Page 3 - Calauza_1991_74
P. 3

CĂLĂUZĂ  •   Nr.  74  •   1991                                                                                                              Fag.  3


             Un punct de vedere cu totul neaşteptat Concursul  nostru -  Geografia  unor  posibile                                    conflicte  în  EUROPA

                                                                           încero  să  vă  scriu  în  legătură                        anume.  Oricum  e  limpede  pen­
                                                                         cu  cel  de-al  cincilea  conflict  po­  Publicarca  în  nr.  72  a  „Că­  tru  toată  lumea  că  aici  c  ceva
                 Istoria  arc  ciudăţeniile  ei.  Am  auzit  că  mişcarea  legionară   sibil  în  Europa,  deşi  s-ar  putea          putred  şi  că  nu  mai  e  mult  pî­
              a  fost  ceva  foarte  râu,  foarte  negru,  foarte  verde,  cu  foarte  mult   să  nu-1  fi  intuit  exact  şl  mai  a-   lăuzei"  a  unor  posibile  sce­  nă  se  va  strica  de  tot  şi  va  pu*
                                                                                                         narii  de  război  în  Europa  ■—
              singe.  Dc  aceea,  după  Revoluţie  mai  multe  publicaţii  au  Încer­  les  după  co   Ministerul  nostru   scenarii  care  aparţineau  unor   ţi  pînă  In  S.U.A.  unde  va  mî*
              cat   să   demonteze  „piesă**  cu  „piesă"  mişcarea  legionară,  pen­  de  Externe  a  pronunţat  că  Ro­             roşi,   probabil,  ecl  mai  tare.,;
              tru  ca  noi  să  înţelegem  ce  a  existat  în  dosul  bărbatului  cu   mânia  faţă  de   vecina  noastră   cunoscuţi  politologi  aflaţi  in   Cum  spuneţi,  totul  se  poate...
                                                                                                         avangarda  publicaţiei  noastre
              cămaşă  verde  şi  diagonală...                            Bulgaria,  nu  are  nici  o  preten­  —.  a  stîrnit,  cum  era  şi  fi­  Se  pot  încă  întim pla  o  niulţî-
                 Dc  multe  ori  —  legionarii  sînt  asemuiţi  cu  comuniştii  şi   ţie  teritorială,  cu  zic  totuşi  că   resc,  o  furtună  dc  scrisori.  Nu   me  de   absurdităţi  (vezi   noaJT
              invers.  Astăzi  ei  sînt  doar  nişte  bieţi  mosneguţi  care  au   trăit   nimio  nu-i  Imposibil.  credem  că  numai  cei  0000  lei   „conflict"  S.U.A.  —  Jugoslaviaţ*
              cu  frica  în  oase,  veşnic  atenţi  la  vorbele:  „Asta  a  fost  legio­  Cind  României  i  se  zicea  Ro­           şi  mă  gîndcsc  pe  plan  naţional;
              nar 1".  Credem  că  dorinţa  cititorilor dc cunoaştere nu trebuie să fie   mânia  Mare,   graniţa  da   sud   —  oferiţi  pentru   redactarea   la  minoritatea  şi  majoritatea,
              împiedicată  de  nimic.  Omul  trebuie  să  cunoască  atît  ce  a  fost   trecea  prin  sudul  CADRILATE-   corectă  a  răspunsului  privând   migranţii  români  de  peste  hota­
              bun  cît  şi  ce  a  fost  rău  în  istoric.  Să  judece  singur.  De  aceea,   RULUI  şi  nu  pe  unde  este  acu­  cel  de-al  cincilea  conflict  —   re  cu  cei  rămaşi  acasă  „la  bine^
                                                                                                         au  stîrnit  atitea  interese.  Ori-
              considerăm  că  dacă  vom  publica  o  serie  de  scrisori  ale  unui  bă-   ma.                                        şi  la  rău",  fosta  (? ! ?)  Securitate ,
              trîn  legionar,  scrisori  pe  cît  posibil  nccenzuratc,  nu  facem  nici   Ultimatumul   sovietic  din   2G   cît  de  necăjit,  oricit  de  bogat   cu  Siguranţa  Naţională,  Moldo-’j
                                                                                                         sau  disperat  ar  fi  omul,  nici­
              un  fel  de  propagandă.  Ccc3  ce  va  susţine  dl.  (...)  nu  reprezintă   iunie  1940  şi  introducerea  tru­  odată  el  nu  uită  că  războiul   va  (mai  ales  în  perspectiva  uni-;'
              punctul  de  vedere  al  ziarului  nostru.  E  vorba  de  un  om  pe   pelor  în  Basarabia,  realizate  în   o  ceva  nefiresc,  ceva   care   ril  cu  Basarabia)  cu  Transilva­
              ruinele  istoriei...                                        baza  pactului  Ribbentrop  —  Mo-   distruge,  care  pîrjoleşte,  care   nia  etc..  etc.,  ctc..  dar  mai  bine
                                                                          lotov,  au   constituit  după  toate   îi  face  pe  oameni  să  sufere...  să  mă  opresc  că  mă  sperii  de  ce
                                                                                                                                      scriu.
