Page 2 - Calauza_1991_81
P. 2

a
                                                                                                                           CALAUZA  •   Nr.  81  •   1991
            Bursa  (XXXII)            circulă  necontrolat  dintr-o  ţară
                                        —  speculaţiile  cu  valută  care
                                      în  alta.
          Lovitura  dc  stat  de  la  Mos­  Jeffrey  Sachs  consideră  că  ar   (Urmare  din  pag.  1)  „Nu vrei să cîştigi nişte  bani?"   Magazin"  sau  de  pildă  de  la
        cova  a  coborît  marca  pe   piaţa                                                         întrebarea  e  intr-adevăr  nău-  „Renaşterea  Bănăţeană"  ziar
        valutară  în  detrimentul  dolaru­  fi  în  interesul  Occidentului  să   i  se  vede  corpul  cu  rotun­               sponsorizat,  după  cite   aud,
        lui !  La  20  aug.  1$ = 1,8073  DM.   acorde  asistenţă  financiară  Mos­  \  jimi   ademenitoare.  Afurisită         de  dl  Josif  Constantin  Dră-
        Cei  0  pfenlngi  pierduţi  de  marca   covei. Cunoscutul profesor  univer­  femeie t  Parcă  e  făcută  anu­           gan,  de  la  care  pe  vremea  o-
        germană  in  raport  cu   dolarul,                          \   me  să  se  ocupe  de  fetele  as­ /ntîmp/ări  de  la   diosului   am   primit  clteva
        face  majorarea  dobîn2ilor   pe   sitar  a  pledat  la  Harvard  pentru   t  tea.  N-are  nimic  din  nenoro­          scrisori  curtenitoare...
        piaţa  germană,  inevitabilă   în   o  asistenţă  anuală  de  30  mii.  do­  ciţii de „peşti" care pîndesc tur­          Bineînţeles că îi spun „Vreau
        faţa  presiunii  inflaţioniste.  Ten­  lari,  timp  de  5  ani,  din  care  3  \  cii  prin  parcări  pentru  a  le   casa  cu  dame  madam,  banii  sînt  tot  ce-mi
        dinţa  de  întărire  a  monedei  a-   mii.  ar  fi  furnizaţi  de   S.U.A.   s  plasa  fetiţe  imbătrinite...           doresc  pe  lume,  aşa  vrea  şi
                                                                          Superb  îmbrăcată,  gravă  In
        mericane  este  o  certitudine.  Este  nevoie  de  o  reformă  poli­  \  mişcări,  manevrează  cu  două                 nevastă-mea..."  Ea  clipeşte  din
          Mihail  Gorbaeiov  a   declarat   tică  şi  economică  radicală 1  \  degete  schimbătorul  de   vi­  citoare.  Deşi  am  dştigat  des­  ochii   minunaţi   şi   zice:
                                                                                                                                „Vreau să fac o revistă porno...
        la conferinţa de presă, ţinută  joia   B.N.R.  a  anunţat  punerea  în   \  teze,  pe  chip  are  un  fel  de   tui  bani  in  viaţa  mea,  habar   Tu  cu  capul,  eu  cu  banii  şi
        trecută   că  in  Crimcea.  ostatic   circulaţie a bancnotei  de  1 000  lei.   \  întrebare.  Nu  durează   mult   n-am  unde  s-au  dus  cu  toţii;   fetele   ca  material  didactic.
