Page 2 - Calauza_1991_75
P. 2
Pag. 2 CALAUZA • Nr. 75 • 199!
rit de la 341,3 miliarde lei în tă într-o declaraţie a Ministeru
Paradoxuri bancare 31.12.1990 la 342,6 miliarde lei lui Comerţului din Grecia. Vipera din femeie O fe m e ie a fost
# URSS şi Israelul au semnat
în 31. 5.1991, in timp ce produc
ţia industrială a scăzut între un acord preliminar pentru con ev a cu a tă cu forţa
Cum poate fi interpretată situ i.l şi 31.5.1991 la 83,2% din strucţia în comun a unul avion e mai puternică
aţia de-a dreptul dramatică la nivelul perioadei corespunzătoare pentru transportul de pasageri. în tim p ce vorbea
noi unde veniturile din salarii ale # In pofida unei creşteri con decît îngerul...
populaţiei în trimestrul I pe 1991 siderabile a exportului, diminua M oses R osen
au crescut cu 30,6% fală de tri rea cererii a determinat în Polo (Urmare din pag. 1)
mestrul I pe 1990, în timp ce pro nia o limitare a livrărilor de pro
ductivitatea muncii pe un sala Bursa (X X V !) duse industriale, se arată intr-un cabina fetelor... Alt bucluc... nime (Urmare din pag. I)
riat în producţie a scăzut cu 9,1% raport întocmit de Direcţia de resc c blondă goală care înainte de
în aceeaşi perioadă 7 Statistică. Comparativ cu aprilie, a îmbrăca rochia, se admiră în Femeia a fost imediat scoasă
In afara cauzelor de ordin struc vînzările cu amănuntul s-au re din sală de 3 bărbaţi, evacuată
tural şi instituţional mai generale, a anului trecut ? Este de înţeles dus în luna mai cu 2,7%, evolu -oglindă. Ţipă aşa ca şi cum ar cu forţa. „De cine 7“ — între
fi pişcat-o un ţînţar. Mirela nu-i
spirala inflaţională se datorează în acest context cum a ajuns ţie determinată de o scădere cu şi presimt că dacă n-o văd să bau toţi. Nimeni nu ştia. Au
şi lipsei oricărei clauze privind Banca Naţională fără bani (adică aproximativ 0% a puterii de cum fost doar văzuţi, nu chestionaţi,
respectarea corelaţiei salarii — fără hîrtii) pentru plata ultime părare. o încurajez, va pica de bună în timpul aceleaşi întilniri şl
productivitate din actele norma lor salarii negociate şi să repună voie şi nesilită de nimeni. îmi după acest eveniment nedezlegat,
tive privind piaţa muncii, respec in circulaţie teancurile de sute BURSA NEAGRA vine să rid de blonda aia cu au mai existat comentariile ţi
tiv din legea salarizării şi legea murdare care trebuiau arse. 1 $ — 180 lei trup de cal dezgolit de piele... nui bărbat dar mai slabe pro-
Şi totuşi Mirela e prin preaj
conflictelor. II. B. 1 DM = 110 lei mă. îi simt parfumul inconfun- nunţînd aceleaşi „minciuni".
Cum se poate explica astfel fap dabil cu care îşi stropeşte tru Ne întrebăm curioşi din fire
tul că se planifică pentru anul FLASII • Il.ASII • FLASH UNCIA DE AUR pul împotriva căldurii înăbu cine a obligat femeia să pără
în curs un buget deficitar în lo min. = 363,40 $ şitoare. Un parfum proaspăt ca sească sala sub privirile Emi*
# Grecia a semnat un acord
cul unuia excedentar 7 De ce ma prin care acordă Albaniei credite max. = 367,80 $ o adiere de vînt in plină arşi nenţei Sale, Moses Rosen ?