                                                                          standardele  un  caz  clar  de  agre­  In  acest  num ăr  publicăm
              „Trăiască  garda  şi  căpitanul! “                          siune.                         cîteva  din  scrisorile  primite   Cu   mulţumiri  pentru   bună­
                                                                           Prin  ocuparea  Basarabiei,  Bu­  la  redacţie,  scrisori  care  pro­  voinţa  de  a-mi  lectura  scrisoarea'
                                                                          covinei  de  Nord  şi  Ţinutul  Ilcr-   pun  nişte  răspunsuri  cu  care,   şi  sporind  din  tot  sufletul  în  răs-I
             SCRISORI  DIN  STRĂINĂTATE    trarea  în  scenă,  atît  de  perfidă  a   ţei,  Stalin  a  declanşat  procesul   noi  sau  dvs.  putem  fi   de   punsul  cei  bun,  vă  urez  v ia ţii
                                           nemernicului  Carol  al  II-lea,  ca­  de  dezmembrare   teritorială  a   acord  sau  nu...  Să  vedem  pînă   lungă  şi   îmbelşugată  dvs.   şi*
               (...)  Comuniştii  au  distrus  ideca   re  se  autointitula  rege  al  româ­  României,  care  s-a  conturat  cu   la  urm ă  cine  va  cîştiga...  Mai   „Călăuzei".
             libertăţii  şl  a  dem nităţii  umane,   nilor,  ol  însuşi  un  bastard  fără   răpirea  ur.ei   părţi  din  Transil­  anunţăm  cu  acest  prilej  că   O.  CRAINIC
             au  ucis  democraţia  pentru  a  in­  neam  a  am înat  intrarea  în  sce­  vania  si  pierderea  sudului   Do-   data  anunţării   cîştigătorului   Deva
             staura  dictatura  roşie,  minciuna   na  politică  a  coaliţiei  Corneliu   brogei  (CADRILATERUL)   teri­  va  fi  3  august  1991  şi  nu  15
             ridicată  la  rang  de  politică   de   Codreanu  —  luliu  Maniu,  prin   toriu  care  ar  putea  duce  la  con­  iulie,  cum  a  fost  anunţat  în   5.  ROMANI  )  —  UNGARIA
             stat.  Legionarii  au  ucis !  Au  ucis   instalarea   guvernului  Goga  —   flict  între  România  —  Bulgaria   nr.  72.  Credem  că  interesul   Sint  de  prisos  comentariile...-
             atunci  cînd  au  fost  nevoiţi  să  o   Cuza.  Atunci  Garda  de  Fier  a   deşi  sincer  să  vă  spun  n-am  cu­  de  care  se  bucură  acest  su­  Ionescu  Solea  Soloinon
             facă,  au  ucis  pentru  ţară,  onoa­  fost  frusiată  în  însăşi  drepturile   noscut  niciodată  procentele  popu­  biect  merită  să  mai  aşteptăm.   Tirgu  Jiu,  str.  23  August,  h!oe
             re  şi  Dumnezeu.  Legionarii   nu   ei  legitime  rezultate  din  alege­  laţiei  din  această  zonă.  Vizionari   sînt   toţi  oamenii
             au  făcut  doar  propagandă  .şi  cri­  rile  din  1937,  dar  a  sprijinit  pe             care  trăiesc   în  mod   firesc   11.  ap.  G,  telefon  41403.
