunile an de la Revoluţia din Decem­ fie făcută dc politicieni... strîns, dar locurile pierdute na
Parlamentului. Acţiunea pornită
sub bagheta liberalului Itadu brie urma să fie sărbătorită de Alianţa Civică în Piaţa Re­ Normalizarea acestei situaţii, ar trece în contul partidelor is­
Cimpeanu şi-a dat seama că nu printr-o altă... revoluţie. Atunci paradoxal, găseşte nepregătite torice ci în a altor forţe noi *-
are nici o şansă. Frontul deţine Alianţa Civică şi-a anunţat des­ voluţiei s-a dorit o reeditare a majoritatea partidelor politice,
in cric două camere peste două chis intenţia de a prelua condu­ fenomenului Piaţa Universităţii, în special pe cele istorice. Fron­ părutc (Alianţa Civică. România
treimi din locuri şl practic poa­ dar cu toate strădaniile şi cti tul, deşi a fost confruntat cu o Marc, şi dc ce nu, sindicatele),
le adopta absolut orice holărîrc. cerea ţării. Nu a fost să fie aşa. îndelungată criză organizatorică, diminuîndu-sc şi mai mult forţa
încet, încet lupta politică a fost De alunei încoace însă. şirul gre­ toate metodele folosite — spec­ a reuşit să-şi menţină, în ciuda u* opoziţiei.
din nou transferată în afara velor s-a ţinut lanţ. Presiunea tacole de muzică şi umor. greva iior previziuni, unitatea şi capa­ Putem spune deci, fără a greşi,
Pailamentului. Virful de lance constantă pe care sindicatele o foamei, etc. — aceasta a eşuat citatea de acţiune. încercarea de că deocamdată ultima soluţie V
a devenit o organizaţie care nu exercită asupra executivului, a intr-un total anonimat. In repli­ scindare a eşuat, din lipsă de li­ reprezintă tot Frontul, j