Page 2 - Calauza_1991_78
P. 2

I’ag.  2                                                                                                                  CALAUZA •  Nr. 78 •   1991


                    (Bursa  XXIX)  Qfi  Cg  ggllteStă                           Proprietarii  de  pămînt  vor  da  faliment?

                                                                             După  Revoluţie  interesul  pen­  pină  noaptea ?  Să  zicem  că  ape­  cînd   această  cheltuială  nu  e
                        opoziţia  legea  privatizării?                     tru  a  redeveni  proprietari  de  pă-   lezi  Ia  ajutorul  societăţilor   do   greu  să-ţi   închipui  că  nu  ai
                                                                           mînt   ajunsese  la  apogeu.   In   mecanizare.  întîmpini'  greutăţi,   nici  un  fel  de  cîştig.  Dacă  mai
                                                                           toate  satele  au  existat  discuţii,   eşti  purtat  de  azi  pe  mîine,  se   plăteşti  şi  impozitul  îţi  dai  sea­
                Este  clar  că  avem  de-a   faec   tru  Uniunea  Sovietică.  Se  ve­  neînţelegeri,  lupte şi uneori  chiar   defectează  tractorul,  combina !  Şi   ma  că  eşti  falimentar  sadea.  Aşa
              cu  confruntări  cu  pronunţat  ca­  hiculează  cifra  de  70  milioane   crime  pentru  păinînt.  apoi  mai  vin  tarifele!  Pentru  un   că  entuziasmul  se  va  transforma
              racter  politic.  Aceasta  si  expli­  dolari,  sumă  ce  poate  fi  livrată   Ploile, oboseala, munca  grea au   hectar de grîu  sau  orz de recoltat   încetul  cu  încetul  în  ură  faţă  de
              că  de  ce  pe  unele  aspecte  ale   prin  intermediul  Băncii  Asiatice   făcut  să  scadă  imediat  interesul   ţi  se  cerc  4000  Iei  sau  chiar  mai   pămînt  şi  faţă  de  cei  care   ne
                                                                                                         mult.  Cheltuiala  pentru  un  hec­
                                                                           pentru  pămînt.  Vezi  sute  de  hec­
                                                                                                                                       conduc  pe  acel  drum  al  falimen­
              proiectului  guvernamental  (cuan­  de  Dezvoltare.  Taipe  şi  Mosco­  tare  năpădite  de  rapiţă  şi  alte   tar  dc  pămînt  se  ridică  (dacă  il   tului  proprietarului  dc  pămînt...
              tumul  împropietâririi,  penetraţia   va  nu  întreţin  relaţii  diploma­  buruieni.  Dacă  eşti  bătrîn,  cum   lucrezi  cu  societatea  de  mecani­
              capitalului  străin)  s-a  accentuat   tice.                 poţi  oare  să  lucrezi  de  dimineaţă  zare)  la  17 000  sau  20 000  lei.  Fă-  X.  ILINA
              în  mod  deosebit,  in  timp  ce  al­
                                               •  înecpînd  de  la  1  august  ma­
              tele  au  fost  lăsate  în  umbră,  ca,                                                                                            a
              de  pildă,  caracterul  neoperaţio-   gazinele  care  vindeau  pe  valută    „ 2)â  pmţi tlchlm  au dă  nu...
                                             s-au  închis.  Aceasta  este  una  din
              nal  în  practică  a  programului  în   cauzele  care  au  făcut  ca  leul  să   (Urmare  din  pag.  I)                  domnului,  fată  dragă  nu  mai  sta
              condiţiile  în  care  un  sistem  com­  aibă  la  „licitaţiile  bancare"  ccl              în  cînd  la  tine,  sigur  îi  că  în   pă  pernă  şi  dă  din  crace  rapid
                                                                                                         Parlamentul  nostru  mai  lipseşte
               puterizat  naţional  nu  există.  O-   mai  scăzut  curs  de  pină  acum   copilaş  pă  lingă  tine,  dălen  vi­  numa  un  hoţ  brevetat  la  Aiud,   ori  cu  telefonun  coace  să  te  pun
               poziţia  a  considerat  că  i  se  ofe­                     leag  pă  şcstache  şi  hai  să  cola­  căn  rest  avem  dă  toate,  noi  şi   fuguţa  pă  felie  cu  cine  trebuie.
