Page 3 - Calauza_1991_85
P. 3

CĂLĂUZA •  Nr. 85 •   1991                                                                                                                  i ■  .t;  î

                                                                                                                                  familiei  MaaB
                      Replică  la  a  anchetă  a  naastxă                                                                         depus.        pentru   efortul
                                                                                                                                   #   Domnişoară,  23  de  ani,  blon­
         CĂTRE  REDACŢIA  ŞI  ADM INISTRAŢIA  ZIARULUI  „CĂLĂUZA”                                                                 dă,  1,07  m,  serioasă,  situaţii  ma­
                                                                                                                                  terială  bună,  doresc  eunoş'inţă,
          In  prim ele  rinduri  vă   transm it   —  A rm ata  şi  P.S.M.  vor  candLda  la   v a n ,  dar  acest  guvern  chiar  im ediat   tînăr  pînă  la  30  ani.  Informaţii
         m ulte  salutări  şi  respectele  m ele  pen­  urm ătoarea  alegere,  în  m od   sigur   după  alegeri  s-a  arătat  incapabil,  nu   la  tel.  95GT5515.
         tru  ziarişti  şi  repo rteri  ai   ziarului   una  din  ele  vor  clştiga  —  baza  nu  e   a  lost  în  stare  să  ţinu  tara  în  friu   •   ASOCIAŢIA  I AMII.l  \LA
         „C ălăuza”.                   in  m inerii  din  Valea  Jiului.  dind  posibilitatea  m ajorităţii  cetăţe­
          D atorită  faptului  că  de  la  revoluţie   2.  Vă  simfifi  ocrotit  de  vreun  partid?  nilor  să  ciştlge  prin  necinste,  hoţii,   „CARMEN"  avînd  magazin .i  în
         încoace  nu  am   avut  ocazia  să   tiu   In  prezent  nu.  Am  votat  cu  F.S.N.  crim e.  B işniţarii  au  vindut  pînă  şi   Deva,  str.  1  Decembrie  ,n   15,
         oprit  de  vreun  ziarist  pentru  a  răs­  crezînd  in  drepturile  om ului   care         0   Domnişoară,  30  ani,  l,G9  m,   vă  oferă  la  cele  mai  ace.-'bile
         punde  la  întrebări  la  unele  sondaje,   speram   că  vor  fi  respectate.  Iar  dacă   hîrtle  igienică  peste  graniţă,  nu  mai   drăguţă,  stare  materială   bună,
         m -am   hotărit  să  vâ  scriu  şi  eu  cîte-               este  fam ilia  oclrotită  de  lege,  nu  mai   caut  cunoştinţă  domn  serios,  pi­  preţuri  de  pe  piaţa  rom .  • -.is­
         va  rinduri  ;  cu  perm isiunea  dvs.  sâ   erau  respectate  puteai  avea  ocrotire   au  oam enii  un  adăpost  Iar  alţii  au   că :  cosmetice  fabricate  I   Cluj,
         răspund  la  patru  Întrebări  de  la  son­  şi  respect  şi  de  alte  partide  poli­  două-lrel.  P entru  a-ţi  ciştiga  dreptul   uă  Ia  35  ani,  în  vederea  căsăto­  chibritc,  articole  de  pap  Vrie,
         dajele  făcute  de  dvs.  ..Ancheta   Că­  tice.                                          riei.  Informaţii  la  telefon   950/   stilouri,  brichete,  deodoianh  ţi­
         lăuză,  astăzi  P artid u l  Socialist   al   3.  Crcd^fl  cu  P.S.M.  va  avea  şanse   şl  dreptatea  trebuie  -s-o  cum peri  la   155J5.