             me  în  numele  unei  doctrine  ca­  acel  mucenic  al  neamului  care    Cu  stimă         viaţa...  Asta  e  credinţa  noas­
             talogată  drept  fascistă.  Au  fost   a  fost  domnul  profesor.  A.  C.   TERENTE ON1C.A.  tră  şi  speram  să  nu  ne  în­  Cel  de-al  cincilea  conflict  po­
             fascişti,  dar  care  şi-au  iubit  po­  Cuza,  părintele   naţionalismului   Deva          şelăm...                     sibil  pe  care  nu  l-aţi  redactat  în.,
             porul,  talpa  ţării,  ţăranul  român.   in  România.  Pe  atunci  Germania                                              ziar  ar  fi  conflictul  dintre  Uriiş
             Doctrina  noastră  a  fost  pămân­  devenea  tot  mai  puternică.  Ro­  Nerezislind  ispitei  de  a-mi  în­              garia  —  România  care  are   Ci.)
             tul  sfînt  al  ţării  .şi  omul  ce-1  tru ­  mânia  este  sfîşiată  de  lupta  din   cerca  norocul  destinului  şi   mai   bază  de  pornire  motivul  susţine-;]:
             deşte.  „...o  să  dăm  păm înlul  la   culise  a  partidelor  istorice  pe  de   ales  tentaţiei  cîştigului  —  fiind   lui.  Dar  cum  grădina  Domnului   rii  de către unguri  că  ARDEALUU
             ţărani,  la  toată  lumea !  Omul   o  parte  şi  cca  de  interese  teri­  o  sumă   considerabilă  —  doresc   e  mare,  în  curtea  României  cresc   ar  aparţine  UNGARIEI.
             şi  pogonul.  Cinci  oameni,  cinci   toriale  venind  din  Răsărit.  Cor­  să  răspund  şi  eu  la  ultima   în­  şi  păsări  mai  puţin  domestice...
             pogoane".  Asta  am  spus-o  atunci   neliu  Codreanu  atunci  a  gîndit   trebare   a  interesantului   dvs.   Conflictul  de  la  nr.  5  poate   fi   GAURA  DORU,
             în  1937.  Săracii  şi  orfanii,  cerşe­  că  pentru  a  fi  puternică  Româ­  articol  ..Geografia  unor  posibile   alimentat  de  drepturile  minori­  H u n ed o ara
             torii  şi  dispreţuiţii  soartci  gă­  nia  trebuie  să  fie  alături  de  cei   conflicte  in  Europa".  tăţilor   naţionale  din  ţară  deşi
             seau  în  Legiune  nu  doar  alina­  puternici.               Şi  totuşi,  dintre  atitea  conflic­  cu  nu   înţeleg  ce  (ot  au  ăştia   Râspun/înd  la  articolul  apărut
             re  frăţească  ci  şi  hrană,  căldură,   Au  urm at  alte  alegeri  în  1938   te  mai  îndepărtate  sau  mai  n-   ca  ceilalţi  care  de  fapl  tot  NOI   in  „Călăuza"  nr.  72  referitor  Iste
             haine  şi  credinţă  în  Dumnezeu.   cînd  direcţia  Căpitanului  a  fost   propiatc.  cred  că  la  punctul   5   ne  numim,  tot  români ?  Cum  de   „Geografia  unor  posibile  conflic-:
             Dacă  este  să  mă  refer  la  anul   dem nitatea  în  alegeri  preci'/înd   va  referiţi  la  conflictul  la  ordi­  nc-am  înţeles  pînă  acum  şi  deo­  te  în  Europa",  la  punctul  nr.  fi;
             1937  şi  să-l  citez  pe  Corneliu  Co-   „să  nu  atacaţi  pe  nimeni !'*.  Sim­  nea  zilei  astăzi ia  noi-,  sau  ce  ne   dată  nu  ne  mai  înţelegem ?  Cum   este  vorba  despre  conflictul  R<*3]
             dreanu,  omul  politic  al  zilei  în   ţind  apele  tulburi  în  care   se   doare  pe  noi acum  mai  tare,  deci,   să  fie  posibilă  o   întoarcere  cu   mânia  —  Ungaria  referitor   lsş4
