Page 2 - Calauza_1991_79
P. 2

ras.  »                                                                                                                  CALAUZA •  Nr. 79 •  1991


                   Bursa  (XXX)                                             CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „CALAUZA”
                                                                                          In  apărarea  postului  de  radio  Timişoara
                      Casele  de  schimb  valutar
                                                                             Mă  numesc  GHEORGHE  VA-    Răzvan  Teodorescu  din   partea   — Să-l întrebăm pe d-1.  Răzvan
                                  în  România                               SILE  cu  domiciliu]  în  Hunedoa­  RTV  Bucureşti  dispune   schim­  Teodorescu  ce  l-a  determinat  Să
                                                                            ra,  str.  22  Decembrie,  nr.  I,  bl.
                                                                                                          barea  frecvenţei  de  lucru  de  630
                                                                                                                                        ia  o  asemenea  măsură ?
                 A  înccpt  la  5  august  1391  ac­  Collie  ciobănesc  scoţian  (Lassie):   CM4,  et.  6,  ap.  66,   pensionat   KHZ  frecvenţă  pe  care   emite   —  Ce  urmăreşte  prin  schimba­
               tivitatea  caselor  de  schimb  va­  200$.  •  Pui  Labrador,  mascul:   pentru  limită  de  vîrstă,   cititor   postul  teritorial  de  radio  Timi­  rea  frecvenţei  de  lucru  de  630
               lutar.  Ele  au  permisiunea   de-a   6—7000  lei.  •  Pui  Kin  japonez :   permanent  al  „Călăuzei",  prin   şoara  pe  o  altă  frecvenţă,  care   KHZ  al  postului  de  radio  teri­
               cumpăra  şi  vinde  valută  in  nu­  60$.  •  Pui  Dobermann :  60$.  prezenta,  cu  respect  vin  a  vă  ru­  este  recepţionată  doar  pe  o  dis­  torial Timişoara ?
               merar,  de  a  cumpăra  cecuri  de                           ga  să  publicaţi  în  „Călăuza",  un   tanţă  de  30 km.-Prin  această  mă­  —  Să  spunem  un  nu  hotărît
               călătorie  în  valută  şi  de  a  înca­  FLASH  •   FLASH  •   FLASH  apel  pentru  toţi  cei  ce  Iubesc  şi   sură,  atît  noi  locuitorii  judeţu­  amestecului grosolan  al d-lui Teo­
               sa  nnele  servicii  turistice.                             îndrăgesc  emisiunea  postului  de   lui  Hunedoara  cit  şi  alte  jude­  dorescu  în  activitatea  postului
                B.N.R.  acordă  dreptul  să  efec­  •  Rezervele de aur,  deţinute  de   radio  teritorial  Timişoara.  ţe  nu  mai  pot  recepţiona  pos­  de  radio  Timişoara 1
               tueze  operaţiuni  de  schimb  va­  Banca  de  Stat  a  U.R.S.S.  la  fi­  Dragi  prieteni  ascultători   ai   tul  de  radio  Timişoara,  post  în­  Vrem  ca  postul  de  radio  teri­
               lutar  numai  următoarelor  cate­  nele  anului  1990,  se  cifrau,  după   postului  dc  radio  teritorial  TI­  drăgit  de  noi  şi  recepţionat  cu   torial  Timişoara  să  emită  în  con­
               gorii  de  persoane  juridice:  aprecierile  lui  Alexandr  Doum-   MIŞOARA :              multă  plăcere.               tinuare  şi  pentru  totdeauna  pe
                1)  Bănci  comerciale  care  sînt   nov,  director  în  cadrul   acestei   —  Prin  măsura  abuzivă  d-1  Dragi  prieteni,  frecvenţa  de  630  KHZ.
               autorizate  deja  să  participe  la   bănci,  la  o  valoare  de  4,4  miliar­
               piaţa  valutară  interbancară ;  de  dolari  S.U.A.
                2)  Case  de  schimb  organizate   •  Economiştii sînt de părere  că   „0  căţea  a  fătat  în  blocul  23  din  Hunedoara../'
               de  alte  bănci,  precum  şi  agenţi   rata,  şomajului  va  cunoaşte   o
               de  turism,  societăţi  cu  activitate   creştere  după  aprobarea  de  că­  (Urmare  din  pag.  I)  se  apropie  şi  soţia  sa,  Iuliann,   mulţi  oameni  necăjiţi.  Mult  mai
               turistică  şi  alte  persoane  juridice   tre . parlament,  în  perioada  ur­              Auzind  despre  ce  discutăm,  in­  mulţi  decît  înainte".