sa monetară care trebuie să creas în valoare de 20 milioane dolari LICITAŢIILE BANCARE ţă a dosului scenei. Şi nu mă-nşel. Ne gîndim şi la falsa „proble
că intr-un ritm strict corelat cu pentru a ajuta procesul de demo 1 S = 190—200 lei Mirela e lingă mine, întinde mi mă" a minorităţilor şi cultelor, a
ritmul creşterii economice, a spo- cratizare din această ţară, se ara- (8—14 iulie) na pe după o perdea şi-mi apu drepturilor, condiţiilor şi pozi
că tocul ca de revolver al apa ţiei lor, temă mult comentată în
ratului... „Ştii că-i interzis să ultima vreme. Dacă din numă
fotografiezi aici ?“ mu-ntreabă rul mic de evrei prezentat, ju
Perechea Ceauşescu acuzată de jaf... surizînd şi eu nu mai am răbda mătate pleacă să reclădească
re şi îi ghicesc forma feţei prin Ţara Sfintă Israel şi cealaltă
(Urmare din pag. I) ciala. Prinţul Philip s-a înfuriat, nici. Toţi salariaţii palatului au perdea, o sărut acolo cam pe jumătate ALEG să rămînă în
iar membrii guvernului păreau primit ordin să fie cu privirile unde ştiu că ar trebui să fie România, pentru cine dă alarma
Ceauşeseu a golit casa de oaspeţi, gura... perdeaua nu ne mai
a luat toate obiectele de artă şi „foarte nefericiţi". atente la fiecare mişcare a oas încurcă mult... împotriva neofaşcismulul şi anti
alte obiecte în valoare de sute Personalul casei regale a pri peţilor. Paza a l'ost întărită la Ne desparte un* tip care e în semitismului Dl. Rosen 7
de mii de franci. Ei au deşuru- mit ordin să înlăture imediat „Tone", unde sînt expuse biju soţit de Cristim T. îi fac semn Oare nu, la urma urmei, a-
bat pînă şi lustrele şi robinete orice obiect de valoare din ca teriile coroanei, pe care Ceau- Mirelci că dacă pică la ultimul ceastă „teamă" ncjustificată faptic,
le de baie, mi-au luat chiar şi merele de oaspeţi destinate pe şescu a cerut să le vadă. tur de scrutin (cum îmi pla este doar o campanie de prezen
scrumierele". rechii prezidenţiale din Româ Cele de nrai sus au fost publi ce să zic atunci cind se întrec tare a memoriilor tipărite în PRE
Regina a intrat în panică du nia. Oamenii de securitate nu cate recent in ziarul „Viaţa intre ele două sau mai multe MIERA la Londra, „Primejdii,
pă cum a relatat postul de ra s-au mulţumit cu cîinii de pa noastră", care apare la Tel A- fiinţe), am să-i far un copil... încercări şi Miracole" ?
dio BBC, într-o emisiune spe ză, ci au întărit echipa de paz viv. Oare asa să fie ? Ştiu că asta o sperie cel mai Nu ştim ce să mai credem dar
mult şi cred că-şi va mobiliza in ultimul timp reflecţiile d-lui
La ORL 10 sun scurt şio dată toate farmecele pentru a câştiga. Moses Rosen răscolesc mulţi ro
mâni.
Ne scrie un hot... lung la uşa fustei cun preteest Vipera din femeie c mai puter Pentru mult rîvnitul lor ŞA-
nică decît îngerul...
cusut cu aţă ruptă. Fetiţa după
(Urmare din pag. 1) un fotoliu pă rotile conforlabel, plan urma sămi deie bine cu (va urma) J.OM — PACE ?
vântarea,
banii spunea Măgduţa dă neşte iaţi o sticlă cu molan cinci şi... cheile pupicături dă baftă
moşului dă la ho-
pafai luaţi cu japca dă nui ştia steluţe şio damă dă consuma geao. Ceau şauguri. Clar ca
jumătatea şi dă nişte scule dă ţie dintralea cale lui madam ochii, albaştri senini ai Mug- „Spionul" d-lui Băcanu atacă
preţ auricale cei le promisese Aura, cel puţin dă calitatea duţii. Clic-clanc sună rapsodia,
Măgduţei da o ţinean şah cu băuturii şi dupaia cu tacîmu uşa rnamii desc-uieţi, agitaţie
iele. Auru boala mare dăn mi complet dă drumu la video. dă papuci pă ciment loc-toc-toc un ofiţer...
