Page 2 - Calauza_1991_82

Vn& i
CALAUZA • Nr. 82 • 1931

Yugoslavia — din cauza răz­
Bursa (XXXIII) boiului civil declanşat pe ne­ c o r e s p o n d e n t a d i n t i m i ş o a r a 12-lea să fie gata. Şl 9a fi -se
simţite, poate pierde acordarea spune primarul, care jşi face
.l.ipi'ni:i a intrat, in luna iu- unor credite din partea Băncii noaptea zi şi ziua noapte, ftte-
tv,o, m a 53-.i luna consecutivă Mondiale şi a Pieţei Comune. S.O.S. Banloc fectura, personal IDommS Dorcî
<1 ' expansiune — ceea ce în­ Sezonul turistic pare compro­ Borza, subprefeeţii, corpal teft-
seamnă peste patru ani şi ju- mis, rezerva de devize începe să II. l-au îngheţat lacrimile în la şcoală, care, doamne, se tot nic, urmăresc lucrurile îndea­
proape.
mătat. de creştere neîntreruptă scadă... ochi. I-'aţa îi este suptă, pielea construieşte de vreo 10, 12 ani.
— la d ină luni după recordul întrebare : Cum se poate crea zbîrcitu de durere şi chin. Cu Poate măcar acum în ceasul al (Doamne, nu-i ,da omului ţît
său rjc boom ecoi'.omic din pe­ o pasăre Phonix capitalistă din o zi în urmă gătise de-ale gurii. poate duce... NICOLAE PlEVW.
rioada portbeiică, aflăm din- cenuşa comunismului prăbuşit ? Cînd aşa, pe nepusă masă, o
tr-un .•omunicat al guvernului (Nc\vs\veek-29 iulie 1991). nouă replică. Nu puternică, să
nipon tHecordul precedent de Răspuns : Prin exemplul dat zicem 5 sau 6 grade pe nu ştiu S c tis a ti d in s fo â ia ă ta te
durată a expansiunii — 57 de de Boris Elţîn — salvatorul, „o- care scară. Dar suficient de tare
luni — a fost înregistrat în pe­ mul deceniului", cel care a adus ca toate vasele să cadă, cu zgo­ (Urmare din pag. I) ternici în Europa — ru se dăiî»
rioada noiembrie 1965 — iulie lumea, în numai 60 dc ore, de mot, de pe aragaz. înspăimîn- nări sîngeroasc. Comeliu Co- lături de a cerşi regelui confir­
1970). la agonie la extaz. (Moscova — taţi, oamenii -şi-au făcut sem­ dreanu propovăduise iubirea de marea sa ca şi Căpitan al Găr­
Răspundem unor cititori care 19—21 august 1991). nul crucii, văzîndu-şi moartea neam şi de Dumnezeu, îndem­ zii de Fier. Forţează prin acţiuni
au întrebat dacă e oportună în­ cu ochii. Nu departe, în curtea nase ■ nn o dată la nonviolenţă ! hazardate şi condamnabile popu­
fiinţarea bursei în România. De­ LICITAŢIILE BANCARE impunătorului castel regal, sînt Sima dintr-o figură de periferie laritatea în rîndurile G.D.F. <A-
sigur că e oportună, dar sînt ne­ 1S=250 lei (27,28 aug.) instalate alic cîleva corturi. în a mişcării legionare din Banat taeă închisoarea unde era încar­
cesare îndeplinirea unor condiţii : apropierea unuia dintre-ele stau îşi via Tace loc, dind vîrtos din cerat Căpitanul riseîndu-i uni­
eroarea unui autentic regim con- CURS VALUTAR (B.N.R.) la uscat rufe de copii. Sînt oa­ c-oate, eu pistolul în mina mîn- ţii viaţa printr-o acţiune sortită
eurenţial al întreprinderilor, le­ 1$ =60,55 lei meni şi aici. O femeie între două jită de sînge. eşecului din start, dă samnaluî
galizarea formei de transfer a 1 DM=35,23 lei vîrste, ne zâmbeşte dureros şi ne in­ Pe rînd, folosindu-se din plin unui val de atentate, culminîfid
dreptului de proprietate, realiza­ vită. Cîtcva pături, un bec improvi­ de împrejurările tulburi, îi în­ cu incendierile fabricilor şi de­
rea unor restructurări financia­ BURSA NEAGRA zat. Un puşti, de doi sau ponte lătură din cursa către căpitănie pozitelor de lemn din Reşiţa 'şl
re de fond, operaţionalizarea u- trei anişori, îşi vede de-ale lui, pc Radu Mironovici şi Iordafihe CîmpUlung ; apoi uciderea tino?
