Page 2 - Calauza_1991_85
P. 2

Pag.  B                                                                                                                   CĂLĂUZA •  Nr. 85 •   lî» t

                  Bursa  (XXXVI)             FLASH    •   FLASH  •   FLASH                                     D-na  Ghetu  Ana  a  reuşit  să
                                                                              Zmeul,  era  una  din
                                                                                                plăcerile î
                                               •   Gheorghi  Matikaio  —  guver­  copilăriei.  31  cine  nu  se  copilărea I
               DOMNUL  MUGUR  ISÂRESCU       natorul  Băncii  Centrale  Ruse  —   cu aşa ceva ? Intre copiii uliţei, con-  1   străpungă  garda  prezidenţială
                                                                             strulrea  de  emee  devenise  o  în- (
                                             şi-a  anunţat  intenţia  de-a  iniţia,
                      \E   LINIŞTEŞTE                                        trecere.  Ţin  minte  că  eu  deveni-  J
                                             In  această  lună.  negocieri  între
                 în  presa  de  specialitate  gu­  republicile  unionale  asupra  îm­                                          la  Ţebea
               vernatorul  Băncii  Naţionale  face   părţirii  rezervelor  de  aur  şi  de
               cîteva  speculaţii  pe   marginea   devize  ale  U.R.S.S.         Z M E U L            |        (Urmare  din  pag.  1)   oare  un  bun  pe  merit 7  Oare
               convertibilităţii  leului.  Dăm  cî­  •   Creşte  puterea  de  cumpărare                                                 credeţi  că  şefii  nu  i-au  dat  bu­
               teva  subtitluri  dintr-un  interviu                          sem   un  fel  de  cam pion  în  con-  (   muncind  fără  hrană,  apă,  în  căl­  telia  —  dacă  veşnic  fac  mese
               apărut  recent :  •   Nu  sînt  speriat   a  mărcii  germane  în  raport  cu   struirea  şl  lansarea  zm eelor.  Le  J   duri  mari ?  Noroc  cu  vecinii  ca­  pompoase  —  doar  porcii  şi  ţuica
               de  scăderea  cursului   Icului  •    dolarul  american.  La  18  septem­  dădeam   drum ul  spre  cer  urm ârin-  V   re  mi-au  sărit  în  ajutor.  Nicio­  cu  ei  i-a  mîncat  şi  băut ;  eu  am
                                                                            ,  du-ie  ore  în  şir,  cum   planau  ca  /
               Leul,  înainte  de-a  fi  convertibil,   brie,  1991,  la  Bursa  din  Frank-   nişte  păsări...  Paraschlva,  o  feti-  \   dată  nu  mi-a  oferit  la  termina-   ajutat  la  punerea  meselor  şi  Ia
               trebuie  să  fie  compatibil  •   Se   furt,  13=1,0592  DM.  I  ţă  frum uşică  şi  isteaţă,  s-a  în-  i   rea  zilei  o  farfurie  de  mîncare...  stringerea  lor.  Chiar  in  12  sept.
                                                                             drăgostit  de  m ine  poate  şi   din  j  După  atîtea  servicii  particula­  1991,  orele  23;  au  făcut  un  ase­
               speculează  „nepatriotic11  împotri­                                                       re  (ultimul  fiind  in  aprilie  cînd   menea  chef...
               va  leului  •  Populaţia  a  vîndut   LICITAŢIILE  BANCARE  î  nea  cu  m ine  pc  deal  şi  m ă  ajuta  )   i-am  vîndut  ţuica  de  la  bloc),   Iar  eu  rămîn  acum  in  prag
                                                                            i  să  înalţ  zmeul.  De  bucurie,  mă  1
               de  trei  ori  mai  mulţi dolari  de-   13=300  lei         1  sărata  copilăreşte  pînâ  cînd  a  J   mi-am  permis  să-j  cer  să  mă  a-   de  iarnă  şi  fără  amărita  asia  de
                                                                            J  spus  că  mă  iubeşte.  Dar  înlr-o  l   jute  să  capăt  o  butelie  de  ara­  pîine,  la  bloc,  cu  2  copii  şomeri.