             aceea  perioadă  de  după  alegeri,   scăldau  fruntaşii  politici  ai  vre­  cred,  este   posibilul,  UNGARIA   spatele  de  o  asemenea  anvergu­  Ardeal  şi  m inorităţile  maghiare^
             mişcarea  legionară  ajunsese  la   mii  înainte  de  alegeri,  precum   —  ROMÂNIA.  De  ce  U.—R.  şi   ră ?  De  ce  numai  cu' etnicii  un­  care  ar  dori  alipirea  A rdealului'
                                                                                                        guri  e  situaţia  încordată  şi  nu
             un  pas  de  victoria  finală.  Tuliu   şi  cameleonismului  şi  lipsa  do   nu  R.—U. ?   Simplu :  nu  va  fi  cu  ceilalţi ?  Cc  au  ci  in  plus  de   ia  Ungaria,  deşi  aşa  ceva  nu  se
                                           scrupule  ale  regelui  Carol   al   niciodată  aşa  pentru  că  poporul                   va  întim pla  niciodată.
             M aniu  cît  şi  Dinu  şi  George  Bră-   II-lea,  căpitanul  a  ordonat  ieşi­  român  este  un  popor  blind,  bun   se  zbat   atîta ?  De  ce  ceilalţi
             tianu  căutau  prietenia  şi  coaliţia   rea  Gărzii  de  Fier  din  scrutinul   şi  înţelept,   care  nu  s-a  uitat   etnici  s'int  liniştiţi V  Eu  cred  că   MARTIN  PETRU
             cu  Garda  de  Fier.  Numai  in­  electoral,  (va  urma).    niciodată  în   c u r t e  a   vecinu­  au  ceva  în  minus  şi  o  bine  să   Hunedoara
                                                                                                        vadă  si  să  înţeleagă  ci  înşişi  ce  Str.  Eliberării,  bloc  2/16
                         C e au şe scu   cel                   r e g r e t a t ...                        LEI)  ZEPPELLV:

                (Continuare  din  nr.  73)  In  primul  rind  ne  lipsesc  repe­  revista  „Europa" •>  Vorba  lui  Nieu   ...  •  ■  Imitam  ritmurile  pe  solniţă"  (IV )
                                            rele  morale.  In   line  să  crezi   Ceauşescu: fntr-o astlcl  de ţară nu
               Pentru  părinţii  noştri  „schim­  In  Ion  Ilicscu,  fost  activist  PCR ?   mai  C  nici  o  speranţă".  Cei  mai
             barea  la  faţă  a  României"  a  sur­  In  Ion  Raţia,  milionarul  senec-   mulţi  tineri  visează  Occidentul ;       dintre  care  bluos-ul  mi-a  rămas
                                                                                                                                      cel  mai  fidel
                                                                                                                                                    model.  M-au  im -;
             venit  dacă  nu  prea  tîr/iu,  atunci   tutic ?  în  Eugen  Harbu,  cel  care   cei  mai  mulţi  iineri  nu-s  inte­    presionnt  în mod  deosebit".  D a -,
             prea  precipitat,   dcscoperindu-i   a  scris  „Principele",  cel  de   la   resaţi  decit  ocazional  şi  efemer        pă  repetate  eşecuri,  cu  m odeste'
             nepregătiţi  să  facă  faţă   unor   „Săptămina"  sau  cel  de  la  „Ro­  de  politică.  Şi  pentru  că  tot  sor­       trupe  de  cartier,  la  sfir.şitul  a- j
             probleme  pe  care  nici  măcar  nu   mânia  Mare" ?  In  P.M.  Băcanii 7   bim  despre  falnoma  lui  ( eauşes-         nului  19G7.  îl  găsim  la  microfo-  !