               ră  un  prilej  de  a  obţine  popu­  faţă  de  dolar :     borezi  la  ziarul  nostru   Lumea   italienii,  ăia  au  o  curvă  deputată,   Oricum  convingerea  mea  ie  că
                                               I S =  270  Iei.            Interlopă.  Cum  numi  fac  sînge   aşa  căi  o  idee !     miam  perdut  timpu  dă  pomană
              laritate  acum  în  preajma  ale­                            rău  pentru  vreo  damă  dă  con­  Ce  pont,  animaţ  mic  vrei  sămi   cu  tine  siniora  (siniore)  AII  Ca-
               gerilor  locale,  anunţate  de  F.S.N,   •  Cursul  mediu  al  dolarului,   sumaţie  mai  ales  cînd  îi  şi   dă   serveşti,  nu  şti  căs retras pă bune   pone !
              pentru  sl'îrşitul  lunii  octombrie.                        nerecunoscut,  numi  încord  nici   dăn  afaceri,  curat  ca   lacrima   Arivedcrci  roma,
                                             la  începutul  lunii  august   era :
                                                                           muşchii  aiurea  să  te  caut  numii   cristi ?  Acu  fac  un  ban  cinstit,   P.S.  Doamnei  ce ma sunat întro
               I I.ASII  6  VI.ASII  FLASII  1S == 1,7413  DM  la   Bursa   din   casaţi  dovedesc  -calităţile  mele   cresc  ciuperci  şampion  şi  iepuri   noapte  cînd  ieram  dă  serviciu
                                                                           dă  boschet  internaţional.   Dacă   dă  casă,  vopsesc  puncte  albe  pă   la  redacţie,  schiuzmi  medăm  că
                                             Frankfurt  şi  de  1 $ = 1,7045  DM
                •  Deficitul  comercial  al  Sta­                          ieşti  ucenica  lu  mis  univers  cau-   tabla  dă  şah  şi  sug  turla  bisericii   nu  mam  putut  ocupa  păndelete
               telor  Unite  în  luna  mai  a  fost   la  Bursa  din  \ow  York.  tămă  tu  şi  mai  stăm  de  vorbă.   din  Deva  sămi  ascut  gingiile,, că   dă  d-ta,  da  aveam  deja  lingă
              de  4,37  miliarde  dolari,  compa­                          Zic  pas.  Şapoi  şlie  Valone,  ştie   dinţii  mior  căzut  la  cutremura   mine  dă  intervievat  o  persoană
                                              b u r sa  n i: vgrâ          că  dacă  urci  sus  dă  tot  picaju   din  Banat.  Oricum  chestia   cu   comestibilă  şi  nu  mă   puteam
              rativ  eu  4,51  miliarde  in  luna                          îi  cu  botu  pă  labe  ca  Grivei  în   bumăştile  dă  cinci  parale  ie  o   pune  pă  lucru  în  schimburi  pre­
               aprilie.                        1  DM =  113—120  lei       farfuria  cu  luturi  ;  da  ăstai  des-   goangă  ori  îi  gata  fumată ;  dacă   lungite.  Poate  altădată  !
                                                                           tinu  fata,  ăstai  destinu !  în  ches­  chiar  crezi  în  ia  ca  în  maica   acelaşi.
                •  Taiwunul  examinează  acor­  1$  =100—200  lei          tia  cu  Parlamentul  mai  dat  gata.
              darea  unui  ajutor  financiar  pen­                II.  B.  O  să  mă  mai  gîndesc  din  cînd
                                                                                                              Să  se  facă  dreptate  unui  o m !                 j
                                                                                                             Mă  numesc  Medrea  Ludovic,  C.A.P.-ul  nu  s-a  mai  interesat  *
                Indiferenţa dumneavoastră  domnule primar, ne poate costa viaţa..                    1  !   domiciliat  în  comuna  Zam,  nr.  de  ei.  Pină  în  data  de  04.  06.  |
