Page 2 - Calauza_1991_84
P. 2
PtS 3 CĂLĂUZĂ • Nr. 84 • 1991
*1
B U R S A (XXXV) Jlămîntul de la ^eftea na I. şi alţii. Menţionăm că du
Pantca Ioan, Dan Vasilc, Bar-
pă câţiva ani, după înfiinţarea
Preţuiilo automobilelor, impozite şi cheltuieli de întreţinere se (Urmare din pag. 1) „chiaburi", obligaţi să măture colectivei totuşi (în urma şl a
referă la automobile de clasă medie, de tipurile cele mai folosite uliţele satului, în cca mai marc unor asemenea metode), unul
in oraşele respective : puţin teren arabil, mai mult pe sărbătoare creştinească a anu dintre ' aceşti chiaburi, anume
valea Cnşului Alb, în rest dea lui, sub supravegherea unui ac Tisu Virgil, a fost ales preşe
Im luri cu fînaţ şi teren pentru tivist de partid, însoţit de un dinte al C.A.P.-ului din Ţebea,
Oraşe Automobile Preţul po Ser păşune. De altfel, nici nu aveau miliţian de Ia postul de miliţie confirmat de partid şi eviden
vicii
zite ce căuta C.A.P.-urilc în regiu din Baia de Criş. ţiat de organele dc partid raio
nea de deal şi munte a Bradu Printre cei chinuiţi cu o ase nale, ca cel mai bun conducă
lui. Numai zelul deosebit, am- menea corvoadă sc numărau : a- tor de colectivă din raionul
Singaporo Honua Aecord 1,0* 44 700 415** 62 ^‘ţia nătîngă şi abuzul unor vocat dr. Oprişa Liviu, alături Brad şi popularizat chiar, prin
O-lo Ford siorra 2,0* 33 100 220** 231 activişti de partid, aduşi din de ţăranii fruntaşi ai satului; apariţia dc cîteva ori la Tele
Helsinki Silaba 900* 37 600 — 193 diferite părţi ale ţării în acest Tisu Virgil, Tisu Petru-Tiberiu, viziunea Română. (va urma)
Nairobi Datsun p 900* 36 600 162** 24 scop, au impus cu forţa colec
Nissan tivizarea. Miliţia şi securitatea
Luxemburg VW Golf 1600 C* 13 300 94** 77 au contribuit din plin prin teroa La bordelul călugăr iţelor J
Torotito M efcury, * 12 000 60** ICO re şi schingiuiri Ia înfăptuirea s
Topaz nelegiuirilor comise.
•D,cehia Mazda 026* 12 400 445** J83 Astfel, în Ţebea — in biseri (Urmare din pag. I) vind. Că frumos mai era de
Ni l’1 Hyundai Slella G-\* 12 200 453** 72 ca in care s-a păstrat tricolorul cora Bibicule pc cinstea mea
şi să vă explic ce conţinea.
\ «j i. i k Ford Escort GL* 13 400 48** 198 romanesc şî pe timpul stăpînirii M-am lăsat condus de ca
ungureşti, şi cimitirul căreia a- pînă la o anumită parte a Camera era o splendoare, sa
L'S . ) anele- Ford ..* 11 800 218** 111 dăposteşle Gorunul lui Iloria şi drumului cînd mi-a zis: Aici lon de domni mari, palat nu
Escort morbintul lui Avram Iancu — \ trebuie să le leg la ochi. l-am alta, covoare de lux ie ţi se
/.liricii VW Golf 1000* 21 000 412** 211 pentru a înfringe rezistenţa ţă s spus dacă aşa stau lucrurile înfunda piciorul. Şi-n mijlo
Paris Peugeot 405 GR* 18 400 89** 122 ranilor refractari la ideca co \ poftim de mă leagă. M-a le cul camerei hai ghiciţi ce
lectivizării,
gat, m-a luat de mină şi in-
au fost declaraţi
Tokio Corona 200 FXR* 20 200 642** 770 chiaburi (oii cei caic posedau \ trînd printr-un coridor strimt era ? Vedeţi că nu ştiţi ! Păi
să vă spună Mărgclatu. Erau
Diisseldorl Audi 80* 20 000 251** 116 eite două pietre de moară, ca- s mi-am dat scama că ne apro bibicule 12 fete frumoase, e-