               cît  a  cumpărat  •   Hotărîrea  14  a                      \   zi  „iubita  m ea"  a  trebuit  să  plece   gaz.  A  fost  foarte  drăguţ,  mi-a
               dus  la  creşterea  cursului  la  li­  BURSA  NEAGRA         •    —*   De  atunci,  n-am    nud  1  oferit-o  pe  cea  a  întreprinderii   Sînt  lichidată  cu'art.  130  iit.  „i%
                                                                                                    ii-  /
                                                                                                                                                         pe  ned rept,
                                                                                                                                        contract  desfăcut
               citaţie  »N-am  avut  liîrtie   să                                                         zicîndu-mi :  „Du-o  acasă,  că  am   martori  fiindu-mi  toţi  salariaţii
                                                        =250—275  lei
                                                    13
               tipărim  bancnote  •   Societatea  se   1  DM=150—165  lei                                 primit  aprobare  de  la  primărie   întreprinderii,  n-am  avut  nici  o
               stratifică  •   In  problema  BUR­                                                         să-ţi  atribuim  şi  ţie  una“.   In   absenţă  nemotivată,  doar  de două
                                                                                                          luna  iunie  mi  se  ordonă  să  o
               SEI,  sîntem  întîrziaţi.                           11.  B.                                aduc  înapoi  că  primarul  nu-i   ori  concediu  medical  după  ex­
                                                                                                                                        ternare din  spital...
                                                                                                          mai  dă  butelia...            Aş  dori  mult  să  fiu  înţeleasă
                                                                                                           Am  refuzat  şi  refuz  să  i-o  dau   şi  să  aflu  un  rezultat  din  (jar­
                                                                                                          cu  riscul  vieţii  —  e  un  bun  pe   tea  domniilor   dumneavoastră.
                           „Oteiu  ma  utis  lacatetientu  luL.“                                          care  il  mprit  pentru  munca  pres­  Mulţumesc  pentru  răbdare.
                                                                                                                                         Gheţu  Ana,  Brad,  str.  Liber­
                                                                                                          tată  pe  gratis,  pentru  mîncarea
                     (Urmare  din  pag.  I)  idei  să dea la  fraieri dă lucru.  Da   Parcă  ierau  moartean  vacanţă.   porcilor  pe  care  i-am  îngrăşat   tăţii,  nr.  35,' bl.  B-24.  ap.  21.  Bu­
                                                                                                                                        letin  de  identitate  seria  B.E.,  nr.
                                                                                                          din  salariul  meu  mizer...
                                             pînă  atunci  am  avut  grijă  sănii   Acoperirea  în  acte  o   aveam,   Dvs.  cum  apreciaţi  —  nu  e  4GG32G  Mii.  Brad.
               deştepţi,  oieru  mo  uns  locote­  rotunjesc  contu  la  brăcinar  cu   urma  lovitura  dă  graţie.   Hai
               nentul lui si omu  dă  aranjamente   douăşcinci  dă  tăieţei   albaştri.   ghiciţi  dă ce ziceam  ieu  cun minut
               dăn culise.  Taxa pă  lună  pentru   Costicăşi  trăsese  un   mercedes   mai  nainte  că  Valone  juca  rolu   PROPUNERILE CITITORILOR NOŞTRI  PENTRU  CANDIDAŢI
               deranj  o  fixasem la optzeci  de  lei   negru  ca  Iu  ceauşescu  pă  care   iu  lupu  cel  rău  dăn   Mioriţa ?   ÎN  FRUNTEA  CONSILIILOR  JUDEŢENE
               (n.  rcd.:  aici  Valone  nu  face  o   O  dat  o  sută  treizeci  dă  mii.  leu   Simplu  fraţilor,  simplă  dă  tot 1
               greşeală ;  „optzeci  dă  lei“  în  lim­  din  învîrteala  cu  cumpăratu  lam   Lovitura  iera  pentru  un  lup  dă   TIMIŞ:  Florentin   Cârpanu,  dl.  Vasile  Coporan,  dl.  Sorin
               bajul  lui  sînt  egali  cu  8 000.  ceea   dotat  cun  radiocas  blampunct   bună  calitate :  împreună  cu  gea­  Straja ;  DOLJ ;  dl.  Tudor  Gheorghe ;  ALBA :  dl.  Rus  Ioan ;  HU­
                                                                           laţii  dă  frigeau  ţeapa  în  slujba
               ce  pe  vremuri  nu  era  de  lepă­  nemţesc  pă  cărei  şutisem  dă  pă                    NEDOARA :  dl.  Dumitru  Armăşescu,  d-na  Elena  Plic,  dl.  Poienar
               dat !);  făceam  si  pă  şoferu  pa   traseu  dintro  parcare  la  motelu   Iu  nea  Costică  am  dat  lanian   Viorel,  dl.  Miron  Cosma,  dl.  Victor  Isac,  dl.  Andrei  Oprea,  (Bl.
