Page 3 - Calauza_1991_76
P. 3
CĂLĂUZA • Nr. 76 • 1991
Pag. 3
c o n c u r s u l n o s t r u „Geografia unor Cuba poate trăi III. Mîncare cit mai puţină bani, că nu ţi-ai acoperit chel- J
iar lucru cit mal mult. Se plă tuielile, cîte şi mai cîte. Noi cei \
posibile conflicte in Europa" liniştită dacă... teşte 3 dolari pe oră. 10 dolari care am plecat pe 21 Mai în a-
pe zi este cazarea şi masa. Ni fară de 250 de şekeli nu am
Administraţia Bush a ţinut să s-a promis că se vor schimba primit nici un ban, ba mai mult
• Mă numesc AGYO IOAN, invadeze această zonă, ceea ce asigure Cuba că ea nu se găseşte meniurile dar au rămas promi spunîndu-se că am luat bani în
siuni. Deasemenea şi cu cazarea. plus. De unde nu ştim, că ni
3tn 2-1 de ani şi sînt un cititor a- ar însemna un posibil conflict. în faţa nici unei invazii din par Aşternuturile sînt pline de ploş- meni nu ne-a dat nimic.
iiduu al „Călăuzei". In nr. 72 Cu stimă şi respect, tea Statelor Unite, dacă Fidel Cas-
tro va ţine alegeri libere şi va e-
J.c. in urma articolului „Geogra IGNA DANIEL libera deţinuţii politici. La a 89-a
fia unor posibile conflicte în Eu Orăştio
ropa", după studierea celor pa- 9 Presupun că ar fi următorul aniversare a independenţei Cubei Sctaai m J.&tael?
de sub tutela Spaniei, Bush s-a
Iru conflicte posibile, părerea conflict: UNGARIA-ROMÂNIA de
mea e că al cincilea război sau la dorinţa şi pretenţia aberantă a întîlnit în Biroul Oval de la Ca
sa Albă cu dizidenţi cubanezi că
doar un simplu conflict de pro- Ungariei că Transilvania a fost rora le-a înmînat o casetă înre
pc ',v: mai reduse or putea fi şl va fi teritoriu care ar fi a lor, gistrată în care sînt expuse con niţe. In fiecare zi vin repre La locul de muncă după ce
intre România şi Ungaria. ca făcînd parte din Ungaria. Dar diţiile ce trebuiesc îndeplinite zentanţii firmei cu fel de fel de facem ceea ce avem de făcut,
Cauza acestui conflict ar pu fiţi pe pace, hoardele pop. mi pentru ca acele trei lungi decade şicane. Firma care ne-a dus se spune că nu e bine, să stri
tea fi alimentată de situaţia mi gratoare au venit şi au plecat de îngheţ a relaţiilor americano- TNUFA, ne vinde, acesta este căm sau să-l mutăm cu 10 m.
norităţii maghiare din România mai departe căutând alte locuri cubaneze să se încheie. i cuvîntul deşi ei îl evită, la di- într-o parte sau alta. Şi aşa te
sau de „revendicarea" teritoriu de pradă, dar noi avem rădăcini El i-a cerut lui Castro „să de i ferite firme sau persoane care toacă zilnic, faci un lucru de
lui Transilvaniei de către Unga mult mai adinei, şi sîntem aici dice o zi amintirii independenţei, 1 au nevoie de forţă de lucru. Cei 3—4 ori. Dacă îţi face de 2—3
ria. Oricum speranţa mea şi cu mult mai de demult decit el, anunţând alegeri libere, eliberare^ ţ mai mulţi sînt la Arenson o fir- ori treaba asta deja te enervezi
sînt sigur că şi a majorităţii şi apoi nu ne lipseşte instinctul deţinuţilor politici". i mă serioasă care plăteşte bine, şi ei atîta aşteaptă, te trimit a-
este că acest conflict şi chiar ce de apărare (aşa cum aţi spus-o Marlin Fitzwater, purtător de > dar banii sînt luaţi de către casă. Om cu 25 de ani vechime
lelalte vor rărnine simple utopii. şi dvs.). cuvînt al Casei Albe, a negat a- TNUFA şi ni se dă cit vor ei. în meserie, dacă nu îi place de
Cu toate că numele îmi arată pariţia unui raport privind des 1 Am încercat să ne mutăm la tine te trimite acasă fără să poţi
originea, consider că a fi patriot DRESCANU ANGELA coperirea de către sateliţi-spioni ■ aceştia dar dacă ny ai paşapor- face ceva. Pînă ce ţi se găseşte
este datoria fiecărui cetăţean ro Str. Mărăşti, Bl. D 3, Apt. 27 ai SUA a uneia sau mai multe I tul la tine, nimeni nu te ia în altceva de lucru stai în came
mân, indiferent de naţionalitate. Deva rachete nucleare sovietice SS—20 I seamă. Nu am ieşit la lucru am ră şi aştepţi cu disperare şl
Cu drag vă urez tuturor celor Mă numesc Matei loan, Brad, pe teritoriul cubanez. i fost ameninţaţi cu bătaia şi cu groază poate apare ceva mai
de la „Călăuza", multă sănătate str. G-ral Milea, bl. A10, apt. 11. PETRU JURJ 1 poliţia, cei mai slabi de înger bun sau de cele mai multe ori
şi spor la lucru, cit mai multe Citesc cu interes ziarul dvs. In S.UA. \ au ieşit şi astfel am fost obli- mai rău.