nor reguli de ofertare, creditare 1$ =220 lei se joacă. Are ochii mari, speriaţi Nicoară. Treptat transmite ordi­ personalităţi politice (te prim
1 DM=125 lei
şi finanţare. ______ (29,08) şi a trecut pe lingă moarte. In ne false. Unul dintre acestea su­ rang, ^binecunoscuţi ca oameni
DATORIILE EXTERNE BRU­ ziua cutremurului, tavanul i s-a gera membrilor G.D.F. că Zclca cu vederi democratice de fel de
TE, In m il ia r d e d e d o l a r i prăbuşit lingă pătucul în care îşi Codrcanu l-a desemnat pe el, stingă. Aşa mor .asasinaţi .din or­
DIN EUROPA DE EST ŞI UNIU­ SCIIIMB VALUTAR dormea somnul (putea să fie floria Sima, ca urmaş şi conti­ dinul lui Horia Sima discreditând
NEA SOVIETICA : 1£=2,06 $ CAN. cel de veci) de după-amiază. „I-a nuator al doctrinei legionare. Mişcarea, profesorul Goangă cin
1£=2,32 $ AUS. murit moartea" spun părinţii. Nimic mai fals ! lloria Sima din Cluj In decembrie 1938, Virgil
Ţara 1988 1989 1990 1£=243 yeni Stăpînul casei — acum cort — e în orgoliu nemăsurat şi orbit de Madgearu, Armând Călinescu
Bulgaria 9,1 10,7 11,1 (28.08) schimbul 2 la Fabrica de Lapte ipostaza de a dobîndi o putere peste un an, în 1939 în Septem­
absolută sub oblăduirea foştilor
Ceho-Slovacia 7,3 7,9 8,1 din Deta. Aşteaptă să primească germani — din ce în ce mai pu­ brie şi mai apoi Nicolae îorga,
apartament. Blocul e gata, mai
(va urma)
Ungaria 19,6 20,6 21,3 n. b .
Polonia 39,2 40,8 48,5 trebuiesc făcute unele finisări.
România 3,1 1.0 2,0 NOTA Turnul bisericii e fisurat de sus „Club pour Hommes"
pînă jos. Locaşul sfînt s-a mutat...