               constituite  conform  Legii  31/1990.  mătoare.  a  legii  privatizării  a   cului  se  aud  lătrături  înverşu­  tervine  şi  e a :  „Sîntem  într-un   Ce  mai  putem  spune?  Ne  de­
                 Autorizaţia  pentru   casa   de   30  la  sută  din  industria  de  stat,   nate.       hal  fără  de  hal.  Am  ajuns  mai   părtăm  în  timp  ce  bătrînul  Cris-
               schimb  se  obţine  plătind  un  co­  ce  reprezintă  ultimul  punct  le­  —  Aveţi  şi  cîini  pe  aici ?  rău  ca  pe  vremea  lui  Ceauşescu.   tof  îşi  înhamă  încet  calul  la  că­
               mision  de  organizare  de  50 000   gislativ  din  programul  dc   re-                   Trăim  ca  nişte  animale.  Noi  nu   ruţă...  A  trecut  oare  cineva  din
               de  lei,  care  este  supus  revederii   f®rme  al  guvernului.  —  Sînt  cîini  vagabonzi   care   avem  clrept  nici  la  alimente  pen­  mai  marii  oraşului  să  vadă  si­
               periodice.                      •  F.S.N. pregăteşte un  document   şi-au  făcut  şi  ei  culcuşul  aici  în   tru  că  nu  ni  s-a  făcut  contract.   tuaţia  ia  faţa  locului ?  A  încer­
                Băncile  şi  casele  de   schimb   consacrat  perspectivelor  economi­  bloc.  Puteţi  să  veniţi  să  vedeţi,   Daţi  la  ziar  să  facă  ceva  pen­  cat  să  măsoare  cu  înţelegerea  şi
               pot  cumpăra,  fără  nici  un  fel  de   ce  şi  politice  pe  semestrul   al   una  a  fătat  chiar  zilele   astea   tru  noi  că  murim  aici  la  iarnă.   nu  numai  cu  datoria  vieţile  a-
               limitări,  valută  sub  formă   de   doilea  al  anului  curent.  Cu  acest               In  România  sînt  acum  foarte  ceslor  oameni ?
               bancnote  şi  C.E.C.-uri  de  călăto­  prilej  vom  afla  că  deficitul  co­  vreo  cinci  pui.
               rie,  de  la  rezidenţi  şi  nerezi­  mercial  valutar  va  fi,  la  sfîrşitul   Cel  cu  caro  stăm  de  vorbă  se
               denţi,  persoane  fizice.     anului,  de  1,35  miliarde  $...  numeşte  CRISTOP  DANIEL  şi
                 Normele  emise  de  B.N.R.  per­                          arc  61  de  ani.  Tiptil,  curioasă,  L u m ea interlopă
               mit  băncilor  şi  caselor  de  schimb   UNCIA  DE  AUR
               să-şi  stabilească  liber  cursurile                                                                                    tras una  la  moacă  şi  deacu  hoaş­
               la care  încheie  tranzacţiile. Cursu­  =  355,60$  (min.)                                     (Uratare  din  pag.  1)
               rile  schimbului  se  afişează  la   =365,00$  (max.)                                     tori  tata  şi  bunicu  şi-un   frate   ca  stătea  cuminte  şl  el  ş-o  zis:
               începutul  programului  şi  nu  pot                                                       de-al  tati,  crăpînd  cu  toţii   la   Acum  Floricele  te  alesăs  cu  li­
               fi  modificate  în  cursul  zilei  res­                                                   gherlă  tata  dumnezeu  să-l  ierte   nişte  mare   poţi  opera  în  voie.
