Page 2 - Calauza_1991_74
P. 2

CĂLĂUZA  •   Nr.  74  •   1991
                 P t i   ? __________________ _ _ _ ____

                 BURSA (XXV)                    zilor   pentru  banii  pe  care  ea
                                                însăşi  îi  ia  cu  îriiprumut  şi  ast­
                                                fel  să  cîştige  mai  puţin  dccit  în   "jE R Â  TOÂTA  SECS  APIL. .*. “
                   A m estecate                 prezent.                                (Urmare  din  pag.  I)   oameni  aşezaţi,  liniştiţi,  parcaj  mangoţi  să  mă  pot  aşeza  şi  leu
                                                 B.N.R.  a  anunţat  că  în  Româ­
                                                                                                            acoperit  ecsact  cerni
                                                                                                                                 trebuia,  pă  undeva  cu  masă  şio  mă-
                   lîavid  E.  Mi'.lford   ministrul   nia  există  deja  constituite  4139   cat   cu  ţoale   dă  lord  englez  Atuncea  lam  cunoscut  pă  dracu  micăn  casă.  Mămica  iera  pa-
                 adj.  de  finanţe  al  S.U.A.  afirm ă   întreprinderi  mixte  din  70   de   că  putea   ăia  dă la  buftea  să m inijup  şi  iera  să  pic  la  zar  proape  şi  după  cum  să  prezen-
                 cu  potrivit  regulilor  actuale  —   ţări,  cu  un  capital  de  aproxim a­  mă  pună   săi  joc pă  Corleone sămi  pună  popa  pirostiilen  cap.  ta  eran  stare  să  mă  combine  pă
                 o   întreprindere  de  căi  ferate,   tiv  42  milioane  de  dolari.  ori  în  filmele  cu  interlopi  şpi- Avea  moşu  Naie  o   nepoată  veci  vecilor.  Caveam  ieu  dă
                  proprietate  a  guvernului   poate   Retragerea   bancnotei   de  10   ţaţi  a  lu Sergiu  Nicolaescu  am  Măgduţa,  o  tipesă  dă  opşpe  ca-  gînd  ticlueli  di  granda   iera
                  beneficia  de  un  îm prum ut  de  la   lei  de  pc  piaţă  se  va  opera  în   debarcat  pă  malu  mării.  Pă  nea  rate.  Capu  ca  la  cadră,  maria  altă  mîncare  dă  peşti.
                  Banca  Mondială,   dar  o   între­  vara  acestui  an,  pînă  la  1  sep­  Lazăr  nu  iam  plîns  prea  tare  magdalena  nu  alta  cu   păru   Măgduţa  asta  avea  stofă  dă
                  prindere  proprietatea  unor  per­  tembrie.                   atuncia.  Acu  un  an  cînd  am  blond  platinat  îndoit  cu  fieru,  bandităn  ia.  Mo  citit  cu  ochii
                  soane  particulare  —  nu.   Acest   Dicţionar  în  economia  de  pia­  trecut  pîn  O.  m am   interesat  dă  cu  un  corp  ce  nascundea  nimic  ăia  ai  iei  violenţi  şi  mo  miro-
                  fapt  descurajează  privatizarea  în   ţă.  EURODOLARI,  dolarii  aflaţi   iel  şam  aflat  că  so  stins  amă-  că  fata  părea   tare   sinceră,  sit  dă  a  doua  oară  cu  năsucu
                  lumea  a  treia  şi  Europa  de  Est.   în  posesia  băncilor  vest-europe-   rîtu  iam  pus  o  lum ină  la  bi-  Nişte  ţiţe  la  ia  ca  perele  dom-  ălal  iei  dă  vulpiţă  la   pîndă.
                  Banca  cîştigă   aproxim ativ  un   ne.  Aceste  fonduri   sînt  folosite   serică  că  tare  mo  ajutat  să-  neşti,  obraznice  şi  neşte  ter-  Ieşti  bosclietar  puiuţ  mi   zice
                  m iliard  de  dolari  pe  an,  pe  ca­  pentru acordarea  de  îm prum uturi   racu.  La  constanţa  am  parcat  minale  la  suspensie  deţi  venea  mîţişoara.  Ce  mai  emancipată
                  re  îl  varsă  înapoi  ca  împrumu­  pe  term en  scurt  şi  mediu  firme­  în  gazdă  la  o  familie  dă  bătrî-  să  dai  pă  spate.  Avea  un  mi-  muiere.  Dădea  din  picioare  cu
                  turi.  Unii  exporti  se  tem  că  da­  lor  străine,  precum  şi  pentru  o-   nei  dă  gaşcă  în  Tomis  patru,  nijup  cînd  mio  făcut  lipeală  lucru  In  trupa  dă  balet  la  fan-
                                                pcratiunile  de  arbitraj  valutar.