Europa de est, în numărul viitor vom peste drum, în sala mare a că­
total 78,3 81,0 91,0 nunţa numele cîştigătorilor i minului cultural. Au fost aduse (Urmare din pag. I) pentru a arăta cititorilor mia
concursului nostru : „GEO- i din zonele hipersensibile se­
Uniunea GRAFIA UNOR POSIBILE A scaunele, .altarul şi slujbele se {ară nici una dintre calităţile
Sovietică 49,4 58,5 62,5 CONFLICTE IN EUROPA". ( ţin aici. Biserica va trebui re­ lor fizice şi sexuale pentru a xuale ale femeii, fata se cam
Yugoslavia 22,0 17,7 14,4 parată. Mai grav stau lucrurile ne „livra" cea mai teribilă fereşte atunci cînd mă vede,
aşa că trebuie să ies din ca­
o marfă in vederea alcătuirii meră cit timp fotograftil işî
revistei. Mi-am muncit cre­
„TRAIASCA OILE Ş I LUPII ierul eum ai munci o drăguţă face treaba. Bietul om a trans­
pirat din tălpi şi pînă-n creş­
(Urinare din pag. I) mă-ngrijisă. Chestia a fost fi­ ntinde-o vere ! Eram cam des­ pentru care ai dat o sută de tet de ceea ce a văsuţ, -ee
dolari să găsesc un titlu .pen­
rească dă tot. Cu halatu albastru trămat patuncea. Mă apucasă mi­ tru revistă dar habar n-am corpuri ,ce fete, ce aiureală,
ieşit nimica nu s-o uitat ea la pă mine, cu mecla, mea dă om la dă toţi pă care îi lucrasăm. de ce n-a ieşit nimic. Singura ce -şpreiuri ,o lume nouă pe
Valone jigărit ea un coiot flă- sfeclit dă tot dau tîrcoale odată Aveam gînduri dă afaceri cu oile idee îmi venise la un mo­ care n-a mal înttlnit-o piuă
mînd. Ochisăm caseria spitalului. dă două ori. Fata-şî bea cafeaua cu nişte ciobani. Intîlnisem un ment -dat şi pe care o aveam -atunci. Wadam Aura îmi ser­
Era zilnic bani acolo. Ajunse- la ora opt precis şi după aia cioban beteag dă fras şi gută da notată — era aceea de a veşte un whisky cu igheeţă, e
săm să mă prostituez. Visam şi pleca la bancă. Să-ntorcea pă la stup dă parale. Mirosisăm eu propune să sc numească libanez, slab şti cu miros ca­
eîteva miişoare. La caserie a- 11 altădată pă la 12, unu. Intra, ceva fain dă tot. Z ic: o iau pă „CURVA". Dacă titlul acesta racteristic. Se visează cea mai
veam experienţă. Fleacuri păn- închidea uşa cu iala numai şi a cinstită, mă fac şef dă cio­ ar fi trecut furcile caudine mare producătoare de reviste
porno, are idei cu carul
şl
tru un băiat ca suptsemnatul. mergea la secretariat. Asta era bani. Ei cu mnterinlu animalier, ale Camerelor de comerţ, de
vrea să aplice nişte preţuri
-■Fără vorbă multă „împrumuta- momentul dă lovit tare-n uşi! O eu cu ereieru şi lozincele cu in-Ş tribunale, ochii cititorilor ar cît mai accesibile. Vrea să
sâm“ din spital cinşpe beţe, un uşă păntru Valone a fost întot­ terlopii. O să fim ui mai tarej fi trecut cu vederea şi lumea aplice o terapie a văzutului,
teanc dă mic borfaş dămi era deauna ca şi o damă covenabil din parcare! Trăiască olic şi* s-ar fi obişnuit pînă la ur­ a sexualităţii prin privire,
necesar cî aieru. Dăn banii ăia fabricată cea mai bună invitaţie lupii ! ! ! I mă... care să nu mai ducă }la vio­
l-am plătit şi pă doctoru dă la-mpins vagoane. Gud bai şi- (va urma) Emy era cea mai. tînără şi luri şi crime plecind de la
trebuia ca în scenariul pre­ sex şi neînţelegeri, adultere
gătit pentru revistă să se lase ctc...
Tineri rom âni fugiţi în S .U . . linsă între fese de o alta, (va urma)
(Urmare din pag. 1) Conducerea vasului putea să Cînd au sosit la SEA-I.AND
contacteze Oficiul dc Imigrare TERMINAL în PORTSMOUTII,
I)e spaimă că ar putea fi a- disperaţi tinerii s-au decis să Alături d© necazurile dumneavoastră
dar, — după cum a
declarat
runcaţi peste bord în Oceanul A- EIGNER — agenţii de la imi­ acţioneze imediat pentru că nu­
tlantic, ci au declarat conducerii grare nu au înţeles exact situa­ mai aşa puteau scăpa de acolo. CIIEBAC VAS1LF. — vernului nr. 219/1991 face parte
vasului că nu vor decît să ajun­ ţia. Aceasta nu a fost clară. Nu După obţinerea aprobării dc a Hunedoara din salariu.