                                                                                                           Alic  Costel,  dl.  Radu  Bălan,  dl.  Silviu  Samoilescu;  CLUJ:  dl.
               aro  la  boier.  Trai  nineacă !  Mîn-   din  S.  de  la  căruţa  unui  refe-   populaţia  oiască  dă  la...  Grigore  Zanc ;  SIBIU :  Nicu  Ceauşescu ;  ARAD:  dl.  Paul  Oană.
               cat  bine  mersi,  băut  păndelete  gist.  Pă  sculă  nea  Costică  mio  (Va  urma)
               şalte  marafeturi,  ca  băieţii.  Pri­  livrat  tăieţeii  dă  caream  vorbit.
               ma  idee  ce  iam  servito  la  nea   Da  să  revin  la  afacerea  cu  puii
               Costică  pă  tavă  ca  porcu  dă  cră­  dă  oaie.  Un  ceapeu  dă   păstă
               ciun  o  fost  chestia  cu  mieii.  Ma­  munte,  cel  ochisăm  ieu  dan  bîl-   Dl.  Florentin  Cârpanu  priveşte  spre  Viena...
               nevra  iera  dă  învîrtit  la  mani­  bîială  cu  nişte  mîţi  dă  miei  cărei
               velă  dă  naşte.  In  anu  ăla  avea   dădea  pă  gratis  nu  da  alta,  numa   (Urmare din  pag. I)  fire.  Aveam  să-1  cunosc  in  mi­  Ruianu,  reprezentantul   firmei
               nea  Costică  la  peste  o  mie  cinci   să  naibă  preşedintele  şi  contabilu            nutele  următoare :  domnul  sena­  vieneze,  la  Bucureşti.  Ce  înţe­
               sute  dă  behăitori  juniori ;  îm­  dă  pacoste  dupaia.  Gata  fuguţa   în  legătură  cu..."   Descindem,   tor  Bernhard  Tiirkfeld,   preşe­  legem  din  cele  două  declaraţii?
               preună  cu   încă  alţi  doi  ortaci.   facem  actelen regulă  păntru cinci   aşadar,  cu  cîteva  minute  înainte   dintele  Corporaţiei   „Aichorn",   Faptul  că,  s-au  perfectat  primele
                                                                                                          din  Viena.  Una  dintre  cele  mai
                                                                                                                                        legături  şi  firma  vieneză
                                                                                                                                                                este
               Ciştig  plusat  la  cîteva  cărămizi   sute  dă  jăvrei  cu  blananpioneze,   de...  Puţini  confraţi  de  breas­  mari  şi  prestigioase  firme   din   dispusă  să  aducă,  la  Timişoara,
                                                                           la :  Televiziunea  Timişoara,  săp­
               dă  mardei.  Valone  copt  la  do­  dă  să  clătinau  ca  Valone  după  o   tămânalul  „Agenda"  şi  cam  atît.   Europa,  cu  ramificaţii  în  aproa­  tehnologii  noi.  linii  de  fabricaţie,
               vleac o căutat  prin  ghiozdanul  cu  trotileală  cu  molan  călugăresc.  Domnul  Florentin  Cârpanu,  ca   pe  toate  ţările  bâtrînului   con­  mijloace  de  transport  moderne,
                                                                           întotdeauna,  In  ţinută  de  gală,   tinent.  Se  fac  primele  declaraţii   furaje  pentru  milioanele  de porci.