             Ie  bănuim.  Pentru  cei  mai  tineri   In  „ncoeolonialism"  şi  „antisemi­  cu  cel  regretat  cu  jum ătate  dc       nul  grupului  Barul  of  Joy,   cu  !
             a  fost  un  „cutremur"  bun  şi  rău.  tismul"  alarmat  al  grupului  de  Ia  gură,  un  ziar   Inicurcşlcan   se      care  va  dobîndi  şi  primele  apre- j
                                                                          numeşte  nici  mai  mult  nici  mai                         cicri  din  partea  criticii.  Pentru (
                                                                          puţin  decit  „C eauşescu".                                 o  perioadă  relativ  scurtă,  aban-I
                                                                            Iubirea  sc  vinde  pc  validă,  se
                   SEDUCŢIA  E  O  ARMA                           tt      cumpără,  se  negociază   lainica                           donează  scena  pentru  a  lucra  la ţ
             i  II                                                        sc  imparlc  Ireptat  nu  in  bogaţi                        asfaltarea   coleb-ei  artere  Ilig b '
                                                                                                                                      Street,  clm  West  Bromwich.„  Re- ■
                  (continuarea  interviului  cu   dacă  nu  principal,  care  atunci   şi  săraci,  ci  intre  cei  polemici           vine  în   actualitate  cu  un  grup
                     d-na  Edilii  Crosson.   enid  Irebuio,  convinge.   şi  coi  slabi  ( ei  puternici   nu-1                      studenţesc  din  Birmingham,  nu­
                prim ulniinistru  al  Republicii   L’ED.  .1. :  Sîntcţi  o  seducă­  regretă  pc  Ceauşescu.  Dimpotrivă             mit  1 lobbsUvcedie.  în  acest  an-*’*
                         Franceze)          toare ?                       dar,  paradoxal,  Ceauşescu  e  al                          furaj  ii  va  descoperi  Page.  Fărăr-
                                              E.  C. :  Nu.               celor  slabi.  Al  celor  slabi  şi  să­                    niri  o  ezitare  Plant  se  alătură-',
                  L’ED.  J.  :  Există  un  om   pe   L’ED.  .1. :  Vă  e  teamă  de  sin-   raci.  Al  celor  slabi  şi  umili,  l an-   lui  Page  şi  Joncs.  Mai  răm înea.1
                care  îl  adm iraţi ?  Puteţi   să-l  qurâtatae ?         loma  lui  stă  in  mahalalele  ora­                        o  singura  problemă...  Cine  se  va  '
                numiţi ?                      E.  C. :  O  caut.          şului  ,'m  blocurile  igrasioase,  in                      aşeza  în  spatele  tobelor ?...   A *,
                  E.  C.  :  Sint  aceleaşi  persoa­  L'ED.  J. :  Ambiţia  e  mai  ex­  spitale  sărace  pentru  săraci,  in   dolm  Paul  Joncs  rămîne  ală­  ccsta  va  fi  John  Menry  „Bonzo*’-
                ne,  puţine.  I  n  foarte  mic  nu­ citantă  decit  un  bărbat ?  bodegile  acelea  triste,  in  braţele   turi  de  I’.igc  şi  împreună  por­  Bonham.  El  s-n  născut  la   3Iş
                măr.                          E.  C. :  Asta  nu  se  vede.  Un   cerşetorilor  şi-n  plasele   golaşe   nesc  în   căutarea  noilor  parte­
                  L’ED.  J. :  Îndrăzniţi  să  spu­ bărbat ?  Totul  depinde   care.   ale  gospodinelor  in  sandale  de             mai  1948  in  Rcclrlitcli.  încă  de  la ţ
                neţi  „Tc  iubesc" ?        Dacă  c  adevărat  că  bărbaţii  1   S 1  Ici  perechea.    neri  Privirile  lor  se  opresc   a-   cinci  ani  visează  să  devină  ba*'