gă în S.U.A., pentru a vorbi cu se ştie dacă ei au înaintat o ce­ Unitaiea ia care sînteţi înca­
oficialităţile americane in pro­ rere pentru azil politic sau ne­ sta în S.U.A. un an, ci au dccla-j Pensionarii pentru limită de drat, urmare negocierii salariilor
blema imigrării. Ei au fost duşi înţelegerea a fost legată de fap­ rat că nu regretă absolut nimic: vîrStă, alţii decît cei pensionaţi sau în conformitate cu preve­
intr-o cameră unde au primit tul că nu ştiau engleza. înspăi- din călătoria lor atît de furtu­ în baza Decretului-Lege nr. 60/ derile Hotărîrii Guvernului 307/
mîncare şi reviste să citească mîntaţi, tinerii au încercat să se noasă şi din zilele de groază pe 1990, pot cumula pensia cu sa­ 1991 nu putea să Vă stabilească
pînă la sosirea vaporului la furişeze pe fereastra camerei care le-au trăit. lariu. în condiţiile legii. un sa’ariu sub linrta minimă pe
BOSTON, pe 4 iulie. Spre sur­ unde au fost închişi şi să înoa­ „EI SPERA CA DUMNEZEU Pe perioada cit sînt salariaţi, ţară, care este de 5975 lei (in­
prinderea lor nu li s-a permis SA-I AJUTE, a declarat Alcxan- aceştia se bucură de toate drep­ clusiv compensa;, a).
părăsirea vasului Ia BOSTON. te pînă Ia mal. Dar au fost dcr. Numai cu ajuteru Iui Dum­ turile legale, inclusiv compen­ Adresa d-vă deci acestei uni­
Acelaşi lucru li s-a întîmplat şi prinşi şi din ordinul căpitanu­ saţia pentru majorarea preţuri­ tăţi pentru a vă stabili şi plăti
a doua zi cînd au sosit la New lui, puşi sub pază pe vaporul nezeu au putut ajunge atît de lor, care începînd cu data de drepturile legale de salariu.
York. respectiv. departe". 01104.1991, conform Hotărîrii Gu­ I. MARIŞ
(Urmare din pag. I) răspunderile Preşedintelui interi­ problemele ce privesc politica rare al ţării. In această calitate şi cu prilejul dezbaterii pc aiti-
mar, actele emise de preşedinte, externă, apărarea naţională, păs­ el poate declara cu aprobarea cole a Constituţiei). Proiectul pre­
conduse dc consilii numite. Pro­ Ştim că încă dc la dezbaterea trarea ordinii publice. Parlamentului, mobilizarea par­ vede : „Preşedintele României
blema devine şi mai stringentă, tezelor, instituţia prezidenţială a O chestiune de maximă impor­ ţială sau totală. Alte atribuţii este ales prin vot universal, di­
in perspectiva alegerilor legisla­ iscat numeroase controverse. Ele tanţă este modalitatea dc dizol­ ale Preşedintelui: conferă deco­ rect, secret şi liber exprimait".
tive şi prezidenţiale. Este, deci, au fost generate dc teama de a vare a Parlamentului. Dacă a- raţii şi titluri de onoare, acordă Faptul că este ales prin vot u-
absolut necesar să avem consilii nu da prea multă putere Pre­ eest atribut nu ar t* foarte strict gradele de mareşal, de general niversal îi dă drept preşedinte­
şi dc amiral, numeşte anumiţi
locale alese. Pentru asta sînt ne­ şedintelui şi deci de a crcca o lui de a avea acele prerogative
cesare însă cîtcva legi privind protecţie împotriva unei con. demnitari în funcţii publice, a- legate de calitatea de reprezen­
cordă graţierea individuală.