                  că  Banca  va  acorda  îm prum uturi                           Bătrînu  vindea  loz  in  plic  şi  tăticu  Naie  căi  puteai  fără  pro-  tazio.  Şi  dădea  bine  cu   tot
                  mai  m ari  întreprinderilor  priva­  VÎNZARI,   Ruble,  12  lei/bue.   aşa  neam  cunoscut.   Intrasă  bleme  face  o  lucrarea  artiza-  ceavea  mai  bun  fatan  ia.  Afla-
                  te,  considerate  a  fi  mai  riscante   Instalaţie  recepţie  satelit  comple­
                  decît   îm prum uturile   acordate   tă  100 000  lei.  Lee  de  veci,  cimi­  ntro  încurcătură  cu  neşte  be-  nală  pă  loc  fără  săi  mai  scoţi  săm  dă  la  ia  care  un  mîrlan
                                                tirul
                                                       Reînvierea  400$.  Familii
                  guvernelor,  ea  va  trebui  să  plă­                          ţivani  în  birt  la  Măseaua  ca-  mîndrei  fustuliţa.  Avea   fata  cu  lovelen  toate   buzunările,
                  tească  ra te n Ţ a in ia ri_ a le d c ^ în -  albine  4000  lei.   Pianină,  marcă   riată  o  bombă  unde  iera  să  ia  cevan  ia  dat  dracu  că  te  pu-  stup  nu  alta,  la  vreo  cinzeci
                                                germană,  placă  bronz,  1100$   m ardeală  şunde  intrasum   să  nea  fuguţa  la  doi  douăzeci  dacă  dă  ani  ceo  finanţează  şi  din
                     L1CITAŢIILE  BANCARE                                        filez  terenu.  Norocu  lui  cu  Va-  o  atingeai.  Iera  toată  secs  apil.  cînd  în  cînd  moşu  să  mai  aiu-
                                                       CURS  VALUTAR             lone  care  lo  scăpat  şi  după  aia  leu  le  ciripisăm  la  babeţi  vră-  reşte-n  schimb   privind-o  cum
                            î$=200  lei
                           (5  iulie  1991)             1$=1,8235DM              dintrunan  trnlta  am  ajuns  la  jeli  căs  la  Constanţan  căutare  face   striptis  în  faţa  lui.  (va
                                                        1S=0,G223£             I  moşu  Naie  acasă.  Ilogeac   dă  dă  lucru  pîn  port  să  fac  ceva  urma).
                                                        1$=62,25  lei
                         BURSA  NEAGRA            Se  spune,  tot  mai  insistent,  că
                                                                                   OFERTE DE  LOCURI
                          1  $ =  185  lei.     cele  două  cursuri  se  vor  uni  pî­  DE MUNCA  LA CULESUL   Lupta  pentru  ciolanul  prefecturii
                          1  DM-=110  lei.      nă  la  1  septembrie  a.c.    FRUCTELOR  IN  PORTUGALIA
                                                                      II.  B.                                  (Urmare  din  pag.  1)      tic  nu  mai  există  şi...  Prefectu­
                                                                                Junta   Nacional  des   Frutas.                            ra  a  devenit  un  loc  pustiu.  E
                                                  ■   Stimată  redacţie !      lîua   Rodrigo  dc  Fonseca   8,   inii  spunea  după  o  mai  recentă   greu,  foarte  greu  de  găsit  o  so­
                      O   P  I  N   I  I                                       1200  Lissabon,  Portugal.    reuniune  de  aici  :„Măi,  Nicolae,   luţie.  S-a  găsit  una,  temporară,
                                                  Vă  sugerez  să  aveţi  în  săptă-                         nu  se  înţelege,  că  numirea  Pre­  prin  numirea  domnului   Sorin
                                                                                OFERTE  IN  KENYA            fectului  nu  este  o  chestiune  po­