ne ! Just şi după aia ariveder- Rulează filmu cu ghengsleri : şi iată că la un semnal apare
ci roma. Măgduţa făcea pă cap Valone, activistu fraierit şi mititica în costumu iei favorit : lUrmare din pag. 1) care in valută pentru anihila
cana, blondă şi cu lipici can dansatoarea cu picioare bestia bichinei şi două scufe pă ţîţe,
romanele poliţiste. Urma săi le. Motor cum zic deştepţii. Mă ca mama eva în rai cu frunzu ei electronice satisfăcută că a rea imediată a noului model de
lucrezen stil barbar la ia la gîdila al dracu gîndu să ating liţele pă ia. Tocmai scria fala reuşit să-l compromită defini splon-muscă utilizat de „Româ
coteţ întro zi începînd oraru du la părăluţe un „tovarăş". Bur- capitolu stripliz cu moşu, ieran tiv pe purtătorul de cuvânt al nia liberă" ; 3. Condamnarea
dimineaţa, săi tragă cheile fi- tosu iera topit după Măgduţa tangouri celebre. Dă cîte ori o Biroului de Presă al Armatei... fermă a gestului comis de P.M,
nesco şi dupăaia pas la Valone ca un taur în călduri. OLE ! îl vedeam aşan ţolită sau mai dă- în acest context se impune Băcanu ; 4. Executarea unei an
care atîta ' aştepta ; acasă la învîrtea individa dă zici că nui grabă desţolită, 99 la sută goa neapărat să se ia una din mă chete (de către ştim noi cine)
fraier noubodi lioum la O.R.L. adevărat roata morii nu alta, lă uitam numelc-prenumele-da- surile de mai jos : 1. Ofiţerul pentru a descoperi pe eventualii
alea şi putea dupăaia tov. să tot hopa mitică. Cum miorlăia mi tele dă stare civilă şi anii dă Mija să fie îndepărtat pentru complici din garda televiziunii
strige stima noastră şi mîndria ţa : vreau aia sau aialaltă bu- puşcărie gîndindumă la lucruri şi din personalul de la Actua
că navea dales aşa scuturat. Şi bulică, casa îl dezmerdan inti faptul că nu a dat dovadă de o lităţi... Desigur pot fi luate şl
cum îţi zic Bătrîne Meşter, mai lumeşti. Ce săi faci Bătrî totală stăpinire de sine in faţa alte măsuri. Inclusiv să se spu
Mă
ne Meşter,
om sensibil.
planta o rodit antîia, mutu on- mitate, fraicru pica la interval. provocării spionuliii-muscă : 2. nă adevărul despre ştiţi dum
ghiiit găluşcn ! Safe. Aşa că sfiriiala icra leje pişe dă obraz zic schiuz mi mc- Să sc investească o sumă oare neavoastră cc...
b At r în e m e şt e r, ră, Valone sta la pindă ca a- dam, ieu caut pă...