        fiind,  a  găsit  un  aparat  de  ra­  precum  şi  a  monedelor  de  25  şl   pină  ce  întrebarea  ei  pleacă   sînt  mai  sărac  decît  cel  mai   Găseşte-mi  un  titlu  atrăgă­
        dio  vechi  la  care a  ascultat rtadio   50  lei !  Era  şi  timpul...  \  de  pe  buze,   ademenitoare :  micuţ  reporter  de  la  „Expres  tor...".   (Va  urma)
        Libertatea  şl  BBC-ul  pentru  a                            \
        afla  ce  se  îrtîmplă  in  U.R.S.S. 1  UNCIA  DE  AUR
          Inflaţie.  Cauzele  inflaţiei  sînt
                                          nivel  la  20 aug.               (Urmare din  pag.  I)   de  azi.  S-a  mai  spus,  dar  o  re­  tru  simplul  motiv  că  a  fost  un
        multiple  şi  complexe  —  a  decla­  355.90$  (!)                                         petăm  cu  aceeaşi  încrîncenare:   foarte  bun  gospodar.  A  suferit
         rat  dl.  Aurel  Berea,  ministru                           ta,  este  prăbuşit.  Ce-ar  zice  ex-   o  aşezare,  Ofseniţa,  a  fost  rasă   mult,  dar  cum  suferă  acum,  la
        secretar  dc  stat  In  Min.  Finan­                         regele  Mihai  dacă  l-ar  vedea ?   de  pe  suprafaţa  pămîntului.  Nici  anii  ăştia  ai  lui,  niciodată.  In­
         ţelor.  Pe  scurt  e!e  sînt:    LICITAŢIILE  BANCARE       De  soarta  lui  nu  se  face  nimeni                       trăm  în  ceea  ce  se  cheamă  ca­
          —  emisiune  de  hîrtie-monedă   1$ = 240  lei             altul  vinovat  decît  seismul.  Pri­                       mere.  Au  fost  frumoase,  zugră­
         intr-o  proporţie  mai  mare  decît   (22  aug.)            măria  ne  pare  şi  ea  pustie.  în­  S.O.S.  Banloc!      vite,  curate.  Acum,  e  greu  să  le
                                                                     cercăm  un  telefon,  merge,  facem
                                                                                                                                                     Tencuiala
                                                                                                                                 descrii  într-un  fel.
         creşterea   produsului   naţional                           legăturile.  Apoi,  apoi  am  plecat                        este  căzută  şi  din  perete  ici  colo,
         brut ;                                                      prin  sat.  în  dreapta  şi  în  stingă                     ne  sfidează  cărămida,  crudă,  clă­
          —  întreţinerea  de  cerere  sol-   BURSA  NEAGRA          noastră  case.  Din  două  în  două                         dită  aici  de  mina  acelui  gos­
         valabilă în  mod  excesiv compara­  1$   =225  Ici          clădiri,  una  nu  mai  poate  fi  lo­  o  casă  nu  a  mai  rămas  in  pi­  podar.  Unde  locuiesc  oamenii ?
         tiv  cu  dimensiunea  ofertei ;   1  DM = 125  lei          cuită.  Răni  adinei  brăzdează  ini­  cioare.  Şcoala,  biserica,  grajduri­  în  cortul  instalat,  prin  grija  Pri­
                                                                     ma  şi  sufletul  oamenilor.  Nu  se
                                                                                                   le,  toate  se  cuprind  în  capitolul
                                                                                                                                 măriei  şi  a  Armatei,  în  curte.
          — hipertrofierea  creditului ;                    ii.  n.  vor  vindeca  niciodată.  Cutremu­  „a  fostu.              Bătrina,  trecută  de  80  de   ani
                                                                     rul  nu  este  primul  prin  aceste   Intrăm  în  bătătura  unei  case.   este  paralizată.  Fiica  ci,  soţia  o-
                                                                     locuri.  Prin  1915  solul  a  fost  zgu­  Are  numărul  32.  Omul,  a  fost   mului,  plînge  şi  pur  şi  simplu  nu
                                                                     duit  puternic,  dar  fără  să  lase   deportat,  prin  ’45  sau  ’46,  Dum­  poate vorbi.