                                                                           dar  fără  prea  multă  ostentaţie.   pentru  presă  şi  aflăm   lucruri   Produsele  din  carne,  dar  şi  car­
                                                                           Comandantul  Aeroportului   in­  deosebit  de  interesante.  în  pri­  nea  însăşi,  la  care  se  vor  adauga
                                                                           ternaţional este  prezent  şi el,  pre-   mul  rlnd  că,  de  la  Viena,  a  so­  alte  mărfuri  din  import,  vor  pu­
                     REPETENŢI  LA  ISTORIE?                               cizînd  că  „pista“  este  gata  pen­  sit  o  adevărată  delegaţie  pentru   tea  fi  găsite  —  la  preţuri  acce­
                                                                           tru  aterizarea  avionului  de  la   a  constata,  la  faţa  locului  .modul   sibile,  nu  precum  cele  de  azi  —•
                                                                           Viena.  Nu  prea  ştim  multe  des­  în  care  este  organizat  şi  func­  nu  numai  in  magazinele  acestei
                 Luna  aceasta  am  participat  la   Ceauşescu  au  auzit.  Cînd   i-am   pre  pasagerii  din  aeronavă,  dar,   ţionează   COMTIM  HOLDING   firme  internaţionale,  dar  şi  în
               Festivalul  Internaţional  de  şah   întrebat  ce  părere  au   despre   observăm fin, că,  sînt  de  mare   TIMIŞOARA,  viitoare  corporaţie   unităţile  aflate  în  pragul   des­
               de la  Roşiori  din  judeţul  Oi:,  ter­  „NU“-ul  hotărît  al  Iui  Ceauşescu   „greutate".  Nu putem  ştii  din  ce   internaţională,  avînd  şi  titulatura   chiderii  la  Deva,   Hunedoara,
               minat  cu  victoria  subsemnatului.   din  1968  cu  privire  la  invazia   prici,  avionul  cu însemne  austrie­  adecvată :  „COMTEX",  prin  care   Vulcan,  Lugoj,  Caransebeş  (ora­
               Au  participat  şi  cetăţeni  din  Ba­  din  Cehoslovacia,  am  primit  o   ce  întîrzie  („toţi sîntem  oameni"   să  se  faciliteze,  atît  exporturile   şul  natal  al  domnului  Florentin
               sarabia  şi  Bucovina.        replică  din  partea  unui  om  cu                                                        Cârpanu).
                 In  diferitele  momente  de  re­                           —  îmi  zic),  şi  personajele  îşi  fac   produselor  proprii,  cit  şi  impor­  Declaraţiile  sînt  scurte,  minu­
               laxare  stind  de  vorbă  cu  ei,  am   părul  alb:  „Dumneata  vorbeşti   apariţia.  Primul  este  un  bărbat   turile  de  mărfuri,  deficitare,  pe   tele  preţioase,  gazdele  şi  oaspeţii
                                               de  parcă  ai  fi  copilul  lui  Ceau-
               constatat  că  nu  ştiu  cine  a  fost   şescu“.             scund,  cu  părul  bine  albit,  dis­  piaţa  românească,  în  general,  pc   ştiu  să  ie  preţuiască,  aşa  câ  ne
               mareşalul  Antonescu,  regele  Mi-                           tins  şi  —  vorba  noastră,  „după   cea  bănăţeană  în  special.  Nu  în-   despărţim  sub  cele  mai   bune...
               hai  sau  Gheorghiu-Dej.  Doar  de     SORIN ANDRONACHE      vorbă,  după  port",  modest   din  tîmplător  este  prezent  şi  dl  Ion  auspicii.  Să  dea  Dumnezeu.