                    ■   Trimit   alăturat:   cuponul   mînalul  „CAl AUZA“  o  rubrică                                                     Straja,  prim arul  de  Lugoj  (şi  el
                                                                                Kenya  Voluntary  Service.  Dc-
                  ziarului  dv.  „CĂLĂUZĂ"  în  le­  perm anentă  eu  titlul  „OPINII1*,   veloppment   Ass.,  The  Director   litică ?  E  tehnică,  administrativă.   bănăţean  get-beget),  s-a  reîntors
                  gătură  cu   cartea  d-lui  Marcu   material  ce  va   trebui  cules  de   Nairobi,  Kenya.  Aici  ne  trebuie  un  om  apolitic,   de  la  Bucureşti  cu  num irea  în
                  Ni colac  privind  tratarea  cance­                                                        un  OM  care  să  muncească,  să   buzunar  şi...  a  fost  valabilă  nu­
                   rului  şi  a  altor  boli,  pentru  2  c-   pe  stradă,  de  la  diferite  catego­        gîndească,  să  decidă  în  probleme   mai  cîteva  zile.  Nu  s-a  supărat
                  xempiare.                      rii  de  cetăţeni,  care  să  scoală  în   MICA PUBLICITATE  foarte  grele.  Aşa  cum  a  fost...“.   pe  nimeni,  mi-a  spus  într-o  dis­
                    Cu  mulţumiri  şi  felicitări  pen­  relief,  gîndirea   sinceră  a  tutu­               Şi  tace.  Ştiu  că  e  vorba  de  prie­  cuţie  mai  mult  personală.   Se
                  tru  străduinţa  dv.  de  a  pune  la   ror  subiectelor   care  frăm întă   •   Vînd  televizor  color  —  ru­  tenul  nostru  comun,  domnul  Flo­  pare  însă  că,  i  s-au  impus  lu­
                  curent  populaţia  cu  ştiri  şl  nou­                       sesc  nou  şi  butelie  aragaz  —  preţ   rentin  Cârpanu,  aflat  acum,  din   cruri  pe  care  nu  le-a  acceptat  şi
                  tăţi  interesante  de  care  duceam   ţara.  în  orice  moment.  negociabil.  Deva,  tel.  17665  după   nou,  la  cîrma  acelui  mare  an­  a  plecat  la  casa  lui,  la   Lugoj,
                  mare  lipsă  în   deceniile  ce  au   Cu  deosebit  respect.  ora  15,00.                  grenaj   um an-industrial  „COM-   unde  oamenii  II  preţuiesc  şi-l  as­
                  trecut.                                                                                    TIM“.                         cultă. Şi, lupta,  pentru  „ciolanul**
                               Cu  respect                  DIMITRIU  PAUL       •   Vînd   SKODA,   DATSUN,   Plecarea  domniei  sale  de   la   Prefecturii  a  reînceput.  Din  nou
                      BERBECAUU  MXICIAN                                       PEUGEOT.  Deva,  Minerului,  L   Prefectură  este  regretată  de  toţi,   întruniri,  convocate,  ba  de  unii,
                               Hunedoara                        Petroşani      —   2.                        de  la  portarul  în  uniformă   şi   ba  de  alţii  din  nou  proteste,  îm­
                                                                                                             secretara  amabilă  despre   care   potriviri,  luări  de  cuvînt,  pen­
                   i                                                                                         vorbeam,  pînă  la  subprefecţii  ca­  tru  ca,  in  ultim ă  instanţă  să  se
                                                                                                                                           ajungă  la  un...  consens  local.  S-au
                               Un  magnet  cu  unde  sexuale ...                                             re,  derutaţi,  îi  urmează  gestul  şi   formulat   două  variante  trimise
                                                                                                             doresc  să  plece.  Unul  a  şi  făcut-o.