                         Zvonuri  false                              urme  atît  de  adinei  precum  cele  nezeu  mai  ştie,  în  Bărăgan.  Pen-  (va  urma)
          (O  lînăru  ţărancă).  Albia   şi   —  Spălai  şi  uite  că  vine  ploaia.
         rufele.  Din  cîleva  găleţi,  albia  se   —  Şi  ce  semn  îi  cind  îţi  plouă
         umple  cu  apă.  Cămăşile,   una                                                                                        dă  şeherezadă  şi  cu  trasu  lozului.
         cite  una  trec  prin  mîinile  fe­  rufele  spălate ?                                     L urnea  interlopă           Fifti-fifti,  la  amindoi  cîştigător.
         meii.  In  final,  se  clătesc  şi   se   —  Nu  ştiu.      \  Creşte mimărul                                           Ia  cu  auru,  ieu  cu  paraii.  Atuncia
                                                                                                                                 mă  miluisă  soarta  şi  mina  mea
         prind  pe sîrniă.              —  Nu  te  mai  iubeşte  bărbatul  !  pietonilor   1             (Urmare din  pag.  I)   bună  cu  vreo  două  beţe  verzi  cu
                                        —  Mai  du-te  naibii,  cu  Ion  al  j
          Trece  un  trecător.         meu,  ra-ara  iubit  acum  o  oră !                      \ baştri  se  coceau  la  soarele  tur­  mutra  lu  preşedintele   americii
          —  Spăla.şi  rufe,  Cătălina ?              MIRON  ŢIC     ţ   Intr-o  'singură  zi  politia  muni-  l   bat  dă  pă  litoral.  Ca  un   hoţ   pă  iele.  La  o  zi  după hepiend am
                                                                     :  cipiului  Bucureşti  a  constatat  349  »                toiota  cărel-cărel  cu  viteza  ma­
                                                                     \  de  abateri  de  la  regimul  circu-  i   cinstit  ce  iernm  mi  respect  cu-
                                                                     /  laţici  rutiere  !  Drept  pentru  care  /   vîntu,  urc  la  mindruliţă  şin  faţa   ximă  germană  ca  berzele  toam­
                                                                     )  a  procedat  la  măsuri  in  conse-  ţ   uşii  cum  neam  înţeles  depun  o-   na  pă  alte  meleaguri.  Leam  zis
                                                                     t  cinţă.  32  dc  certificate  de  în-  i   magile  mele  partidului  şi  con­  la  gazde  că  mio  murit  un  văr
                                                                     î  matriculare  reţinute  pentru  de-  )
           •   NOU  #  NOU             le  au.  Mai  ales  cu  cei  care  nu   L  fccţiuni  tehnice  la  autovehicule  şi  /   ducătorului  iubit  odată  cu  cheile   dăn  Moldova  şi  ieu  glonţ  ia  Bu­
                                       se  pot  deplasa  de  Ia  domiciliu
                                                                     i  37  de  permise  de  conducere  din-  )   dă  la  casa  animalului.  Iernm  în   cale  şi  pă  traseu  Braşov,  Sibiu,
           în  urma  nenumăratelor  soli­  sau  care  suit  în  localităţi  înde­  i  tre  care  jumătate  pentru  consum  l   timp  dă  relaş  ea  la  ralie.  Un  te­  Alba  şi  dupaia  Cluj  ca  globtro-
                                                                     *  de  alcool  I  Aşa  înţelege  poliţia  să  *
         citări  din  partea  cititorilor,  dl.   părtate.           }  contribuie  la  creşterea  numărului  ^   lefon  scurt  dă  semnal   pentru   tării  dă  meserie,  făceam  pă  co-