               pective.                        BURSA  NEAGRA                                             este  cu  lanţurile  la  picioare  şi  la   Avea  baba  de  toate  aşa  că  Ba-
                                     II.  B.   1$   =210—220  lei                                                                      bacu  luă  din  toate  cîte  ceva  dar
                                               1  DM = U5—120  Iei                                       mîini  fiind  acuzat  de  crimă   şi
                 BURSA  CÎINILOR  Dl'  RASĂ                                                              viol,  şi  mare   manglitor.  Cum   ghinionul  fu  mare,  îl  văzu   un
                                                                                                         s-a-ntîmplat ?  Vreţi  să  ştiţi ?  A   . vecin  şi  făcu  legătura  între  el
                 •  Pui  Labrador  din  cnnisa  de   CURS  VALUTAR                                       intrat  de  bunăvoie  şi  nesilit  de   şi  ţipetele  auzite  parcă  din  casa
               Anomis,  rasă  pură,   pedigree :                                                         nimeni  într-o  căsoaie  unde  trăia   hoastei.  ll  urmări  cu  privirea  pe
               200S.  •  Pui  dog  german  cu  pe­  1$ = 1.7345  DM                                      o  babă  de  98  de  ani  după  şman-   tata  intrînd  iute  la  bătrină   în
                                               1$ = 0,6003£
               digree :  150$/buc.  •  Pui  rasă                                                         gleală  că  v-nm  spus  că  era  de   casă   chemîndo   pe  nume  dar
                                                                                                         meserie  mare  manglitor.  Crezînd   hoaşca  zăcea  cu  dinaintea  goală
                                                                                                         că  hoaşca  nu-1  aude  s-a  furişat   în   mijlocul  camerei  plină   de
                     Pe urmele  sesizărilor  trimise                                                     binişor  dar  curva  bătrină  lo  sim­  sînge  ca  o  fată  mare  că  de  tata
                                                                                                         ţit  el  fiind  puţin  tras  la  măsea   o  dezverginase  la  98  ani  ai  ei  şi
                                   „Călăuze/"                                                            a  vrut  să  se  distreze  puţin   cu   cum  vă  spusei  hoaşca . zăcea  har
                                                                                                         domnişoara   care   începuse  a   dezgolită  pînă  la  buric  ţeapănă
                 Urmare  a  depunerii  la  redac­  în  parte  a;]  fost  trimise  domni­                 striga :  ajutor,  ajutor  hoţii.   A-   buştean.  Cînd  am  aflat  am  rîs
               ţia  noastră  de  sesizări  privind   lor  respectivi.  Mulţumim  Direc­                                                şi  eu  şi  tot  neamu,  că  de,  dacă
               activitatea  telefoanelor,  montări   ţiei  de  Telecomunicaţii  şi  insis­               tunci  tata  io  zis :  Stai  fă  că  nu
               de  telefoane  şi  întreruperi  pen­  tăm  ca  cititorii  noştri  să  fie  a-             te  bat  ci  vreau  să  mă  conving   tata  a  avut  poftă  să  dezvirgineze
               tru  neplată  —  de  către  domnii   jutaţi  pe  cît  posibil.  Le  împru­                dacă  eşti  fată  mare .şi  cum  curva   o  fată  mare  de  98  de  primăveri
               DRAGOI  LIVIU  şi  TIVDA  DU­  mutăm  domnilor  de  la  telefoane                         bătrină  şi  regulată  nu  tăcea  el   se  putea  căca  cineva  în  gustul
               MITRU,  ne-a  răspuns  Direcţia  de   înscrisul  „CĂLĂUZEI"  —  „Fie­                                                   lui ?
               Telecomunicaţii  Hunedoara-Dcva.   care  om  are  adevărul,  necazul  şi                  s.a  gîndit  car  fii  mai  bine  să-o
               Răspunsuri  adecvate  fiecărui  caz  bucuria  Iui"...                                     facă  să  tacă.  luîndu-i  mau,  io  Pa  pe  curînd  D.  M.



                   (Urmare  din  pag.  I)    gea  protecţiei  patrimoniului,  Le­  zibil.  Forma  dc  guvcrnnmint  a   sprijini  să  îşi  păstreze  şi   dez­  publice,  conform  legislaţiei  na­
                                             gea   taxelor   şi  impozitelor  şi   datului  român  esle  republica".   volte  identitatea.  Temerea  este   ţionale  în  vigoare".
               organizarea  de  alegeri  din  care   multe,  multe  altele.  Aşadar  sînt  tranşate  două  ches­  ne justificată  pentru  că  în  art.  6   Acest  document  adoptat  în  iu.
               să  rezulte  instituţii  cu  adevărat   în  vederea alegerilor locale sini   tiuni  mult  discutate:  forma  do   se  prevede :  „Statul  recunoaşte  şi   nic  1990,  prevede  aşadar  obli­
               legitime.  în  aceste  condiţii   ne   necesare  alte  două  legi,  care  şi   guvernămint  (republică  sau  mo­  garantează  persoanelor aparţinînd   gativitatea  tuturor  cetăţenilor  de
               aşteptăm  ca  o  parte  a  opoziţiei   ele  aşteaptă  să  intre  în  plenul   narhie)  dar  mai  ales  cea  referi­  minorităţilor  naţionale  dreptul  la   a  învăţa  limba  oficială  a  statu­
               să  încerce  să  blocheze  lucrările   celor  două   Camere.  Programul   toare  la  forma  de  stai.  La  dezbn.   păstrarea,  dezvoltarea  şi  Ia  px-   lui.  Utilizarea  limbii  materne  în
               Constituantei,  tocmai  în  această   din  această  toamnă  este  atît  de   teren   t e z e I o r,  parlamentarii   primarca  identităţii  lor   etnice,   relaţiile  cu  autorităţile   publice
               idee,  de  a  depăşi  termenul  li­  încărcat,  incit  este  posibil  să  se   UDiMR  au  protestat  asupra  for­  culturale, lingvistice  şi religioase".   se  poate  face  dacă  este  „posibil
               mită.  Frontul,  care  poartă  răs­  lucreze  în  program  de  cinci  zile   mei  „stat  naţional".  Acest  text  este  în  deplină  con­  şi  necesar".