iate dă mină, trageţi sufletu tendelon în filmu am fost hoţ. (va urma)
(urmare din pag. 1) declinat competenţa, spiinînd că rile parlamentare. Deputaţii F.S.N. cauza inconsistenţei acestei Mo nomico. Există voci. şi nu puţine,
ţiuni. care practic nu reglemen
„Necazul vine cînd nu te aş „nu arc mandat din partea d-lui reproşează conducătorilor lor că care susţin că proiectul de lege
tează nimic, npelind la formulări
tepţi", se spune şi în cazul Fron Dan Marţian". D-1 loncscu-Quin- nu au folosit cele trei zile de declarative do tipul : „Guvernul va duce la formarea unei noi bi
pauză — vineri, sîmbătă, dumini
tului. Aşa a şi fost. In săptămîna tus nu-şi aminteşte dar sala c pe că — din săptămîna precedentă va asigura fondurile necesare li rocraţi care va ţine in mîinile
sale întreaga economie, concen
precedentă, în Adunarea Deputa punctul do a exploda. Medici-dc- nei activităţi medicale corespun
ţilor a fost pusă în discuţie, pro putaţi, indiferent de culoarea po pentru a clarifica problema. „O- zătoare". Buba cea mare nu este trată intr-un colos numit Fondul
punerea legislativă a P.U.N.K. re litică, nu vor să cedeze. Şi sala poziţia ne-a surprins nepregătiţi proprietăţii de stat şi care de
feritoare la domeniul sanitar. A- îi susţine. D-1 lonescu-Quintus îşi şi acum profită din plin şi fac însă Ia opoziţie, ci la Front, care fapt va face imposibilă privati
iată, la un an de la alegeri nu
doptarea ei nu a fost posibilă a- aminteşte că un grup parlamentar şi-a găsit o modalitate clară de zarea. Alţii susţin că dimpotrivă,
tunci deoarece prezenţa la lucră ar fi solicitat o pauză pentru con lucru la nivelul grupului parla legea este un model de urmat
rile Adunării a fost foarte slabă. sultare. Care grup, se întreabă. CRONICA mentar şi nici o conlucrare efi pentru toate ţările foste socialis
Votul final a fost amînat, aşadar Nimeni nu revendică această cientă in triumviratul partid — te.
pentru luni. Dar grupul F.S.N. pauză de... gîndire. Şl totuşi în Guvern — Parlament. Ceea ce este important în con
nu era pregătit pentru acest vot, pauză avusese loc o şedinţă de textul cronicii de astăzi, este fap
care pe deasupra mai era şi se grup parlamentar a F.S.N. Ca de PARLAMENTARĂ Numeroasele schimbări de li tul că in rîlutul parlamentarilor
cret. Propunerea P.U.N.R. fuse obicei în această şedinţă de con deri la nivelul grupului parlamen F.S.N. nu există unanimitate de
se semnată de peste 200 de depu sultare, nu s-a ajuns la uir con *• » ▼ A ^ A V A 1* A . ' tar nu au avut efectele scontate. păreri şi asta pentru că Guver
taţi din caic niai mult de jumă sens. mai ales că părerile erau ce vor cu noi", asta a fost con Unitatea acestui grup a rămas în nul nu este convingător. Iată un
tate erau din frontişti. Evident împărţite. Unii susţineau moţiu cluzia finală. După o lungă şi i- continuare doar o... dorinţă. Con proiect de lege care a fost pregă
existau mari şanse ca propunerea nea, alţii erau de părere că ea nutilă pauză s-a revenit în sală, ducerea Frontului, d-1 Ion lliescu tit îndelung, cu contribuţia deloc
să treacă prin vot. Nimic rău în nu c bună pentru că ar duce bu intr-o atmosferă extrem de ten 'personal, cereau recent o concen neglijabilă a experţilor străini, nu
asta. numai că ea era astfel for getul Ia ruină. Este chemat de sionată. La conducerea şedinţei trări' a acţiunilor deputaţilor şi este acceptată fără comentarii
mulată îneît arunca o lumină ne urgenţă d-1 Adrian Severin. Citeş revine d-1 Dan Marţian. Cu abi- senatorilor F.S.N. in vederea a- de parlamentari. Indisciplină, re