articole bune şi „La... multe nu nr. 72/1991 am citit articolul l gaţl şi noi să facem la fel ca (va urma)
mere !". „Geografia unor posibile con J ei. Nu se face lichidarea la sfîr-
flicte în Europa". Interesant. La j şitul lunii, spunindu-se că nu au Păcurar Iulian loan
AGYO IOAN punctul 5 ar fi posibil un con
flict româno-ungar (sau mai
str. Poştei nr. 5, Bl. A-l-I, exact invers). Dar nu va f i ! De
Sc. C, Ap. ii ce ? Am nişte argumente. Am P arlamentul lin măcelărie
Hunedoara fost în septembrie 1990 intr-o zi In măcelăria de la Hala Deva, să-i spun omului să ia amărîta
la Bekescsaba intr-o excursie de într-una din zilele recente, cei asta de carne şi măcar s-o spele,
9 Dind curs îndemnului din o zi. Am întîlnit localnici foarte
Studentă la Universitatea Eco
i *. 72 al „Călăuzei", a cărui citi amabili cu mine şi nevastă-mea. logică — caut garsonieră mobi 15—20 de oameni care stăteau în că ţi se face greaţă, dar... văzîn-
du-i faţa absolut indiferentă, au-
tor fidel mă consider a fi, m-am Ne-au privit cu simpatie chiar cremeniţi în faţa noilor (iar ! ! !)
gîndit să dau o posibilă varian dacă n-am vorbit ungureşte. Du lată sau nemobilată. Accept şl preţuri şi sub privirile inexpresi zîndu-i şi răspunsul ironic, re
cameră în apartament sau casă
nunţ la a mai spune ceva).
ve ale măcelarului, purtau urmă
tă la cel de-al cincilea conflict pă părerea mea ungurii sînt oa ‘ particulară, avînd tot confortul şi toarele discuţii : — Da doamnă, e cu tot cu
posibil în Europa. meni buni.
După părerea mea acest con Dacă tot vrea cineva ceva, să acces la baie. — Domnule măcelar, preţuri muşte. Şi ele intră in preţ ; şi
Oferte se pot depune la tele
frumoase, ca şi dumneata, zice o
flict ar apărea între Transilva ştiţi că aceia sînt „cozile de to fonul redacţiei „Călăuza" 15545. doamnă bine înţepată. rîde zdravăn.
— Dumneata ai mînca o astfel
nia şi Ungaria, dat fiind preten por", aceia cu care am împăr Plata nu este o problemă. — Da. 289 lei/kg antricotul ! de carne ? Atunci ia-o sănătos !
ţiile Ungariei asupra acestei zone ţit de atîta vreme pîinea şl sa Hai luaţi, cumpăraţi ! îl pune la punct o tînără.
care este considerată de ma rea pămîntului românesc. N-au 9 Măcelarul devine serios şi nu
— Las’ că tot e bine ! încetul
ghiari a fi parte integrantă a spor domnilor ! Sînt mici şi pu VÎND C.E.C. Dacia — August cu încetul ajungem la mie, adau mai bagă pe nimeni în seamă.
vechiului imperiu ungar. în a- ţini ! ! ! Sau dacă chiar vor ceva, 1987. Informaţii telefon 957/17085 gă o bătrînică şugubeaţă. Discuţiile continuă încă in fa
ceastă zonă se afirmă de aseme eu zic să nu-i batem, ci să le Hunedoara. Un bătrînel cu faţă tristă şi ţa unui congelator care nu func
nea că populaţia maghiară ar fi facem bagajele şi să-l trimitem 9 privire îngrijorată, intervine : ţionează, dar e doldora de carne.
majoritară şi nedreptăţită şi a- cu de-a sila la „confraţii" lor. Că SCHIMB apartament 2 camere, — Vedeţi, ne-au spus „nu ne De cumpărat nu cumpără nimeni.