         Muncii*'.                     la  viitoarele  alegeri  ?    24—30 000  lei.  nu  mai  poţi  face  iată   6   încadrat  Siderurgica  Hune­  gări  din  import  şi  indigene,  ve­
          1.  Ce  părere  aveţi  despre  Partidul   Da  ~   dacă  vor  candida  şl  vor  pu­  eu  câştigul  de  azi  decit  sa  măninci   doara,  38  ani,  păr  şaten,  ochi   geta,  cafea  boabe  şi  ness  alte
         Socialist  al  Muncii  ?                                    şi  să  bei  apă.                                           mărfuri  din  import  mult  căuta­
                                       blica  platform a  program   pe  înţelesul   In  cele  din  ttr.nu  toate  sînt  sub   albaştri,  1,03  m,  G0  kg,  fără  o-
          P ărerea  m ea  este  că  e  unul   din                                                                                te  de  dumneavoastră.  în  maga­
                                       tuturor.  Am  încredere  in  acest  partid.  orice  critică  —  mai  putem   să  spunem    bligaţii  ,caut  persoană  asemănă­
         două.  adică  din  cele  două  şanse  ale   4.  Ca  ce  partid  veţi  vota  la  noile   că  e  m ai  bine  ca  înainte  ?  Aş  avea   toare  eu  sau  fără  obligaţii.  Aş­  zinul  respectiv  găsiţi  şi  publi­
         ţării  noastre  —  lîoniunia  (a  doua  ar   alegeri  legislative  ?  m ulte  de  spus  dar  m ă  tem  că  n-o   tept  răspuns  scris  Ia  redacţie.  caţiile  „Călăuza".  Programul  ma­
         îi  A rm ata)  şi  am   o  părere  bună   şl   Bineînţeles  cu  P.S.M.  să  £lu  înţeles  do  nim eni  sau  înţeles   Vind  înscriere  Dacia  au­  gazinului  e  pentru  tot   omul 3
         sînt  sigur  că  dacă  din  aceste   două  Nu  am  fost  contra  actualului  gu-  greşit.  gust  1987.  Telefon  957/17085.  0,30—11,30  (zilnic),  S—14  (sitn-
                                                                      Îm i  cer  scuze  pentru  tim pul  răpit   $   Cetăţenii  salului  Ulicş  aduc   bălă),  8—11  (duminica).  De  ori­
                                                                     citind  această  scrisoare  şi  v-aş  ruga   sincere  mulţumiri  bisericii   şi   unde  aţi   veni  şi  oriunde   aţi
                                                                     dacă  se  m ai  poate  şi  cu  altă  ocazie   primăriei  oraşului  Esscn  pentru   pleca  —  treceţi  pe  la  acest  ma­
                                                                     să-m i  redaţi  şi  răspunsurile  mele  in   ajutoarele   trimise.   Mulţumim  gazin  dc  excepţie.
          Trădarea  d-lui  Stepau  Teaciiic...                       ziarul  dvs.  „Călăuza"  fiindcă  e  unul
                                                                     din  ziarele  mele  preferate.  Aş  vrea
                                                                     chiar  să  ne  spuneţi  şi  nouă  dacă  a
          In  sfîrşit  —  poetul-balenă  Sle-   „două"  pârli  ale  Bucovinei...  m ai  crescut  num ărul  sim patizanţilor
         pan  Tcaciue  —  ajuns  deputat  în   Trădarea  line  de  S.R.I.,  şi  ar   P.S.M.  şi  dacă  aţi   putea  să  faceţi
        Parlamentul  României  —  din  mo­  fi  bine  ca  această  instituţie  să   un  sondaj  ;  aş  vrea  să  vă  spun  o
        tive  pentru  care  ţi  pe  vremea   se  ocupe  de  noua  şi  mai  vechea   idee  dacă  nu  vă  supăraţi,  adică  50  de
        lui  Ceauşescu  participa  la  toate   activitate  a  marelui  poet  şi  de­  intelectuali  a  cinci  categorii  cile   10
        ospeţele  cu  vodcă  ţi  vin  organi­  putat  Tcaciuc  —  care  trăind  în   persoane  de  fiecare  categorie   din
        zate  pentru  a  arăta  frăţietatea   România  şi  mîncînd  pîinea  par­  locuri  diferite  şl  50  de  m uncitori,  de
         dintre  ucraineni  ţi  români  —  s-a   lamentară  —  a  acestei  ţări,  o   oam eni  m ai  săraci  şi  abia  atunci  vă   fn  1810,  meşteşugarii  din  Ro-   dădeau  supleţe  şi  ţinută  pritt
        trezit  din  formidabilele   beţii   trădează  ca  şi  cum  ar  lucra  în   veţi  convinge  şl  dvs.  unde  bate  ba­  nen,  Itatier  şi  Guibla  au  inven­  benzile  eauciucate  ce   brodam
        pentru  a  răspunde  cu  nonşalan­  parlamentul  ucrainean...  lanţa.       GHETLO  ÎOAN                                   bucăţi  dc  pînză.