favorabilă asupra Guvernului, ca te moţiunea (de abia atunci) şi litatca-i bine cunoscută. dînsul doptării cu maximă urgenţă a pulsie faţă de tot ceea ce în
re a dovedit opacitate inexplica hotărăşte pe Ioc : Frontul nu poate aplanează conflictele şi după o Constituţiei. Asta in contextul po seamnă ordine ? Se poate spuno
bilă faţă de problematica sănătă să voteze aşa ceva pentru că este aşteptare plină de suspans, anunţă litie actual, cînd criza din Iugo şi aşa. Eu zic însă că este de fapt
ţii. pus Guvernul într-o lumină proas verdictul : trecem Ia vot. în dis slavia arc tendinţa de a se ex un fenomen normal, pentru că
Observînd că pe ordinea de zi tă. Medicii F.S.N. protestează, în cursul introductiv d-1 Marţian, tinde dincolo de graniţele acestei Frontul nu este în fapt atît de
nu apare chestiunea acestei mo să so pleacă sus în sala de şe pregătise sala, astfel incit şi gru tederaţii de state. monocolor cum parc. El este for
ţiuni (care este de fapt un pro dinţe cu ideea de a se obţine o pul F.S.N. să voteze Moţiunea în Nici relaţiile dintre grupurile mat dintr-o mulţime do entităţi
iect de lege) mai mulţi deputaţi amînare de 24 de ore, timp în redactarea existentă. parlamentare ale Frontului din bine definite, care îşi menţin în
din partea opoziţiei au cerut cu care să fie consultat ministrul Votul a confirmat previziunile : Cele două camere nu sînt prea continuare autonomia. Această ca
insistenţă trecerea la vot. In cele bugetului şi moţiunea să fie rc- Moţiunea a fost adoptată. grozave. Vă mai amintiţi de cele racteristică, este totuşi singura
din urmă, s-a convenit să se con formulată în termeni mai precişi. îngrijorătoare este tendinţa o- litera confruntări între cei doi care garantează nealunecarea
tinue dezbaterile la proiectul de Moţiunea P.U.N.R. nu stabilea poziţiei de a transforma orice pri preşedinţi ai camerelor şi primul Frontului spre totalitarism. Deo
lege referitoare la liniştea pu practic decît nişte principii gene lej într-o dispută politică, dusă ministru. De altfel d-1 Petre Ro camdată libertatea d<- gîndire şl
blică, iar înainte de pauză să so rale, deşi se vorbea de cîtcva zile mult dincolo de subiectul propriu- man caii' ica recent aceste relaţii de a decide prin vot a parlamen
voteze şi moţiunea P.U.N.R. pen de fabuloasa sumă de 15 de mi zis. Opoziţia suferă de inconsisten ca fiind salisfăcătoare în ideea tarilor F.S.N. nu poate fi îngrădi
tru ca în timpul pauzei să se nu liarde de lei pentru acest an. ţă. Propunerile lor sînt mai tot că totuşi principalele legi au fost tă nici măcar de cerinţele altfel
mere voturile. Lucrurile păreau Reprezentanţii opoziţiei şi nu nu deauna de o naivitate dezarmantă, adoptate. pe deplin justificate, aie Guver
să intre în normal, numai că, î- mai ei, cereau trecerea Ia vot. rupte de realitate, rodul unor im Această situaţie osie îngrijoră nului şi partidului Care ilă acest
nainte de pauză, d-1 Dan Mar Sala striga : „la vot, la vot". D-1 pulsuri de moment. Lipsa de in toare in perspectiva grelelor pro guvern. înregimentarea frontlşţi-
ţian, a plecat, iar înlocuitorul lonescu-Quintus, nu avea însă formaţii, inexistenţa unei strate bleme ce stau în faţa Parlamen lor nu sc întrevede deocamdată,
dinsului, vicepreşedintele liberal mandat (sau curaj) să facă acest gii detaliate la nivel macroeco tului. Urmează Legea privatizării, aşa că ne întrebăm, mai în glu
lonescu-Quintus, a uitat să mai lucru, aşa îneît dă o nouă pauză nomie, este un handicap extrem de care depinde, de ce să nu re mă, niai în serios: „Da, noi cu
ţrcacă la vot. După pauză el şi-a pentru o clarificare între grupu de serios. Asta, zic eu, este şi cunoaştem, reuşila reformei cco- cine votăm 7" :