                                                                                                            28.  Mă  adresez   ziarului  „Că­ 1991  cînd  au  venit  să  îi  liciteze.
                   Nu  ştiu  sincer  cum  să  încep  dică  iradiată  cu  cobalt  mă  a-   distrugem  omului ?  E  mai  im­  lăuza"  fiind  cititorul  şi  abona- Şi  a.şa  s-a  şi  întîmplat  —   au
                 această  scrisoare  şi  cui  anume  dresez  şi  de  această  dată  dîn-   portant  să  vindem  toate  vechi­  I  tul  acestui  ziar,  cu  rugămintea  fost  licitaţi.  Pe  mine  nu  m-a
                 s-o  adresez,  dar  ştiu  un  singur  şilor.  Rezolvarea  unică  ampu­  turile  din  sirăinătatc  sau   să   că  îmi  veţi  da  unele  îndrumări.  întrebat  nimeni  cum  m-am  des-
                 lucru  că  aş  vrea  ceea  ce  ur­  tarea  piciorului  şi  nici  asta  nu   salvăm  o  viaţă  de  om.  Dînşii   Am  lucrat  la  C.A.P.  Zam  —  curcat  cu  ei  timp  de  un  an  şi
                 mează  să  scriu  să  fie  citit  de  se  ştie  cît  poate  fi  de  eficien­  se  cred  nemuritori ?  Nu  le  este   i  i  conducător  de  utilaj,  din  anul  jumătate,  cît  i-am  îngrijit   şi
                 dl.  primar  şi  vicoprimar   al  tă.  în  disperarea  mea soţul  meu   frică   că   poate   mîine   nu   1979  pină  la  revoluţie  cînd  s-a  întreţinut.  Nu  mi  s-a  plătit  ni-
                 Devei.  Mă  numesc  Taşcă  Car­  mă  duce  la  sediul  ziarului  „Că­  vor  şti  unde să  fugă  pentru  a-şi   desfiinţat  C.A.P.-ul,  la  data  de  mic.
                 men  şi  am  35  de  ani.  Sînt  ope­  lăuza"  pentru  a  lua  legătura  salva  viaţa ?  Domnilor,  daţi  o
                 rată  de  2  ori  pină  acum   la   cu  d-nul  Marcu.  Dînsul   îmi   şansă  d-lui  Marcu  —  nu  vă   I I  22  ianuarie  1990,  cînd  am  luat   Sînt  un  om  bătrîn  de  56  de
                 piciorul  sting  dc-o   tumoare  garantează   vindecarea  fără  a   costă  prea  mult,  pe  cînd   pe   şi  ultimii  bani  pentru  cai  şi  ani  şi  nu  avem  nici  eu  nici  so-
                 malignă  în  termenul  medical,   i’ămîne  la  aceşti  ani  fără  picior.  noi  bolnavii  —  mii  de  bolnavi,   munca pe  care o  prestasem.  Din  ţia  pensie.  Cu  greu  ne  cîştigăm
                 un  Neurofibrosareom.   Acum   Vreau  să-l  întreb  pe  dl.  pri­  indiferenţa  dumneavoastră  ne   data  de  22.  01.  1990  şi  pînă  la  traiul  vieţii.  Vă  rugăm  să  ne
                 două  săptămini  am  făcut  din   mar  ce-i  mai  important  oare   poate  costa  viaţa.
                 nou  o  tomografie  la  Spitalul   —  să  oferim  spaţiu  unui   om                  \   1 04.  06.  1991,  am  întreţinut  şi  în-  ajutaţi  dacă  puteţi,  să  aflăm  şl
                 Elias  —  Bucureşti.  Rezultatul  care  poate  salva  vieţile  ome­  TAŞCA  carm en.       grijit  cei  doi  cai  dîndu-le  mîn-  noi  dacă  ni  se  cuvine  să  fim
                 —  Recidivă.  Fiind  tratată  de   neşti  sau  să-l  oferim  altora   Hunedoara,  b-dul  Corvinul.   care  şi  nutreţ  şi  tot  ce  trebuie  plătiţi.