                                                                  •e»0">^00^«-00-0'0-0-0«'
                     (Urmare din  pag.  I)   rială  de  bază  este  comuna  şi  o-   părţită  în  circumscripţii  (numă­  primarului  şi  în  acelaşi  timp  o   că  este  o  limitare  drastică  a  au­
                                             raşul,  la  nivelul  judeţului  rea-   rul  ior  fiind  egal  cu  al  numă­  separare  a  acestuia  dc  consiliu.   tonomiei  locale  şi  în  acelaşi  timp
               inflaţia,  şomajul,- se  vor  accen­  lizindu-sc  o  coordonare  generală   rului  dc  consilieri)  iar  partidele   Dc  altfel  el  nici  nu  face  parte   un  amestec  nepermis  în  treburile
               tua  in  această  iarnă  care  se  a-   a  relaţiilor  dintre  diferitele  lo­  urmînd  să  propună  un  candidat   din  consiliu  şi  deci  nu  are  drept   justiţiei.  Sigur  că  la  prima  ve­
               nunţă  deoşcbiţ  de  grea.  Produc­  calităţi,  fără  a  exista  însă  o  sub­  pentru  fiecare  circumscripţie.  In  de  vot.  Dacă  ar  face  parte  din   dere  aşa  pare.  Dar  trebuie  să  în­
               ţia  agricolă  nu  oferă  perspecti­  ordonare a acestora  faţă de judeţ.                 consiliu,  primarul  ar  trebui  să   ţelegem  că  acţiunea  prefectului
               va  unei  âbundenţe  de  produse   Autorităţile  administraţiei  pu­                      aibă  un  vot  egal  ca  putere  cu   împotriva  unui  act  administrativ
               pc  piaţă.  în  acelaşi  timp,  de  la   blice  la  comună,   oraş,   sînt:               cel  al  întregului  consiliu,  pen­  este  admisă  de  instanţă  doar  da­
               1  ianuarie  1992,  nu  vor  mai  fi   consiliul  local,  delegaţie  perma­               tru  că  el  arc  sufragiul  întregii   că  este  întemeiată,  aceasta  ur-
               subvenţionate  chiriile,  căldura,   nentă  şi  primarul,  iar  la  judeţ,   CRONICA      localităţi  ca  şi  consiliul.  mînd  să  sc  pronunţe  doar  asupra
               energia  electrică,  fapt  ce  va  a-   consiliul  judeţean.                                La  nivelul  judeţului  se formea­  anulării  sau  nu  a  actului  res­
               fecta  foarte  serios  condiţiile  de   Iniţial  se  prevedea  ca  prima­                 ză  un  consiliu  ales  tot  prin  vot   pectiv.  Este  necesar  ca  actul  să
               viaţă.                        lierilor,  deci  prin  vot  indirect.  PARLAMENTARĂ         direct  (este  în  discuţie  şi  va­  fie  suspendat  pentru  ca  el  să  nu
                                             rul  să  fie  ales  din  rîndul  consi­
                 Totuşi  Adunarea  deputaţilor  a                                                        rianta  votului  indirect,  prin  e-   producă  efecte  materiale.
               luat  în  dezbatere  legea  admini­  Deci  consilierii  care  erau  aleşi                 lectori)  care  îşi  alege  un  preşe­  Suspendarea  de  drept  nu  este
               straţiei  publice  locale  (nu  însă   prin  scrutin  uninominal  îşi  aleg               dinte.  Acest  consiliu  are  doar  a-   o  putere  prea  mare  dată  prefec­
               şi  Senatul)  cu  intenţia  declarată   primarul.  Acest  sistem  arc  însă               tribuţii dc  conducere.       tului,  pentru  eă  ea  acţionează  li­
               ca  ea  să  fie  adoptată  în  4—5  zi­  unele  dezavantaje.  Mai  întîi,  c   acest  fel  alegătorii  nu  voiează   Tot  la  nivelul  judeţului  este   mitat,  doar  în  măsura  în   care
               le.  Intenţia  nu  s-a  materializat   greu  de  acceptat  în  această  pe­  practic  partidul  ci  persoana.  în   şi  instituţia  prefectului.  Acesta   există  suficiente  dovezi  că  actul