        ţă :  „Bucovina  de  Nord  ţi  de                                             Hunedoara      tat  bretelele,  acele  accesorii  ce          I.  DEAL
        Sud  este  una,  este   pămînt  u-   Bacă  nu  luăm  în  considerare
         crainean  ţi  nicicind  nu  se  va   ce  spune  Iorga  despre  trădători,
        intimpla  acest  l u c r u . l a   între­  vom  fi  „fericiţi"  sub  talpa  vipe­                                        in  clădire  —  au  răm as  in  arest  pînă.
        barea  dacă  se  vor  uni   cele  relor încălzite la  sin...  DESPRE  EROI  SI  MORMINTE                                 La  ora  5—6  dim ineaţa  (21  dec.  1980) 8
                                                                                                                                 ,.La  acea  oră  a  apărut  un  m iliţian
                                                                       Lugojul  al  doilea  oraş liber  al  României             oare  ni  s-a  adresat  :
                                                                                                                                   —  Gata  băieţi  m ergem   !
                                                                                                                                    KOI  :  —  Unde  ?
                                                                                                                                   EL  :  —  La  froiuieră.
         CE  MAI  SCRIU  REVISTELE  FRANCEZE                                                       U.M,  unde  au  căzut  eroii  noştri.  Aici   NOI  ;  —  Ce  să  facem  acolo  ?
                                                                      UI.  Joi  21  decem brie  1939,  ora  10  I   s-a  dat  onorul  noului  drapel.  EL  ;  —  Sâ  vâ  impuşcăm  /   Avem
                                                                                                    D em onstranţii  trec  prin
                                                                                                                        cartierele,
                                                                     M ajoritatea  m uncitorilor  părăsesc  lo­  Micro  IV,  Iii,  I  şi  ii.  La  podul  de   pentru  fiecare  un  glonte.  Ce,  nu  *vă
        Miehael  Taureac  de  la  „Paris                             cui  dc  m uncă  şi  se  adună  in  grupuri   beton  se  face  joncţiunea  cu  m unci­  aceste»  le  va  declara  M unteanu  Miho.it
                                                                                                                                 place  regim ul  de  la  noi  din  ţară?”  -•
                                                                     din  ce  în  ce  m ai  com pacte.  In  ju ­
                                                                     rul  orei  14  se  vor  alătura  coloanei   torii  de  la  I.T.L.  Apoi,  cu  toţii,  vor   unul  dinire  cei  arestaţi.  Aveau  să  fie
                                                                     de  dem onstranţi  —  form ată  încă  de   pom i  spre  fostul  dom iciliu  al   celor   duşi  la  m iliţia  din  Deva  (?  n.  an­
                     Match“  constată...                             la  9  —,  sint  în  ju r  de  aproxim ativ   doi  eroi,  Valentin  Rosada  şl  Daniel   chetaţi,  trim işi  la  gară  şi  îm barcaţi
                                                                     10 000.  O  m ică  oprire  în  fata  Bi­
                                                                                                   Drocca.  O  m are  de  drapele  îndoliate
                                                                                                                                 —  fără  bilet  —  în  trenul  de  Lugoj»
                                                                     sericii.  ei  încenunchează   scandind  :   pentru  Tim işoara  şi  Lugoj  —  durerea   Abia  în  dim ineaţa  de  22  dcv.m brie
                                                                                                   părinţilor  este  greu  de  descris.  Din
          III.  Mihail  Korne,  fiul   unui   nu  se  restituie  pămînturile  de-   CLOPOTE  l  CLOPOTE  1   D angătul  a-   nou  in  P iaţa  fostului  consiliu  care   1909,  U  ora  0,40,  vor  reuşi  sâ  ia  tre­
                                                                     cestora  vine  sâ  vestească
                                                                                          hoturîre*
        ofiţer  torturat  şi  asasinat   de   cit  pînă  la  10  ha  şi  numai  dacă   nezdruncinată  de  a  rezista  îm potriva   este,  acum ,  arhiplină.  A par  m aiorul   nul  spre  Lugoj.