                 Institutul  Oncologic  Cluj  —  a-  care  prin  eeea  ce  vînd  due  la  nr. 3 bis   t  I  pentru  întreţinerea  unor   cai.       Vă  mulţumim


                    (Urmare  din  pag.  1)   faste.  Neîncrederea  ar  descuraja   nute,  din  dobinzile  dc  la  depu­  Pentru  administrarea  acestui  i-   ducătorii  acestor  Fonduri,  fie  ele
                                             potenţialii  întreprinzători,  iar  pri­  nerile  bancare  şi  din  cîştignrile   mens  capital  se  înfiinţează  Fon­  de  proprietăţi  private  sau   dc
                Există  in  principiu  două  mo­  vatizarea   ar   rămme  o  lozincă   obţinute  din  vînzarea  —  cumpă­  dul  Proprietăţii  de  Stat  (F.P.S.)   stat,  trebuie  să  acţioneze  pentru
               dalităţi :  transferul  direct  .şi  tran­  goală.          rarea  de  acţiuni  ale  societăţilor   care  este  o  instituţie  publică  cu   desfiinţarea  lor,  deoarece   prin
               sferul  indirect.  Transferul  direct,   Aşadar,  această  soluţie,  susţi­  comerciale  aparţiuînd  altor  Fon­  personalitate  juridică  cu  caracter   transferul  sau  vînzarea de acţiuni
               modalitate  pentru  care  au  optat   nută  de  opoziţie,  ascunde  o  cap­  duri.        comercial  şi  financiar.     şi  active  în  final  rostul  lor  dis­
               partidele  de  opoziţie,  constă  în   cană,  care  practic  anulează  legea                Fondul  Proprietăţii  de  Stat  ave   pare.  Ori  administrarea  acestor
               acordarea  de  titluri  de  valoare   şi  poate duce Ia  mari  dezechilibre               un  rol  foarte  important  în  pro­  giganţi  va  necesita  un  imens  a-
               care  apoi  să  fie  transferate   in   şi  inechităţi  sociale.                          cesul  dc  restructurare  şi  reabili­  parat  funcţionăresc  (o  marc  biro­
               acţiuni  Ia  diferite  societăţi   co­  Proiectul  guvernamental,  susţi­                 tare  a  societăţilor  comerciale  şi   craţie ?!)  care  sc  va  opune  cate­
               merciale,  prin  intermediul  Bur­  nut  de  un  masiv  grup  de  experţi   CRONICA       legea  în  scopul  accelerării  priva­  goric acţiunii de  privatizare reală,
               sei.                          români  şi  străini,  optează  pentru                       tizării  îi  conferă  unele  obligaţii   care  înseamnă  pierderea  locurilor
                 Care  sînt  dezavantajele  acestei   cealaltă  modalitate,  cea  indirectă.             cum  sînt :  reducerea  permanentă   de  muncă,  cc  pot  fi  foarte  pro­
               modalităţi  care.  uu-i  aşa,   este   Pentru  a asigura  transferul  părţii              a  participării  statului  la  capitalul   fitabile.
               foarte  tentantă ?  Lucrurile  pro­  de  30  la  sută  din  capitalul  social,  PARLAMENTARĂ  social  al  societăţilor  comerciale ;   Legea  în  sine,  nu  oferă  nici  o
               babil  că  vor  derula  astfel :  după   legea  propune  înfiinţarea  a  cinci            rentabilizarea  societăţilor  comer­  garanţie  că  acest  lucru  nu  sc  va
               transformarea  T.D.P.  (titluri  de   Fonduri   de  Proprietăţi  Private                  ciale în  vederea  privatizării ;  des­  întîmplă,  pentru  că  Fondurile ac-
              proprietate)  in  acţiuni  şi  obliga­  (F.P.P.)  Acestea . sînt  organizate               fiinţarea  unităţilor economice  nc-   ţionînd  ca   societăţi  comerciale
              ţiuni,  acestea  încep  să  circule  li­  ea  societăţi  comerciale  pe  acţiuni   într-o  fază  ulterioară, de  la  caz   rcntabile.  vor  avea  o  maximă  autonomie  şi
              ber  pe  piaţă,  puţind  fi  vindute   şi  au  in  principal  două  scopuri :   fa  caz,  F.P.P.  îşi  vor  reduce  cota   Veniturile  obţinute  de   F.P.S.   nimeni,  fie  Parlament  sau  Gu­
              pe  bani. In  condiţiile actuale, cind   să  gestioneze  cu  maximum  de   iniţială  de  30  la  sută  din  anumite   pot  fi  folosite  doar  pentru  inves­  vern,  nu  se  va  mai  putea  ames­