suprită de autorităţile româneşti. ne descurcăm şi fără ei. Rîmnicu Vîlcea, cartier Traian cu vindem ţara, nu ne vindem ţara" Pînă cînd apare o tînără doam
Aceste motive ar putea determi Trăiască Naţiunea Română ! similar sau 3 camere în Deva, şi acum ne vînd ei. treptat, pe nă, care după ce oftează greu vă-
na Ungaria să anexeze Transil Cu respect exclusiv Micro 15. Informaţii la toţi. zînd preţurile, cere 1 kg de an-
vania statului maghiar, chiar să 'MATEI IOAN telefon 17575, Deva. — Cit le mai scumpiţi, dom’le, tricot. Sub privirile întrebătoare
cit ? se interesează un cetăţean ale tuturor şi la întrebarea „Cum
între două vîrste. păraţi doamnă ?“ pusă de bătrî-
al Alba-luliei s-a aflat în mijlocul — Auzi, dom’le măcelar, dar nelul care se duce aproape de ea
Păstori şi păstoriţi credincioşilor din izolatul eat Cib, ju carnea asta de vită la 177 lei e ca să se convingă că sînt şi oa
deţul Alba, cu sfinte slujbe, consfă
tuiri cu enoriaşii, dind diplome de cu tot cu muşte atît ? meni ce-şi permit să dea atîţia
Gazet* „Călăuza*1 a găzduit une tatea duhului întru legătura păcii" recunoştinţă unor enoriaşi vrednici, (într-adevăr, pe carne bîzîie bani, spune :
le colaborări ale preoţilor şi aşteap căci nu este decît „un Domn, o cre cărţi Şl iconiţe cu autograful P.S. mulţime de muşte şi uitîndu-mă — Ce să facem ? Trebuie să şi
tă în continuare altele pe teme co dinţă şi un botez" (Efes. 4, S), „fe- Sale aproape tuturor familiilor pa
recte şi de actualitate. Se regretă că rindu-Vă de cei ce fee dezbinări şi rohiei. Menţinerea şi adîncirca cu mai atentă observ că au şi ouă mîncăm !
nu s-a obţinut suficient sprijin pen smlntele" (Rom. 16, 17). noaşterii, colaborării şi ajutorării în depuse deja la păstrare. îmi vine MARIANA FĂNDARU
tru editarea suplimentului „Curierul ...In 30 iunie 1931, P.S. Andrci-loan tre păstori şi păstoriţi, aşa se face,
ortodox — român" (abia un număr Andreicuţ, episcopul ortodox român fraţilor î
anul trecut ce nu s-a epuizat încă),
fiind între primele tipărituri de acest CERERE DE ÎMPRUMUT
fel din România post-revoluţion^ră.
se cunosc greutăţile actuale ale ţ.a- Domnul RAŢIU IOAN, comer echivalentul în mărci germane.
i-ohiiior de „ţară” mai ales (nu prei Informaţii şi oferte la telefonul
se pot compara însă cu cele din co ciant, doreşte să împrumute
mune mari sau oraşe care sînt totuşi 100 000 Ici pe termen de 1 an. 15545 sau la sediul ziarului
prea bine situate, dar care trec pe Acordă dobindă 50% în Ici sau „CALAUZA".
lingă „rudele sărace" c« rabinul bib
lic pe lingă Cel căzut între tîlhari).
Preoţii ce sînt încă (pînă cînd ac
ceptă TARA o astfel de jignitoare şi
inumană situaţie ?) cerşetori ai sa UN PUNCT DE VEDERE CU TOTUL NEAŞTEPTAT
telor, care nu-şi mai pot lua sala
riile, putîndu-se ajunge la şomajul
preoţilor ce sînt totuşi şi au rămas
„luminători morali" ai satelor. Iar SCRISORI DIN STRĂINĂTATE
păstorii — mari prin funcţii ce-i
ţin prea legaţi de tronuri şi micii
slujitori ce sînt încă amorţiţi sau II. Ieşirea la rampă a regelui pective nu prevedeau decît lupta
oreocupaţi de orice numai de turmă Carol al Il-lea, care în februarie pentru a ridica România acolo
nu (de, c mai profitabil să leneveşti 1938 a instituit prin lovitura de unde îi era locul, la masa celor
sau să te ocupi de cele ale Mart ei),
vor trebui să’ nu uite atenţionarea stat dictatura carlistă, perioadă puternici, nu cum o doreau alţii
Si. Scripturi : ,,fiindcă ştiţi în ce de domnie şi totodată de guver aservită ruşilor pentru a roade şl
timp ne găsim, este chiar ceasul să nare absolutistă, după bunul plac ei un oscior !; deci a pune în spa
vă treziţi din somn" (Rom., 13, 11). al unui rege aventurier, desfrî- tele Legiunii şi a Căpitanului
Clerici în primul rind şi credincioşii
urmîndu-i. Să vă siliţi a „păstra uni nat şi incompetent, a lovit în cruntele realităţi ale acelor vre