               însă,  pentru  că  Adunarea  a  reu­  rioadă  ca  primarul  să  nu  fie  a-   oraşele  mari  acest  lucru  nu  mai   este  reprezentantul  Guvernului,   este  ilegal  şi  instanţa  a  acceptat
               şit  să  adopte  doar  20  de  articole   les  direct. în  special  în  mediul  ru­  e  posibil,  alegerea  fiind  practic   şi  coordonează  activitatea  insti­  acţiunea.  Dacă  luăm  prefectului
               din  cele  cca  150  cite  arc  proiec­  ral  şi  în  oraşele  mici,  unde  oa­  arbitrară.  tuţiilor  administraţiei   centrale,   această  prerogativă,  atunci  rolul
               tul  de lege...               menii  se  cunosc  destul  de  bine   Scrutinul  de  listă  prezintă  a-   descentralizate  în  judeţ  (direcţia   lui  este  practic  inexistent,  pen­
                 Mai  iutii  însă,  vă  prezint  prin­  între  ci,  c  preferabil  ca  prima­  vantajul  reprezentării  proporţio­  sanitară,  inspectoratul  şcolar,  ad­  tru  că  orice  cetăţean  are  dreptul
               cipiile  care  stau  la  baza  orga­  rul  să  fie  ales  direct.  Oamenii   nale,  care  oferă  şanse  tuturor   ministraţia  financiară  ele.).  Dar
               nizării  administraţiei  publice  lo­  vor  să  ştie  pe  cine  aleg,  pentru   partidelor  de  a  obţine  un  număr   funcţia  cea  mai  importantă  a   de  a  acţiona  în  faţa  instanţei  un
               cale.                         că  primarul  întruchipează  in  fapt   de  locuri  în  consiliu,  proporţio­  prefectului  este  aceea  de  a  ve­  act  pc  care  îl  consideră  ilegal.
                   Aceste   p r i n c i p i i    în   autoritatea  publică  locală.  Din   nal  cu  numărul  do  voturi.  ghea  asupra  respectării  legalită­  Ori  un  prefect  care  are   doar
               concordanţă   cu   documentele   aceste  motive,  s-a  optat  pentru   Consiliul  alege  din rîndul mem­  ţii  în  actele  administrative.  puterea   unui  simplu   cetăţean
               internaţionale  şi  în  principal  cu   alegerea  primarului  prin  vot  di­  brilor  săi  o  delegaţie  permanentă   Articolul  111  din  proiectul  de   oslo  evident  inutil.
               „Carta  europeană  a  autonomiei   rect.                    formală  din  3—5  membrii  şi  un   lege,  prevede  eă  prefectul  poate
               locale"  sînt:  autonomia  locală,   Consiliul  este  format  dinfr-un   viceprimar.      ataca  în  faţa  instanţei  dc  con­  Această  problemă a  rămas  însă
               descentralizarea   administraţiei   număr  de  consilieri  variind  în­  Consiliul  îşi  alege  Ia  fiecare   tencios  administrativ  un  act  e-   neclarificată,  eliminindu.se   din
               publice,  eligibilitatea  autorităţi­  tre  11  şi  35  în  funcţie  de  popu­            mis  de  consiliul  local  pe  care   articolul  11  prevederea   referi­
               lor  şi  consultarea  cetăţenilor  în   laţia  localităţii.  La  un  oraş  ca   şedinţă  un  preşedinte  care  are   a "sta  ii  consideră  ilegal.  Actul   toare  la  suspendarea  de  drept.
              probleme  locale  majore.      Deva  spre  exemplu,  revine  un   doar  acest  rol,  dc  a  conduco  lu­  atacat  este  suspendat  de  drept.   Ea  urmează  să  fie  tranşată   Sw
                Administraţia  publică  locală  se   consiliu  format  din  23  de  mem­  crările  consiliului  pe  durata  a-
              organizează  la  nivelul  judeţelor,   brii.  Proiectul  de  lege  prevedea   cclcl  şedinţe.  Această  idee  a  suspendării  de   capitolul   consacrat  prefectului.
              oraşelor  şi  comunelor.       alegerea  acestora  prin  scrutin   Fată  de  proiectul  dc  lege  so   drept  a  provocat  o  confruntare   Oricum  se  anunţă  o  dispută  e»«
                Unitatea   administrativ-terito-  uninominal.  Localitatea  este  îm­  doreşte  o  întărire  a  autorităţii  extrem  de  violentă.  Se  consideră  trem  de  înverşunată.   .,4
   1   2   3   4