               majoritatea  populaţiei  nu  ştie  ce   profit  capitalul  social  primit  şi   societăţi  comerciale,  oferind  spre   tiţii  în  societăţile  comerciale  fn   teca  în  treburile  lor.  Pină  atunci,
               să  facă  cu  acţiunile,  precum  şi   să  organizeze  trecerea  în  proprie­  vînzare  acţiuni.  Aceste  Fonduri   vederea  rentabilizării,  finanţarea   în  funcţie   dc  răspunsurile  pc
               datorită   dificultăţilor  materiale   tate  directă  către  cetăţeni  a  a-   nu  au  atribuţii  de  conducere  di­  activităţii  de  privatizare  şi  pen­  care  Ie  va  da  societatea  la  im­
               prin  care   se  trece  in  prezent,                        rectă  a  societăţilor  comerciale  la   tru  acordarea  de  credite  celor   pactul  cu  Legea  Privatizării,  vor
               mulţi  vor  dori  să  vîndă  imediat   ccstuia.  lucrurile  se  întîmplă   care  deţin  acţiuni,  pentru  că  ele   care  doresc  să  cumpere  acţiuni   putea  fi  adoptate  alte  acte  nor­
                                              Practic
               acţiunile  pe  bani  lichizi.  Feno­  astfel :  toate  Societăţile  comer­  se  ocupă  doar  de  difuzarea  cer­  sau  active.  mative  care  să  corijeze  deficien­
               menul  va  avea  două  urmări  ne­  ciale  cu  capital  de  stat  sînt  îm­  tificatelor  de  proprietate  precum   Ca  şi  F.P.P.  şi  F.P.S.  nu  are   ţele  pe  care  acum  poate  nici  nu
               favorabile :   mai   iutii  o  mare   părţite  în  cinci  grupuri  relativ  c-   şi  de  crearea  mecanismului  pen­  atribuţii  dc  conducere,  el  nepu-   le  bănuim.  Privatizarea  unei  e-
               parte  din  depunerile  la  C.E.C.  se   gale,  care   constituie  Cele  cinci   tru  schimbarea  acestora  în   ac­
               vor  transforma  în  cerere  activă   Fonduri.  Fiecare  Fond  are   în   ţiuni  ale  societăţilor  comerciale.  tîndu-se  implica  în  luarea  deci­  conomii  întregi,  este  un  demers
                                                                                                         ziilor  la  nivelul  societăţilor  co­
               ceea  ce  va  duce  la  sporirea  ma­  compunerea  sa  societăţi  comer­  Aşadar  după  ce  vom  avea  cer­  merciale.  Scopul  acestei  instituţii   atît  dc  complicat  incit  este  im­
              sei  monetare   în   circulaţie  pe   ciale  din  toate  ramurile  econo­  tificatele.  de  proprietate  în  mină,   —  Fondul  Proprietăţii  dc  Stat  —   posibil  să  fie  sonorizat  în  între­
              piaţă,  lucru  ce  va  ridica  inflaţia   miei  naţionale.   l’.P.P.-ul   este   le  vom  putea  transforma  în  ac­  este  de  a  administra,  pregăti  şi   gime.  El  trebuie  început  pc  baza
              şi  preţurile ;  o  a  doua  consecinţă   deci  o  instituţie  financiară  caro   ţiuni în  trei  moduri :  în condiţiile   unei  legi,   bună  sau  mai  puţin
              cu urinări  mult  mai  grave pc ter-   are  ca  scop  gestionarea  capitalu­  stabilite  de  Ir.P.P.,  prin  vînzarea   oferi  spre  vînzare,  intr-un  pro­
                                                                                                        centaj  cc  va  fi  aprobat  anual  de
              men  lung,  ar fi  polarizarea bruscă   lui  social.         certificatelor  şi  cumpărarea   dc   către  Parlament,  cei  70  la  sută   bună, însă cu  precauţie şi respon­
              a  societăţii.  Oferta  marc  de  ac­                       acţiuni  cu  banii  astfel  obţinuţi  şi   rămaşi  în  proprietatea  statului.  sabilitate, pentru a nu transforma
              ţiuni,  va  duce  la  scăderea   va­  Fiecare  cetăţean  are  un  număr   în  sfîr.şit   prin  vînzarea  lor  la         economia  românească  şi  aşa  de­
              lorii  acestora,  astfel  că  ele  vor  fi   egal  de  T.D.P.-uri  la  cele  cinci   Bursă  şi  cumpărarea cu  banii  ob­  Cam  acestea  sînt  în  marc  pre­  bilă,  într-un  conglomerat  haotic