alegerile şi administraţia locală, duceri totalitare. Care sînt a- în exercitarea atribuţiilor sale. tant al întregului popor. iUnelc
reforma organizării tcritorial-ad- ceste atribuţii de care le este CONSTITUŢIA formaţiuni politice, adepte âlc
ministrativă. teamă atîta Ia unii ? Preşedintele emite decrete în monarhici .doresc în cazul *în
* * Primul articol al acestui ca­ domeniile mai sus arătate. Cum care totuşi România va -li re­
pitol sună astfel: „Preşedintele şi de către cine poate fi suspen­ publică, să limiteze puterea Pre­
*
Să ne întoarcem acum Ia Con­ României reprezintă statul ro­ definitiv, ar lăsa Ioc unor posi­ dat preşedintele ? Iată o altă şedintelui.
problemă
Dc altfel, unul din amenda­
extrem de' delicată,
stituţie. mân şi este garantul indepen­ bile abuzuri din partea Preşe­ Proiectul dc Constituţie prevede mentele liberalilor sună ajstf^l:
Capitolul II al Titlului III este denţei naţionale şi al integrităţii dintelui care ar dizolva Paria,
consacrat instituţiei prezidenţiale. teritoriale a ţării. Preşedintele mcntul şi ar conduce .prin de­ Că acest lucru poate interveni „Preşedintele României este ,a-
doar în cazul unor fapte grave
Ios prin vot secret de către Ga-
Cele 21 de articole ale acestui veghează la respectarea Consti­ crete, deci totalitar. Acest lu­ merelc reunite ale Parlamentu­
care încalcă Constituţia. Suspen­
capitol ,sc referă Ia : rolul Pre­ tuţiei şi Ia buna funcţionare a cru se poate face într-un singur darea se aprobă de Parlament, lui", motivînd că votul univer­
şedintelui, alegerea şi validarea autorităţilor publice. în acest caz, dacă Parlamentul nu a- în şedinţa comună a celor două sal conferă Preşedintelui puteri
mandatului, depunerea jurămîn- scop Preşedintele exercită func­ cordă votul de încredere pentru ce pot duce la totalitarism.
camere şi poate fi cerută de o
tului, durata mandatului, incom­ ţia de mediere între puterile sta­ formarea Guvernului in termen treime din numărul deputaţilor Acest amendament a fost res­
patibilităţi, numirea Guvernului, tului, precum şi între stat şi so­ de 60 de zile de la prima soli­ şi senatorilor. Demiterea se face pins Insă de comisie şi pe buoă
consultarea Guvernului, partici­ cietate". In ccOa ce priveşte con­ citare. prin referendum naţional. A- dreptate. In actuala ctapft, tfn
parea la şedinţele acestuia, me. ducerea efectivă, Preşedintele Măsurile excepţionale pe care­ ceastă modalitate dc suspendai e caro confruntările sociale şi po­
sajele pe care le adresează Pre­ desemnează un candidat ia func­ le poate adopta Preşedintele sînt şi demitere îl protejează pe Pre­ litice, îmbracă uneori forme din
şedintele, dizolvarea Parlamen­ ţia de prim-ministru şi numeşte starea dc asediu şi starea dc şedinte care trebuie să fie cele mai violente putîud aluneca
tului, referendumul naţional, a- iîuvcrnui pe bază votului dc în. urgenţă care insă trebuie con. presia voinţei întregului popor. spre extremism, este necesar .ca
ţ,-ibuţiile în donieiîtul politiţii credere acordat de Parlament, firmatc de Parlament în ter­ De altfel această chestiune, « Preşedintele să aibă acele pu­
Cxterne şi al apărării, măsurile Deasemeni, Preşedintele poate men de 5 zile. în ceea ce pri­ modului do alegere a Preşedin­ teri îneît într-adevăr să poată i
veşte apărarea naţională, cl _ în­
excepţionale pe care le poate lua consulta Guvernul în probleme telui a făcut obiectul unor lungi fi garantul integrităţii naţiondR^j
^ ---cucnnnrbrPâ din deosebite. Participarea Ia şedin- deplineşte funcţia dc Preşedinte al ordinii şi liniştii publice. ^
- - * « • ----- Ir » oi rvinsiiiiilui Suprem dc Apă­ dispute (şi desigur vor mai facg