Chicago Oidsmobile 22 900 69** 113 rc^ nu măcinau mai mult de o piem auzind voci de-a val rau frumoase şi suple puişo-
Cullass Supreme* măsura (cca. 20 kg) porumb pe ma, risele şi dc bărbaţi şi de rule de le-ai fi pupat şi le-ai
Istambul Muat 131 Dogari* 17 000 90** 150 zi, pentru nevoile gospodăreşti, fe mei. fi muşcat (dacă te lăsau) de
apa pinului de pe valea Ţebei, M-a dezlegat la ochi in ca oriunde, că tot dulceaţa aia
-) Preţul automobilelor în franci francezi neavind întotdeauna debitul meră cînd am ajuns şi ce să nebună a plăcerii ai ţi sim
"*) Impozitul anual de circulaţie necesar unei asemenea îndelet vă spun fraţii mei, am avut ţit-o nu alia şi uitai să vă
în America de Nord preţul (Caracas, Lagos-, Cairo, Djedda niciri casnice (de multe ori, apa ■multe aventuri in viaţa mea, spun că uite mă luai cu
automobilelor e-le redus (cea. si Bogota) undo un litru costă scazînd piuă Ia secare din cau dar ca asta niciodată nu vorba mai erau şi 12 flăcăi aşa
15 000 franci). Cele m ii ridicate 30 de centime. ___________ H- B. za secetei). în felul acesta au mi-am putut aduce aminte. frumoşi şi chipeşi să fi făcut
sint ccie din Europa >i l'xtre LICITAŢIILE BANCARE fost identificaţi vreo 13 „duş \ Cînd ani întîlnit călugăriţa dragoste cu oricare din ei
mul Orient (22 700). 1 S~300 lei mani de clasă" — chiaburi cu \ n-a fost nimic că am holbat dacă ai fi fost Mahomedan
Taxele de circulaţii şj asi 12.09.01 moară — dintre cei mai hai nici ochii cit cepele să fi văzut fără a avea o preferinţă oa
gurările sînt variabile. Dacă la gospodari ai satului. \ acum Bibicule căscai şi gura recare că erau plini de do
Helsinki nu -e percepe nici o BURSA NFAGRĂ Pentru a-i umili in faţa ce \ nu numai ochii şi-ai mai fi
luxă, la Atena pentru un Seat 1 S =275 iei tăţenilor, au fost scoşi tu tioap- \ dorit să mai ai trei perechi rinţă, tinereţe, distracţie şi
Ibiza 1500, se percepe 1 001 franci- 1 DM —150 iei tea-n cap, in dimineaţa zilei de de ochi să ie tot saturi pri- virtuţi. ' (Va urma)
Un litru ele ulei de motor costa Sfintele Paşti ale anului 1959,
in medie 1,-10 franci l NUIA DE AUR Pentru a mătura drumurile sa
Spălarea maşinii (automată) =344,30$ tului, înccpind de la şosea, din
costă 0 franci Preţul unui cau t l 2.09) faţa bisericii — spre interior. „Am servit pe mama mareşalului Antonescu
ciuc revine în medie la 04 franci. Credincioşii ieşeau in dimineaţa *
Benzină este foarte scumpă la ( URS VALUTAR învierii Domnului de la biseri (Urmare din pag. I) — Cum arăta mama mareşa
Milano. Copenhaga, Tokio şi 15 = 1,0923 DM că, compătiinindu-şi plini de lului ?
Dublin (1.20 frânei litrul şi ex (12.09) mînie şi revoltă în suflet, pe — Da. Copilul l-a avut cu — Era o femeie de mărime
trem de ieftină in lumea u treia bursa din Frankfurt rudele şi prietenii lor, aşa zişii ea ? mijlocie. Foarte modestă şi îi
— Nu. A luat după aceea pe plăcea să întreţină discuţii pe
văduva unui militar care avea orice temă. Cunoştea şi limbi
un copil. străine.
— Despre ce îi plăcea să vor
C r im ă din g e lo zie , ia C îm p in a — Nu. Dar pe copilul ăsta l-a bească cel mai mult ?