         \TCOLAE  MAlîCU  a  acceptat  să   Ca  urmare,  aşteptăm  scrisorile   î  de  pietoni.  Atenţie  şoferi  l   t  Măgduţa,  can  raportu  la  congres:   misuvoiajor.  Tot  la  două  zile  cu
         poarte  un  dialog  în  „CÂLALZA"   dvs.  pe  adresa  redacţiei,  eu  spe­                finalizat  operaţia,  totu  ochei,  şi   cod  stabilit  între  noi  o  Sunam
                                                                                   IOAN  DRAGAM                                  pe  Măgduţa.  Fata  mio  dat  lampa
         cu  cei  care  ii  solicită  diverse  sfa­  cificarea   „Pentru   dl.  Marcu              mucles.  Restu  foaie  verde  şi  tovu   verde  zicîndumi  că  mutu   iera
         turi  în  privinţa  bolilor  pe  care  Nicolae".                                          meu  o  rămas  cu  buza  umflată,   fert  ca  racu  roşu,  că  descoperise
                                                                                                   labă  tristă  comunistă.  După  ope­  gaura,  da  navea  curaj  să  măcăie
                                                                                                   raţia  cu  fraieru  şi  dama  de  pică,   nimica  căşi  strica  carera  şi  ori­
                                                                                                   Măgduţami  spune  cită  scîrbă  şi   ginea  tovărăşească  curată.  După
               100.000  de  ofiţeri  STASI  preluaţi  de  K.U.B.                                   teamă  îndurase  ia  cu  toarăşul  în   ceam  cîntat  o  ce  veste  minunată
                                                                                                                                 pă  chestia  asta  mam  dat  dă  tot
                                                                                                   timp  ce  ieu  lucram  finesco  la
                                                                                                   prăpăditu  acasă.  Icra  o   fetiţă   la  fund.  Gata  filmu,  actoru  iese
                                                                                                                                 din  scenă.  Astai  fraţilor,  porunca
              (Urmare  din  pag  I)    doi  Ericli  Monde  şi  Julius  Stci-   nişti,  care  după  unificarea  Ger­  dulcică  rău  Măgduţa,  şacu  o  re.   dinţii  a  penalilor !
                                       ner,  plătiţi  de  STASI   au  votat   maniei  au  devenit  inutili ?
         R.F.G.  In  1972 au  fost  racolaţi  doi   pentru  Willy  Brandt,  care  ast­  Există  indicii  serioase  că  peste   gret  în  nopţile  mele  dă  veghe.   (va  urma)
         deputaţi  U.C.D..  pe  care   i-au                          100 000  de  foşti  ofiţeri  sînt  in­  Cum  am  făcut  împărţeala ?  Po-
         şantajat  pentru  a  influenţa  votul   fel  a  rămas  în  continuare   în   filtraţi  în  special  in  poliţie  şi   noru  meu  dă  om  dă  bine  că  nam   P.S.  Răspunsurile  la  cei  cerni
                                       fruntea  guvernului  vest-german.  sînt  în  serviciile  K.G.B.  în  acest                scrie  o  să  le  dau  la  Poşta  lumii
         de  neîncredere   împotriva   lui                           fel,  sovieticii  ţin  sub  control  în­  prea  trişato  pă  mămiţică!  Ulti­  interlope  in  publicaţia  Lumea
         IVilly  Brand!,  cancelarul  socia­  Dar  ce  se  întîmplă  cu   acest   treaga  viaţă  politică  şi  economi­  ma  noastră  noapte  dă  amor  so   Interlopă  care,  spune  Bossul  că
         list  care  ora  atunci  la  putere.  Cei  corp  do  elită,  de  super-profesio-  că  din  Germania.  finalizat  cu  plînsete  şi  sughiţuri  va  apare  în  curînd.