               punderea   adoptării  Constituţiei   pe  săpiămînă  in  plen,  ceea  ce  ar               cordanţă  cu  reglementările  in­  Pretenţiile  reprezentanţilor  u-
               (deţinînd o  majoritate care ii  per­  fi  greu  dc  acceptat  ţinind  cont               ternaţionale,  recunoscute  şi   dc   nor  minorităţi  (cea  maghiară  în
               mite  să  adopte  singură  acest  act   de  faptul  că  parlamentarii  sint               statul  român.  Documentul  final   special)  cxccde  textul  de   mai
               legislativ  fundamental   preconi­  implicaţi  în  organizarea  alegeri,                  al  Reuniunii  CSCE  de  Ia  Vicna   sus,  deoarece  ei pleacă  de la  pre-
               zează o serie  de modificări  la Re.   lor  locale...              CRONICA                prevede  referitor  la  această  pro­  miza  că  pot  exista  cetăţeni  care
               gulamcntul  Constituantei,  pentru   Ştim  foarte  bine  că  în  această                  blemă :  „Statele  participante  vor   nu  cunosc  limba  română  şi  ca
               a limita numărul  vorbitorilor şi  a   primăvară,   Adunarea   Consti­                    proteja  şi  vor  crcca  condiţii  pen­  atare  au  dreptul  de  a  se  adresa
               timpului  afectat  dezbaterilor.  Nu   zele  Constituţiei,  Pe  baza  aces­ PARLAMENTARĂ  tru   promovarea  identităţii  et­  în  relaţiile  publice  în  limba  ma­
                                             tuantă  a  dezbătut  şi  adoptat  te­
               feste  o  măsură  atît  de  democra­                                                      nice,  culturale,  lingvistice  şi  reli­  ternă,  iar  statul  are  obligaţia  de
               tică,  ci  dacă  vreţi  de  protecţie.   tor  teze  care  au  însumat  toate              gioase  a  minorităţilor  naţionale   a  asigura  toate  condiţiile  de  a  O
               Pînă  una  alta,  Ia  Comisia  de  re­  opţiunile  politice,  acceptate  şi  a.           de  pe  teritoriul  lor.  Ele  vor  res­  face.  în  aceste  condiţii  bineîn­
               dactare a  proiectului  de  Constitu­  doptate  de  Constituantă,  comisia                pecta  libera  exercitare  a  dreptu­  ţeles  că  limba  oficială   nu  mai
               ţie  s-au  strîns  peste  1500  de  a-   specială  a  elaborat  proiectul  de   S-a  încercat  să  se  susţină  ideea   rilor  dc  către  persoanele  aparţi­  osie  numai  limba  română  ci  şi
               mendamente, care vor trebui dez­  Constituţie.  Proiectul  dc  Consti­  unui  sfat  multinaţional  şi  chiar   nînd  acestor  minorităţi  şi   vor   limbile  acestor  minorităţi  care
               bătute  şi  supuse  votului  în  ple­  tuţie  cuprinde  151  articole  struc­  neunitar.  Adică  o  confederaţie  de   asigura  deplina  egalitate  a  accs.   vor  solicita  dreptul  de  a  folosi
              nul  Adunării  Constituante.   turate  în  şapte  titluri.  Acestea   state  formale  pe  principiul  auto­  tona  cu alţi cetăţeni".  limba  maternă  în  relaţiile  pu­
                Numai  discutarea  şi  votarea lor   sînt:  Principii  generale ;  Drep­  determinării.  Pericolul  unei  ase­  Practic  nici  o  diferenţă   faţă   blice.