— Deci nu era copilul lui ?
luat doamna Baranga şi îl pur — N-avca preferinţe. Discuta
(Urmare din pag. I) dicsea să nege. în seara aceea ee fac, şi cum cuţitul de bttcă- ta cu dinsa peste tot. despre orice numai să treacă
nişte „binevoitori" avuseseră lărie era Ia indemină... ziua. Dc mincarc, dc natură, de
vor ajunge ei acolo — \ asile grijă să-mi spună iar eă o vă Cînd am văzut-o prăbuşită vreme. Mă întreba mereu ce-am
Drajna va fi arestat. Stătea pc zuseră cu un bărbat. Cînd am fără viaţă, eu sîngele curgîndu-i mai auzit, ce se mal petrece în
o bancă pe peron, cu copilul in ieşit de ta slujbă am băut ceva, şiroaie, m-ani trezit brusc, am lume ? îi plăcea foarte mult să
braţe şi o pungă de biscuiţi a- am mai cumpărat nişte vin şi ţipat la ea să nu moară, că a- povestească despre viaţa ei şi
lături. Cînd s-a văzut înconju m-am dus acasă pus pe ceartă. vcm copii, că ce fac cu cu ci, mai ales despre fiul ei.
rat de poliţişti, buimăcit, a mai \tn băut amindoi şi apoi am ni. apoi îngrozit l-am luat pc Mircea — îl venera ?
ingâimal cu glasul stins : „Aveţi ceput să ne certăm. Aşa a ajuns din pat, aşa adormit cum era, — Da. Vorbea mult despre
grijă, abia a adormit !". Apoi să-mi arunce in faţă eă mă în şi am fugit. el.
a întins mi ini le să i se pună şela de cînd ne-am cunoscut, mă Am ajuns Ia gară, m-nm ur — Doamna Baranga era în re
cătuşele. înşela chiar eu prietenii care ne cat în primul (ren şi fiindcă nu laţii bune cu nemţii ?
Din docîaraţia lui Vasiie Draj- veneau în casă, eă iu i m-a iubit aveam nici un ban, conductorul — Nu. Ea ducea o viaţă re
nn la anchetă : „Trăiam cu ea niciodată, eă nici copiii nu sînt m.a dat jos la Ploieşti. Mai de trasă. Ieşea foarte rar. Pleca din
de aproape zece ani, aveam pa parte... ştiţi. Oare cu copiii mei ţară cu maşina, pe la băi, dar
tru copii. în ultimul timp au ai mei. Nu, nici cel mie, Mircea, ce se intîmplă acum ? Vă rog în rest, nu prea ieşea, nu mer
zeam tot mai des că c văzută cel care semăna cel mai mult CU s-o anunţaţi pe mama. Poate ca gea Ia local... din cauza copilu
lui ăla care se ţinea mereu du
eu alţi bărbaţi. l-am reproşat mine ! Alunei mi s-a întunecat să aibă grijă de ci, dar şi ca e pă ca.
de multe ori, dar nici nu cata înaintea ochilor, n-ani mai ştiut bătrină. Doamne, copiii mei !" (va urma)
(Llrm.tre din uag. I) Geza spre exemplu, se întreabă în demersul său de instaurare a rat, problema esenţială a co refornntlare care sună astfel:
dacă partidele de dreapta cum dictaturii proletariatului 2 Dar munismului rămîne. Dictatura „statul are ca fundament uni
de manifestanţi. Frontul a dat sînt ROMANŢA MAltE şi VA oare simpla scoatere în afara pe care acesta a instaurat.o s-a tatea naţiunii române cu cele.
tui decret prin care scotea în TRA ROMANEI SC A (P.U.N.R.) legii va fi suficientă 2 Există întemeiat pe teamă. Mai mult lai te naţiuni conlocuitoare". Deci
afara legii P.C.R. A doua zi, a- sînt mai puţin periculoase, atîta serioase temeri că forţele comu chiar, aceste milioane de oameni apare clar formulată ideea sta
ccst decret a fost anulat, lăsind timp cit ele sini animate de şo. niste acţionează şi acum disimu sc tem încă. Ei nu cred că au scă tului multinaţional.
impresia că Frontul nu vrea dc cinism şi intoleranţă. Bine, o să lat. Marile mişcări de stradă, pat dc groaznicul călău care i-a Argumentarea este prea şu
falit să demoleze comunismul. spuneţi, dar şi U.D.M.R. este tot sabotarea economiei, încetinirea torturat ani de zile. bredă pentru a convinge. A*
La apariţia (în condiţii juri. cam pc acolo. A fost invocată Dacă americanii nu sc tem să ceastă formulare ar evita riscul
dice nu prea clare) a Partidului LEGEA MÎRZESCU care condi aibă un partid comunist (pen eliminării din noţiunea de popor
Socialist al Muncii, după păre ţionează interzicerea unui partid tru că ci nu au cunoscut teroa român a românilor rezidenţi în
rea unora, F.S.N. nu a reacţio dc citcva elemente cum ar fi rea unui regim totalitar) noi, ca Basarabia, Bucovina, Ungaria şi
nat suficient de energic, pentru EXISTENTA UNOR CENTRE CRONICA şi întreaga Europă fostă comu. alte state.