         •   •   •   •   •   •   •
              (Uratare  din  pag.  I)  două,  ce  veţi  face ?  Poporul  nu   tenţa  . Constituţiei  sporeşte   a-   camere.  Normal  era  ca  deputaţii   versal,  ele  au  majoritatea  atri-
                                       va  fi  cu  voi".             cest  factor  de  risc.  Aţi  văzut  că   să  fie  aleşi  prin  vot  direct,  iar   buţiilor  comune :  primirea  mesa­
           Mai  erau   însă  şi  comimişiii.   Ei  au  sperat  într-o  minune,  că   în  evenimentele  din  U.R.S.S.  am­  senatorii  prin  vot  indirect  Asta   jului  Preşedintelui  României,  a-
         Acceptarea   pluripartitismului,   poporul  nu  va  reacţiona,  că  ar­  bele  tabere  au  avut  ca  principal   pentru  a  diferenţia  atribuţiile  ce­  probarca  bugetului  de  stat,  de­
         creşterea  rolului  Parlamentului,   mata  va  putea  controla   toată   argument  de  justificare  a  lega.   lor  două  camere.   Avînd  două   clararea  mobilizării  parţiale  sau
         au  diminuat  considerabil  din  pu­  situaţia  economică  şi  socială  pe   lităţii,  Constituţia.  Ce  s-ar  fi  în-   camere  cu  acelaşi  izvor  —  ale­  generale, declararea  stării  de răz­
         terea  Partidului  Comunist.   In   imensul  teritoriu  sovietic.   Dar   tîmplat  dacă  Uniunea  Sovietică  geri  prin  vot  universal,  se  im­  boi,  suspendarea  sau  încetarea
         ultima  perioadă   s-a  accentuat   campionul  luptei  pentru  demo­                      pune  ca  şi  puterea  celor  două   ostilităţilor  militare,  examinarea
         mişcarea  anticomunistă,  iar   în   craţie  din  Rusia,  Boris  Elţin  s-a               camere  să  fie  egală.  Tezele  a-   rapoartelor  Consiliului   Suprem
         Rusia,  Boris  Elţin  a  interzis  or­  opus  ferm  şi  poporul  a  fost  ală­            doptate  de  Adunarea  Constitu­  de  Apărare  a  Jfării  şi  al  Curţii
         ganizaţiile   de  partid  în  între­  turi  de  el.  Minunea  în  care  au                antă  prevede  ca  ambele  camere   de  Conturi,  numirea  conducăto­
         prinderi  şi  instituţii.  Gorbaeiov  a   sperat  cei  opt,  a  ţinut  însă   ca   CRONICA  să  fie  alese  prin  vot  universal,   rilor  S.R.I.  etc.
         asistat  impasibil  la  toate  acestea   orice  minune  trei  zile.  Aventura             dar  unele  atribuţii  să  fie  dife­  în  ceea  ce  priveşte  adoptarea
         iăsînd  să  se  înţeleagă  că  nu  are   lor  a  eşuat  fără  urmări  grave.              renţiate.   Această  inadvertenţă   legilor,  se  păstrează  sistemul  ac­
                                            vor  fi  însă  imense.  Occi­ PARLAMENTARĂ
         nimic  împotrivă.  Se  pare  că  Gor-   Consecinţele  pe  plan  internaţio­               rămasă  neclarificată  se   cerca  tual: o lege este adoptată de una din
         baciov  pusese  gind  rău  comunis­  nal                                                  rezolvată  în  textul  definitiv.  A   camere,  care  o  trimite  celeilalte
         mului  şi  asta   chiar  în  Marea   dentul  care  a  tremurat  şi  el  trei              se  reveni  Ia  diferenţierea  votului   spre  analiză  şi  adoptare.   Uh
         Ţară  a  Sovietelor  acolo  unde  a   zile,  sperăm  că  a  înţeles  în  sfîr.            era  imposibil,   aşa  că   s-a  în­  proiect  de  lege  respins,  se   re­
         apărut.  Cum  puteau  fi  de  acord   şit,  că  pacea  şi  bunăstarea   lor               cercat  găsirea  unei  formule  con­  trimite  Camerei  care  a  adoptat-o
         cu  această  poziţie,  cei  din  ve.   ţine  şi  de  pacea  şi  bunăstarea   nu  ar  fi  avut  Constituţie ?  Pro­  venabile  privind  atribuţiile.  Un   iniţial  sau  Guvernului,  dacă  ca
         chea  gardă ?  Cei  care  au  încer­  noastră,  a  celor  din  fostul  lagăr   babil  că  deznodămîntul  ar  fi  fost   element  important  îi  constituie   nu  a  trecut  printr-o  Cameră.  Re­
         cat  însă  să  reinstaureze  dictatura   socialist,  deci  implicit  de  spri­  acelaşi.  Dar  reacţia  din  ţară  şi   numărul  membrilor  celor   două   trimis  de  două  ori  înapoi,  pro­
         totalitarismului  comunist,   chiar   jinul  economic  pe  care  ei  ni-1   străinătate  n-ar  fi  avut  aceeaşi   camere.  Faţă  de  situaţia  actuală,   iectul  de  lege  se  consideră  res­
         şi  cu  forţa   armelor  ,au  scăpai   acordă.              legitimitate.                 numărul  acestora  este  redus  ast­  pins  definitiv.