                                                                                                             Secretarul  Prefecturii,  ca  şi  Pur­  Guvernului  care,  guvern,  la  rîn-
                           (Urmare  din  nog  1)   moaşă  decît  înainte.  Are  în  ea  francez.  Intre  carte  şi  fată  nu   tătorul  de  cuvînt  nu  vor  să  stea   du-i  şi-a  trimis  un  secretar  ge­
                                                                                                                                           neral  adjunct  ia  Timişoara.  Re­
                                                 un  magnet  cu  unde  sexuale  ca-  ştii  ce  să  alegi.  Madam   Aura   nici  ei.  Au  format  o  „echipă11,   uniunea  s-a   încheiat  fără   nici
                     serv  că  Miroia  se  scoală  de  pe  re  ar  dărîm a  şi  un  perete  din   n -.,3  obligă  cu  degetele  ci  fine   în  cel  mai  bun  sens  al  cuvintu-   un  rezultat,  după  numai  55  de
                     sofa  şi  goală  puşcă  vine  spre  plumb  contra  radiaţiilor.  Stau   ^   “  ,,       lui,  s-au  înţeles,  au  muncit,  pe   minute.  Vociferări   în  sală,  din
                     mine  cu  braţele  deschise...  Sînt  cîtcva  minute  de  vorbă.  N-am  ^   n~°  tu!bur P°  Miroia, care  „brînei*1,  de  dimineaţa  pînă  sea­  nou  împotriviri  şi,  delegatul   a
                     îmbrăţişat  şi  pupat.   Tremură  voie  S'o  ating...  Plec  de  la  ea  la  concurs  are nevoie  de   un  ra  sau  noaptea  tîrziu,  s-au  zbătut,
                     toţi  muşchii  de  pe  bietele  oase  eu  o  luxoasă  ediţie  în  france- psihic  de  fier,   şi  să  aleg car-  au  deschis  uşile  înspre...  Europa   plecat,  ducînd  în  valiza  diplomat
                     îmbătrînite...              ză  a  „Orizonturilor  Roşii11   a  tea...                  (permanente  plecări  peste  hotare   aceleaşi  două  variante.  Asupra
                       Miroia  s-n  schimbat.  E  uşor  fostului  general  Ion  Mihail  Pn-                  şi,  invers,  sosiri  permanente  de   uneia  dintre  ele  urinează  să  se
                     maturizatâ,  dar  parcă  mai  fru-  eepa.  I-a   oferit-o   un  ziarist   (va  urma)    delegaţii  ba  din  Italia,  ba   din   pronunţe  premierul  român,  dom­
                                                                                                             Franţa,  ba  din  Germania  etc.).
                                                                                                             Acum, echipa  s~a  destrămat,  prac­  nul  Petre  Roman.  Aşteptăm...
                         (Urmare din  pag.  1)   al  economiei  comuniste.  Oare  c-   care  oferă  o  procedură  de  con­  cele  scontate.  Lipsite  de  tutela  cu   te  o  aliniere  a  preţurilor  la  cele
                   mentale  lipsilă  de  experienţă  şi   conomia  planificată  şi  cea  de  pia­  ducere.   Planul  este  un  docu­  care  au  fost  obişnuite  ani  dc-a   practicate  pc  piaţa  mondială  Sn
                   aparatul   legislativ  necesar,  an   ţă  sînt  tolal  incompatibile  între   ment   orientativ  care   nu  este   rîndul,  multe  întreprinderi   au   vederea   apropiatei  convertibili­
                   fost  imediat  sancţionate  de  Fon­  ele ?  De   asemeni  ne  întrebăm   obligatoriu   pentru  agenţii  eco­  clacat  nereuşind  să  se  descurce   tăţi  a  leului.  Măsura  este  însoţi­
                   dul  Monetar  Internaţional,  care   dacă  deciziile   privind  reforma  nomici,  în  special  cei   privaţi.   in  hăţişurile...   pieţei.  Necorela-   tă  de  unele  prevederi  de  protec­
                   este  condus  de  o  echipă  de  teh­  economică  pot  fi  luate  fără   a   Dar  nu  numai  în  Franţa  au  fost   rca  dintre  ram uri  a  dus  Ia   un   ţie  socială,  care  însă  par  tot  mai
                   nocraţi  tin-ri  şi  cu  vederi  libe­  dispune  de  un  cadru  general  al   aplicate  metode  de   planificare   blocaj  rapid  atit  material  cit  şi   palide.  Sub  controlul  statului  au
                   rale.                         dezvoltării  economice  pe  un  a-   ci  şi  în  unele  ţări  —  cuin  ar  fi   financiar.  S-a  mers  pc  principiul:   rămas  doar  cîteva  produse,   in­
                    Bruma  de  încredere  pe  eare  o   nuniit  interval  de  timp ?  Coreea  de  Sud  —  în  care  econo­  aruncăm  copilul  în  apă  şi-I  lă­  suficiente  cred  pentru  a  asigura
                   mai  aveau/  in  Occident  s-a  lopit   I’rntru  a  putea  da  un  răspuns   mia  a   cunoscut  o   dezvoltare   săm  să  înveţe  singur  să  înoate.   o  stabilitate  a  nivelului  de  trai.