              achiziţionate  la  preţuri  derizorii.   Fonduri.            ţinuţi,  dc  acţiuni.        vederile  legii  privind  mecanis­
              Cei  mai  mulţi  deci  nu  se  vor  a-   Capitalul  social  al  Fondurilor   Pentru  protejarea  cetăţenilor   mul  dc  privatizare. în dezbaterile   dc  întreprinderi  falimentare,
              lege  cu   nimic,  pentru  că  banii   se  formează  astfel :  Statul  trans­  români,  care  lipsiţi  de experienţă   parlamentare  —  şi  nu  numai  —
              obişnuiţi  vor  fi  consumaţi  rapid,   feră  fiecăruia  din  cele  cinci  fon­  nu  ştiu  în  prima  fază  ce  să  facă   subiectul  cel  mai  dezbătut şi con­  P.S,  Parlamentarii  F.S.N,  au  ho-
              in  schimb   cei  care  dispun  de   duri,  30  la  sută  din  capitalul  so­  cu  aceste  certificate  de  proprie­  testat  l-a  constituit  înfiinţarea  a-   tărit   —  solidari   fiind  CU
                                                                                                                                          membrii  Guvernului  —
                                                                                                                                                                să
              bani,  vor  deveni  mari  proprietari   cietăţilor  comerciale  care  au  fost   tate,  legea  prevede  că  timp  dc   cestor  instituţii,  neobişnuite   şl   dea  cîtc  2000  lei  pentru  si­
              in  mod  artificial.  In  esenţă,  ac­  repartizate  acestora.  Apoi  fiecare   un  an,  acestea  nu  pot  fi  înstrăi­  puţin  cam  neclare,  numite  Fon­  nistraţii  din  Moldova.  Opo­
              ţiunea  s-ar  transforma  într-o  po­  fond  va  emite  tuturor  cetăţenilor   nate  către  persoane  fizice  sau  ju­  duri.  Există  serioase  temeri,  că
              larizare  pronunţată  a  deţinători­  români  certificate  de  proprietate   ridice  române  şi  după  cinci  ani,          ziţia  s-a  eschivat cu o replică
              lor  de  capital,  dar  nu  pe  fondul   care  după  un  an  vor  fi  negocia­  către  cele  străine.  aceste  veritabile  concerne  indus­  „spirituală" :  „Voi  trebuie  să
              unui  proces  economic,  ci  al  unu­  bile,  pentru  a  permite  posesori­  Aceasta  este în  marc  procedura,  triale,  care  grupează  fiecare  pe­  plătiţi,  pentru  că  v-a  bătut
                                                                                                                                          Dumnezeu pentru cc faceţi cu
              ia  speculativ.  Pentru  reechilibra­  lor  să-şi  concentreze  investiţiile   dc  transfer  a  celor  30  la  sută  din   ste  1000  de  întreprinderi,  vor  de­
              rea  societăţii  ar  urma  o  iminentă   în  unul  sau  mai  multe  fonduri,   patrimoniul   societăţilor  comer­  veni  atît  dc  puternice  incit  va  fi   ţara  acum".  Asta  in  ideea  că
                                                                                                                                          la  20  mai  1990,  Frontul  a  ob­
              expropicrc  şi  o  nouă  împroprie­  după  dorinţă.  Aceste  Fonduri  vor   ciale.  Ce  se  întîmplă  însă  cu  cei   practic  imposibil  să  mai  fie  des­
              tărire,   intr-un   interval  foarte   obţine   venituri  din  dividentclc   70  Ia  sută  caro  rămîn  în  proprie­        ţinut  în  Moldova  90  la  sută
                                                                                                                                                                 ^
                                                                                                                                          din  voturi,  E  logic,  nu ?
              scurt  CU  urmări  economice   ne­  primite  in  baza  acţiunilor  deţi­  tatea  statului  în  continuare ?  fiinţate.  Pentru  că,  nu-i  aşa,  con­
   1   2   3   4