         din  vedere  un  element esenţial:   Să  revenim  însă  Ia  Constituţie,   Şi  acum  să  trecem  Ia  prezen--   fel :  Adunarea  Deputaţilor   —   Aşadar,  cu  excepţia  ntinaăru.
         dorinţa  poporului  pentru  liber­  pentru  că,  paradoxal  dar  puciul   tarea  în  continuare  a  proiectului   260  de  membrii,  iar  Senatul  —   lui  de  membri,  în  rest  situaţia
         tate.  Ei  au  crezut  că  greutăţile   dc  la  Kremlin,  trebuie  să   în­  Constituţiei.  130.  Se  apreciază  că  numărul  to.   actuală  este  preluată  în  proiec­
         materiale  inerente  in  perioadele   semne  un  semnal  de  alarmă  şi   Titlul  III  cuprinde  cinci  capi­  tal  de 390 parlamentari este repre­  tul  dc  Constituţie.
         de  criză  economică  pot   cîntări   pentru  Parlamentul  nostru,  pen­  tole  şi  se  referă  la  autorităţile   zentativ  pentru  electoratul   ro­  Numeroasele amendamente for­
         mai  mult  în  balanţă  decît   de­  tru  că  aventura  celor  opt  a  fost   publice.    mânesc.  Pentru  viitor  este   ne­  mulate  Ia  acest  capitol  au  fost
         mocraţia  şi  libertatea.   Dar  în­  posibilă  mai  ales  datorită  fap­  Capitolul  I  cuprinde  toate  re­  voie  de  un  Parlament  funcţional   respinse  dc  Comisie,  pentru  Că
         treaga  Europă  de  est  este  un  e-   tului  că  structurile  statului   de   glementările  referitoare  la  Par­  şi  operativ,  constituit  după  cri­  ele  în  general  au  depăşit  cadrul
         xcmplu  care   arată  clar  că  un   drept  nu  sînt  pe  deplin  edifi­  lament.  Adoptarea  sistemului  bi­  teriile  oferite  de  dreptul  consti.   Tezelor.  Dar  asta  nu  înseamnă
         popor  scăpat  din  chingile   unei   cate  în  Uniunea  Sovietică.  Fra­  cameral  —  Senat   şi  Adunarea   tuţional  comparat.  Procentul  de   că  în  plenul  Adunării  Constitu­
         lungi  perioade  de  dictatură,  îşi   gilitatea   democraţiei  din  ţara   Deputaţilor,  a  întrunit  sufragiul   reprezentare  propus  dc  proiectul   ante  nu  se  vor  mai  accepta  mo­
         va  apăra  libertatea  chiar  şi  cu   noastră  se  datorează  acestui  se-   tuturor formaţiunilor politice.  Di­  de  Constituţie  este  cel  obişnuit   dificări  ale  textelor.  Asta   mai
         preţul  vieţii.  Avea  dreptate  Gor-   miprovizorat   care   marchează   vergenţele  au  apărut  în  legătură   în  majoritatea  ţărilor.  ales  că se  parc, proiectul  de  Con­
         baciov  cînd  le-a  zis  celor   opt   existenţa   principalelor   insti­                   Datorită  faptului  că   ambele   stituţie  este  departe  dc  a  fi  per-,
         „aventurieri":  „Dar  după  o  zi,  tuţii   ale   statului.   Inexis­  cu  modul  dc  alegere  a  celor  două  camere  sînt  alese  prin  vot  uni­  fect.
   1   2   3   4