               —  prcsupunînd  cca  5  minute  de   turile,  libertăţile  şi  îndatoririle   menea forme  de stat  ne  este mult   de  proiectul  Constituţiei.  Referi­  Mai  în  glumă  mai  în  serios,  ne
               amendament  —  înseamnă  peste   fundamentale;  Autorităţile   pu.   mai  clar   acum,  ciiul  criza  din   tor  la  limbă,  art.  13  din  Consti­  întrebăm  dacă  ceea  cc solicită  li­
              125  de  ore.  De  altfel  vă  puteţi   blice ;   Economia  şi  finanţele ;   Iugoslavia  a  intrat  într-o  nouă   tuţie   prevede :   „în  România,   nii  sînt  drepturi  sau  privilegii.
              face  o  idee  cnumerînd  şi  cîteva   Curtea  Constituţională ;  Revizui­  etapă.  De  altfel  în  art.  4  al  Con­  limba  oficială este limba română".   Referitor  la  aceasta,  iată  ce  scrie
              dintre  legile  ce  aşteaptă :  Legea   rea  Constituţiei ;  Dispoziţii   fi­  stituţiei  se  prevede :  „Statul  nre   Documentul  reuniunii  CSCE  de   în  Convenţia  internaţională  pri­
              cadastrului  funciar,  cea  a  aren-   nale  şi  tranzitorii.  ca  fundament  unitatea  poporului   la  Copenhaga prevede referitor la   vind  eliminarea  tuturor  formelor
              dei,  cca  priviloare  Ia  impozitele   Tiilul   I  PRINCIPII   GENE­  român.  Sfatul  este  patria  comună   chestiunea  limbii :  „Statele  par-   de  discriminare  rasială :  „Aceste
              agricole,  Legea  creditării  produ.   RALE  —  are  11  articole  şi  regie,              (icipante  se  vor  strădui  să  ga­  măsuri  (măsurile  de  protecţie  a
              cătorilor  agricoli  individuali,  Le­  montează   problcmelo  privind :   şi  indivizibilă  a  tuturor  cetăţeni­  ranteze  ea  persoanele  care   a-   minorităţilor)  nu  vor  putea   fo
              gea  bursei,   cea  a  falimentului,   statul  român,  suveranitatea,  teri­  lor  săi,  fură  deosebire  de  rasă,   parţin  minorităţilor  naţionale,  in­  nici  un  caz  să  aibă  drept  efect
              Legea  învăţămîntuluiţ  care  pro­  toriul,  unitatea  poporului,  celă-   de  naţionalitate,  dc  origine  ci­          menţinerea  de  drepturi  inegale
              babil  vor  fi  două  sau  trei),  Le­  ţenia  .dreplul  la  identitate,  ro­  nică,  de  limbă,  religie,  de  sex,   dependent  dc  faptul  că  ele  vor   sau  deosebite   pentru  diversele
              gea  sănătăţii  (lot  aşa  două  sau   mânii  din  străinătate,  partidele   de  opinie,  de  apartenenţă  poli­  trebui  să  înveţe  limba  sau  lim­  grupuri  rasiale".
              trei),  Legea  vânzării  locuinţelor   politice,  sindicalele,  relaţii  inter,   tică,  dc  avere  sau  de  origine  so­  bile  oficiale  ale  statului  respec­  Acesle  toate  considerente  ură
              din  fondurile  întreprinderilor,  o   naţionale,  dreptul  intern  şi  in­  cială",  Aşadar,  Constituţia  cons­  tiv,  să  aibă  posibilitatea  să  în­  îndreptăţesc  să  nlirm  eă  textele
              alta  privind   reparaţiile  ce  tre.   ternaţional,  simbolurile  interna­  finţeşte  indivizibilitatea  statului.   veţe  limba  lor  maternă  sau  să   (lin  proiectul  de  Constituţie  re­
              buiesc  acordate  celor  expropiali   ţionale  ,limba  oficială  şl  capitala.             primească  un  învăţămînt  în  a-   feritoare  Ia  problema  statului  şi
              sau  deposedaţi  abuziv  dc  bunu­  Proiectul  de  Constituţie prevede   Sînt  afectate  drepturile  minorită­  coaslă  limbă,  precum  şi dacă este   unele  drepturi  ale  minorităţilor
              rile  lor,  o  nouă  lege  a  pensiilor   încă  din  primul  articol  că:  „Ro­  ţilor de  această  prevedere ?  Tea­  posibil  şi  necesar,  să  o  idilizeze   naţionale  sînt  dem.  ’ratice  şi  în
              şi  a  asigurărilor   sociale,  Legea   mânia  este  stat  naţional,  suveran   ma  reprezentanţilor  minorităţilor      perfectă   concordanţă  cu  regle­
              audiovizualului,  cca  a  presei,  Le­  şi  independent,  unitar  şi  indivi.  este  aceea   că,  stalul  nu  îi  va  în  raporturile  lor  cu  autorităţile  mentările  internaţionale.
   1   2   3   4