                   odată  cu  escaladarea  mişcărilor   la  aceste   înlrcburi,  trebuie  să   spectaculoasă.  Din  păcate  copilul  —  adică  eco­  Nivelul   scăzut  al   veniturilor,
                   sociale  care  au  pus  sub  semnul   ştim  mai  iutii  ce  înseamnă   dc                 nomia  —  riscă  să  se  înece.  Ce­  slaba putere de  cumpărare  a  leu­
                   întrebării   chiui  şi   stabilitatea   fapt  planificarea  în  accepţiunea               le  două  etape  dc  liberalizare  a   lui.  au  dus  la  o  structură  a  chel­
                   sistemului   politic.  La   aceasta   acluală.  Deci,   planificarea  tre­  C r o n ic a                                tuielilor  specifică  ţărilor  subdez­
                   s-au  mai  adăugat  şi  neînţelege­  buie  privită  drept  un  sistem  dc                 preţurilor,  trebuiau  să  asigure  o   voltate ;  adică  peste  70  la  sută
                   rile  ce  au  apărui  intre  preşedin­  măsuri  de  organizare,  coordona­  p a r l a m e n t a r ă  echilibrare  a  raportului  cheltu-   fiind  destinate  pentru  alimenta­
                                                                                                             ieli-vcnituri,  deci  să  conducă  la
                   tele  Iliescu  şi   Guvern  dar  mai   re  şi  îndrum are  a  activităţii  e-             rentabilizarea  producţiei.  în  fapt,   ţie.  Scăparea  de  sub  control   a
                   ales  în  t’ailrimcnf  şi  Executiv.  conomice  în   vederea  atingerii   Dc  altfel,  alternativa  plan  sau   piaţa  fiind  avidă  do  m ărfuri,  li­  preţurilor  la  produsele  alimenta­
                    Cauzele  crizei  sînt  multiple  şi   unor  obiective  dinainte  stabilite,   piaţă,  este  o  falsă  dilemă,  întru-   re,  poate  duce  un  urocent  marc
                                                                                                             beralizarea  preţurilor  s-a  trans­
                   chiar  in  paginile  acestei  gazete   l’lanificarea  asigură   sincroniza­  cît  ele  nu  se  exclud.  Ele  sînt  in­  format  într-o  scumpire  generală   dc  populaţie  la  limita  subexis-
                   am  încercat  in  eîfeva  rinduri  să   rea  acţiunilor  diferitelor  compo­  strumente  a  două  funcţii  diferi­  uneori  aberantă.  Necesara   libe­  tenţei.  Dacă  la  liberalizarea  com­
                   arăt  caic  sînt  ele.  Doresc  să  pre­  nente  ale  ansamblului  economic,   te :  piaţa  care  prin  preţuri   şi    pletă  a  produselor  alimentare  a-
                   zint  o   problemă  care  frăminjă   fără  de  eare   funcţionarea  nor­  ccrere-ofcrtă   reglează  economia   ralizare  a  salariilor,  care  a  ur­  dăugăm  majorarea   cheltuielilor
                   in  egală  măsură  pe  economişti  şi   mală  a  acestuia  devine  dificilă.  pc  termen  scurt,  iar  planul  fun­  mat,  a  declanşat  o  cursă  preţuri-   de  locuire  (chirie,  întreţinere etc.)