structura lor intimă partidele is muri sînt de-a dreptul duşmănoa
torice dar şi Garda de Fier. Din se.Au fost uneltirile ulterioare a-
tiza simpatia fanilor de peste O- tre toate grupările politice, sin le comuniştilor care au mistifi
L E D Z E P P E L I N ( V I ) cean. La sfîrşitul lunii octombrie gura G.D.F. prin vocea căpitanu cat istoria, ei care pe atunci cî-
1969 apare al doilea album sub
titlul cronologic, „Led Zeppelin lui a ştiut să-şi păstreze demni teva sute doar, vînduseră deja
ţara pentru un pumn de arginţi
tatea naţională, cerînd poporului
4 0 0 .0 0 0 d e d is c u ri II". Numai în prima săptămînă credinţă în Dumnezeu şi speran ruşilor. Au mai fost uneltirile ma
se vînd peste 400 000 de exempla
sonilor şi evreilor care-şi doreau
re, fapt ce-1 determină pe Page ţa că acesta îşi va întoarce faţa
In noiembrie, managerul Peter americană, subliniind : „Dacă să constate : „Sincer, nu mă aş către români. Atunci conducerea continuarea aservirii ţării intere
Grant aranjează o întrevedere la n-ar fi numele lui Jimmy Page teptam la un asemenea succes..." ţării era teoretic asigurată de un selor marilor monopoluri străine.
Atlantic Records, unde se sem pe afişe, nimeni n-ar da impor Albumul va urca pînă pe locul guvern condus de patriarhul Mi- Şi atunci nu e legitimă întreba
nează şi primul contract tempo tanţă concertelor". în ianuarie 2 în topul revistei „Billboard". ron Cristea şi în a cărui compo rea, cine au fost adevăraţii pa
rar estimat la suma de 200 000 1969 — în Statele Unite — apare Spre finalul anului, albumul reu nenţă mai figurau Averescu, Tă- trioţi ? Comuniştii, care folosin-
du-se de muncitori prin Ideologia
lire sterline, o sumă considerabi- primul album intitulat simbolic şeşte să cucerească locul 1, pe tărescu, Armând Călinescu fari lor mincinoasă pe care Istoria a
a dacă ţinem cont de faptul că „Led Zcppelin 1“ şi doar în cî- care-1 va menţine timp de 7 săp seul mincinos caro şi-a plătit tră dezavuat-o, şi care au distrus tot
erau debutanţi pe scena „înaltei teva săptămîni va fi încununat tămîni. Presa britanică încă îşi darea cu vîrf şi îndesat, genera ce a fost sfînt în ţara asta, cre
lul Ion Antonescu şi alţii. Aceasta
societăţi" muzicale... Apoi mana cu platină. O adevărată perfor manifestă anumite rezerve... a fost guvernarea care a supus dinţa în Dumnezeu, care au ucis
gerul aranjează un circuit de tur manţă ! Timp de 73 de săptămîni Deceniul al şaptelea debutează poporul român celor mai mari şi trimis în lagăre ale morţii oa
nee americane. A doua zi după se menţine printre primele 100 cu un scurt turneu englez, apoi restricţii democratice! Nu Gai- meni nevinovaţi, mai rău decît
Crăciun, la Denver (Colorado) se de albume, în clasamentul revis pe 21 februarie traversează Ca
inaugurează seria apariţiilor pe tei „Billboard", ureînd pînă pe nalul Mînecii pentru primul tur da de Fier a făcut aceasta !, nu fasciştii, sau legionarii, mucenici
scenele nord-americane. Stîrnesc locul 10 în luna mai. în Anglia, neu european, ce va începe la partidul „Totul pentru ţară" a ai neamului tîrîţi prin procese şi
ovaţii la Boston, Chicago şi Dal- acest album va fi editat abia în Copenhaga, sub semnul unei Sn- făcut-o !, şi aceasta pentru sim închisori doar pentru că doreau
!as, iar la San Francisco publi luna martie, dar presa şi critica tîmplări ciudate şl mult comen plul motiv că nu aveau puterea o Românie mare şi un popor ro
cul „explodează" în repetate rîn- de specialitate nu-i acordă prea tate în presa vremii. mân respectat? ? ?
durL. Doar criticii englezi pri mare importanţă... Un nou turneu (va urma) politică de a o face şi nici plat
vesc cu răceală ştirile din presa american, în aprilie, va. concre ŞTEFAN BUDOI forma politică a grupărilor res (va urma)