                  II.  C.‘. :  Bineînţeles.  caro  au  o  adevărată  putere  şi  |   Şi  sint  convins  că  dacă,   el,   supra  unui  lînâr  din  provincie,   tcrisl.  „L.n  început  imitam  rit*  ;
                  L’ED.  .1. :  Vă  place  să-l  spu­ care  sint  cunoscuţi  mediatori,   Ceauşescu  ar  trăi,  fie  şi  intr-o   pe  nume   Hoberl  Plant.  Acesta   murilc  pe  solniţă,,  fierbător   d e ’
                neţi  sau  vă  e  teamă ?   emană  o  reală  seducţie,  mă  gân­  oarecare   închisoare  a   suavei   s-a  născut  in  70.08.  1948  la  West
                  E.  C. :  Nu  îmi  este  frică  de­ desc  că  nu  e  la  fel  şi  pentru  l   noastre  democraţii,  toţi   aceşti    cafea  sau  celălalte  obiecte   cas-c
                loc.                        femei.  Cred  că  ele  sînt  mai  c'  |   oameni  simpli  şi  necăjiţi,   fără   Broimvich. încă din  copilărie  este   nice  pe  care  le  găseam  la  înde*
                  L’ED.  J. :  Ce  credeţi   despre  xigente  asupra  analizei  pe  ca­  apărare   împotriva   violenţei   urmărit  de   blestemul  fam iliei:   mina...  Astfel  bucătăria  se  trans-;-
                seducţie ?  De  cc  parte  sc  gă­ re  şi-o  fac  privind  propria  sc-  I   legalizate,   toţi   a c e ş t i    oa­  „Părinţii   doreau  cu  orice  preţ   forma  intr-un  studio  improvizat,
                seşte  ca ?                 ducţie.  Bărbaţii  nu-şi  pun  asl-  |   meni   simpli  şi   necăjiţi,   s-ar   să  devin  un  contabil   renumit.   spre  marea   decepţie  a  inam eî
                 E.  G. :  Este  o  problemă  foarte  fel  de  probleme.   .  duce  şi  l-ar  e l i b e r a    purtîn-   Mă  şi  vedeau  in  faţa  registrelor
                dificilă.  Este  în  acelaşi  timp  o   L’ED.  J. :  Ambiţia  bărbatului  '   d irl  ca  pc  Isus  prin  toată  mize­  şi  cărţilor  de  statistică  —  îşi  a-   care  era  nevoită  să  schimbe  lu*
                armă,  o  plăcere,  un  joc.  Se  poa­ d-vs.  il  face  mai  seducător ?   |  ria  vieţii  lor  şi,  Doamne,  ce  teist   minteşte  Plant.  M-au  şi  înscris   nar  seturile  vaselor.  Aveam  zecii-
                te  găsi  în  fiecare.  Ca  toate  gra­  E.  C. :  Nu.                                                                 ani  cînd,  în  sfîrşit.  părinţii  mei
                ţiile,  pot  exista  pretutindeni.  L’ED.  J. :  Care  este   pentru   ar  fi,  totuşi,  pentru  o  lume  nouă   la  o  şcoală  dc  specialitate.  Ast­  obsedaţi  dc  „recitalurile"   mele,
                  L’ED.  J . :  Faceţi  eforturi  pen­ d-vs.  bărbatul  ideal ?  care  surîdc  şi  cc  riset  ar  fi  pen­  fel.  la  1G  ani  am  plecat  de  aca­
                tru  a  seduce ?             E.  C. :  Nu  sînt  în  sfârc  să-l   tru  o  alta  care  plinge,  acolo,  în   să  cu  gîndul  să-mi  realizez  vi­  s-au  decis  să-mi  cumpere  un  set
                  E.  C. :  Da,  bineînţeles.  Toa­ definesc.  Fără  îndoială  pentru   penumbra  tristeţii  şi fricii  de  ziua   sul  în  domeniul  muzicii...   As­  de  tobe"  —  i-d  am inteşte  John.
                tă  lumea  face.  Din  punct   de   eă  nu  se  poate  defini  idealul.  de  mîine.      cultau!   foarte  multe   discuri
                vedere  profesional,  deasemeni.                                           (va  urma)                                                   va  urma)
                Este  unul  din  elementele,  chiar             D.  A.                                   mi-am  făcut  o  imagine  concretă
                                                                                           D.  TAMN’A    asupra  stilurilor   interpretative,      ş l i-.i- AN  BUBOI
   1   2   3   4