                   politicieni.                                                                              salarii,  care  a  scăpat  de  sub  con­
                                                  Fără  a  face  apologia  planifi­  damentează  deciziile  pe  termen   trol,  ducînd  la  o  scădere  vertigi­  precum  şi  scumpirea   bunurilor
                    Recent  tl-l  Dijmărescu  a  pre­  cării,  trebuie  totuşi  să  spunem   lung,  trasează  perspectivele,  per-   noasă  a  nivelului  de  trai.  Pen­  de  larg  consum,  ne  putem  ima­
                   zentat  in  faţa  celor  două  came­  că  actuala  criză  economică  este   tniţînd  prospectarea  viitorului  în   tru  că,   iată,  dacă  salariile  au   gina  care  va  fi  costul  vieţii.  Să
                   re  reunite,  programul   guverna­  cauzală  în  principal  tocmai   dc   completarea   semnalelor  oferilc   crescut  în  raport  de  cca  184  la   corelăm  acest  aspect  cu  limita*
                   mental   pentru  semestrul  IT  al   lipsa  corelai ii  diferitelor  ramuri   de  piaţă.  sută  faţă  de  octombrie  1990,  pre­  rea  veniturilor  la  o  largă  cate­
                   acestui  an  în   domeniul  econo­  industriale.   dintre  capacităţi  şi   Care  este  situaţia  la  noi ?  ţurile  au  crescut  la  nivelul   dc   gorie  de  cetăţeni  —  şomeri,  ti­
                   mic.  In  esenţă  sînt  preconizate   resurse,  dintre  cerere  şi  posibi-   Moştenind  o   economie  rigid   peste  250  la  sută.  In  aceste  con­  neri  absolvenţi,  pensionari  —  şl
                  măsuri  care  să  elibereze  şi  mai   litâţile  de  satisfacere  a  acesteia.   planificată,  care  nu  s-a  dezvol­  diţii,   salariile  negociate  acum   ne  putem  lesne  imagina  tragedia
                  mult  mecanismele  economice  din   Procesul  dinamic  de  dezvoltare,   tat  organic  pe  baza  relaţiei  cc-   două-trei  luni,  nu  mai  sînt  astăzi   săracilor  de  mîine.
                  chingile  planificării.  Această  op­  care  presupune  în  primul  rînd   rerc-oîertă,   nccorclată  cu  baza   mulţumitoare,  impunîndu-se  noi   Ne  întrebăm  cît  dc   eficiente
                  ţiune  strategică  îmi  prilejuieşte   determinarea  priorităţilor,  anga­  de  materii  prime  şi  energetice,   ajustări  care  Ia  rîndul  lor  aduc   vor  fi  măsurile  de  protecţie  so­
                  prezentarea  dilemei  despre  care   jează  un  amplu  program  dc  in­  Guvernul  a  propus  un  program   o  nouă  tranşă   dc  m ajorare  a   cială  pentru  a  evita  tabloul  sum­
                  vă  vorbeam  mai  sus  şi  anume   vestiţii,  pentru  derularea  cărora   dc  reform ă  care  să  asigure  tre­  preţurilor.  bru  creionat  mai  sus.  In   fond
                  dacă,  planificarea  poale  fi   a-   este  necesar  a  scenariza  cit  mai   cerea  la  economia  de  piaţă.  Din       economia  de   piaţă  nu  este  un
                                                                                                               îngrijorai  de
                                                                                                                             această  tranşă
                  bandonată  brusc.              exact  viitorul.  Planificarea  este   capul  locului  s-a  exclus  ideea  dc   inflaţionistă,  guvernul  propune  o   scop  în  sine  ci  o  metodă  de  creş­
                    Sigur  că  după  10  de  ani  de   de  aceea  folosită  de   inai  toate   plan,  supralicitînd  valenţele  pie­  nouă  etapă  a  reformei  economi­  tere  a  eficienţei  economice  pen­
                   planificare   imperativă  a   apă­  ţările  dezvoltate  pentru  a  oricn-   ţei  ca  factor  reglator.  Prim ul  pas   ce,  Prezentat  săptăm îna  trecută   tru  asigurarea  bunăstării  poporu*'
                   rut  un  puternic  fenomen  dc  res­  ia  economia  in  direcţii  previzi­  a  fost   autonomizarea  agenţilor   în  Parlam ent,  programul  propu­  lui.
                   pingere.   identifieîndu-se  activi­  bile  şi  controlabile.  economici.   Această  măsură  am   ne  în  esenţă  o  liberalizare  şi  mai
                   tatea  de   planificare  cu  formele   Tranta  esto  considerată  ca  a-   considerat-o  la  vremea  respecti­  marc  a  preţurilor  şi  diminuarea   Pînă  una  alta,  se  pare  că  din
                   /le  condui ere  autoritară  şi  dis­  vind  cea  mai  bogată  experienţă   vă  ca  o  cale  dc  aşezare  rapidă  a     disputa  plan-economie  de  piaţă,
                   creţionară.   W ăzi,  ne  întrebăm   in  domeniul   planificării  econo­  relaţiilor   economice  pe   bază   rolului  statului  în   coordonarea   păgubit  este  tot   bietul  român,
                   dacă  ea  esle  un  atribut  excesiv  mice,  avîud  deja  nouă  planuri,  reală.  Rezultatele  nu  au  fost  însă  bazei  dc  materii  prime.  Se  doreş­  care,  nu-i  aşa,  nu  are  nici  o  vină.
   1   2   3   4