că ar fi văzut in acel partid un DE CONDUCERE ÎN STRĂINĂ nistă, nc temem. Acesta este şi în toiul discuţiilor, ei au re
viitor aliat. Şi preşedintele Iliescu TATE, ACTIVITATE ANTIRO- motivul pentru care, cred că a- cunoscut deschis că formularea
a fost acuzat cu violenţă că sim. MANEASCA cte. Dar oare, s-au PARLAMENT AR& cestc partide pînă la urmă vor din teze nu mai corespunde ac.
patizează cu comuniştii. Vă mai înirebat unii deputaţi, numai fi scoase in afara legii... tualci conjuncturi internaţionale*
amintiţi desigur cit dc aspru a P.C.R. şi P.S.M., se încadrează * * In Europa dc Est s-au schimbat
fost criticat Tratatul dc priete in această categoric ? * multe lucruri din martie şi
nie cu U.K.S.S. O altă poziţie, oarecum opusă pînă acum. Este desigur vorba
Dincolo de aceste aspecte, im celeilalte, este aceea că, nu e reformei, specula şi corupţia se în săptămîna trecută şi-a re de situaţia din Yugoslavia, unde
portantă este atitudinea forma necesar să interzicem aeestc par. datoresc foştilor activişti de par luat lucrările şi Adunarea Con ţara c pe cale să se prăbuşească
ţiunilor politico reprezentate în lide. Dc activitatea lor se va tid infiltraţi cu abilitate în toate stituantă. Au fost adoptate şase în neantul unui ucigător război
Parlament faţă dc chestiunea ocupa S.R.I.-ul care, dacă va sectoarele vieţii social-ccononiicc. articole din primul capitol ni civil, generat de un aşa-zis drept
pusă în discuţie. Este sau nu dovedi că ele desfăşoară activi S-a cerut interzicerea drepturilor Titlului I. Zecile de amenda, la autodeterminare.
democratic să interzicem un tăţi extremiste Ie poate deferi civile pentru toţi activiştii dc mente formulate de parlamen _ Situaţia din Yugoslavia esto
partid (fie ci şi comunist) 2 Nu justiţiei. DI. N.S. Dumitru, cu vîrf ai fostului P.C.R. S-a adus tari aparţinînd tuturor formaţiu- însă cu totul alta: republicile
culoarea politică a fost cca care noscut deja pentru vederile Iui în sprijinul acestei idei, exem lor politice, nu au reuşit să suverane care au constituit fe
a separat vorbitorii în două ta mai dc stingă, a relatat un inie plul unor asemenea „foşti" care schimbe conţinutul şi nici for deraţia doresc să fie indepen
bere. Sigur majoritatea vorbilo. episod, prin care ne-a demons. în zilele puciului aşteptau la mulările decît în mică măsură. dente. La noi în ţară nu poate
rilor au fost tranşanţi: trebuie trat că americanii nu nc recu poarta prefecturii să-şi reia lo Totuşi U.D.M.R.-ul a încercat — să fie vorba de aşa ceva. ŞJ1
ca acest proiect do lege să fie nosc deschiderea noastră spre cul. S-a spus că în mare parte din nou — să acrediteze ideca totuşi unii doresc să acrediteze
adoptat imediat şi astfel parti democraţie, decît dacă avem şi comerţul a trecut în mina aces unui stat multinaţional.
dele de sorginte comunistă să un partid comunist, Chestia asta tora prin corupţie, monopolizînd S.a propus de exemplu eli ideca statului multinaţional, a.
fie interzise. Alţii au susţinut a fost luată drept o glumă. în acest fel un important sector minarea primului aliniat din ar poi să poată cere drept Ia auto
ideca că legea trebuie să regle Se zice că un rău poate fi al vieţii sociale. ticolul I care prevede că : „sta determinare.
menteze în general situaţia par iertat dar nu uitat. Pol fi uitate Chiar dacă nimic din cele tul arc ca fundament unitatea Adunarea Constituantă a res
tidelor extremiste. Dl. Domokoş crimele săvîrşitc de acest partid arătate mai sus nu este adevă poporului român". S-a propus o pins însă această idee,