                                                                                                                                  Din  sediul  fostei  m iliţii  se  trage,
        comunişti,  om  de  afaceri  şi  di­  el  este  situat   în  afara  C.A.P.   celor  care  nu  le  doresc  izbinda  şi,   Câpâfînâ  şl  m aiorul  Grama,  ci   sc   din  fericire  nu  există  nici  un  m ort
        rector  al  unei  gazete  de  opoziţie   „Am  avut  50  ha  în  Transilvania   totodată,  sunetul  acesta  dureros   şi   alătură  Revoluţiei  !  Bucuria  este  m are   nici  un  rănit.  Era  seară  tim e .  In
                                                                                                   deşi  în tre  rîndurile
                                                                                                                            mai
                                                                                                                    noastre
                                                                     prelung  este  un  om agiu  pentru  eroii
        la  Paris,  consideră  situaţia  ac­  —  mi-a  spus  un  locuitor   din   Tim işoarei  şi  ai  Lugojului.  Deşi  tea­  persistă  suspiciunea.  Seara  ne  îndrep­  B ucureşti  Începea  m ăcelul  !
                                                                                                                                                   (va  urm a)
        tuală  foarte  gravă.  „în  industrie   Bucureşti  (electrician  de meserie),   m a  mai  persistă,  se  scandează  :  JOS   tăm   spre  sediul  fostei  m iliţii.  S-au   N.R.  Cine  a  anchetat  la  Deva
        sînt  menţinuţi  coloşii  economici.   dar  eu  nu  am  dreptul  ia  nimic.   COMUNISMUL.  VENIŢI  CU   NOI  !   scandat  lozinci  protestîndu-se  îm po­  eroii  Lugojului  ?
                                                                                                   triva  arestării  tinerilor  de  la  căm i­
         Pentru  că  puterea  nu  ţine  să   In  schimb  vecinul  meu,  un  fost   LUGOJ  —   TIMIŞOARA   MlINE-N   nul  I.U.n.T.  (Aceştia  nu  se  m ai  aflau
                                                                     TOATA  ŢARA  1  Din  nou  în
                                                                                              fata
        aibă  mii  de  şomeri  în   braţe,   ţăran  venit la  oraş  ca  mulţi  alţii,                                                     PAUL  DORU  CHINEZU
        înaintea  alegerilor.  După  aceea   (şi  devenit  zidar),  va  putea  după
         vom  vedea.  Dar  acum,  în  a.ştep.   lege,  să  ceară  pămînt,  chiar  dacă
         tare,  menţinem  artificial  locurile   nu  a  avut.  Cei  care  au  fost  de­
         de  muncă.  Pe  cînd  se  va  pro­  posedaţi  de  casele  lor  (foştii  pro­  Pîntece  femeieşti  de... închiriat
         duce  liberalizarea  economiei  a-   prietari  mici  şi  mari)  —  nu-şi
         vem  o  îndoială,  pentru  că  me­  mai  fac  iluzii  că  vor  avea  şansa   (Urmare  din  pag,  I)  pil  nu  poate  fi  vindut  (dc  ce  să-i   başi.  In  ianuarie  1991,  a  murii
         reu  îl  auzim  pe  Stănculescu  de-   să  le  recupereze.  Nici  măcar  in­              vîndă  pe  ai  lor,  cumpără  de  la   taurul  comunal.  Lovit  de   un
         clarînd  că  este  de  datoria  sta­  demnizaţii  nu  vor  primi   vreo­  in  care  o  femeia  acceptă  —  gra­  noi  pe  nimic.'),  dar  că  nici  un   tractor.  Conducerea  primăriei  s-a-
         tului  să  se  îngrijească  de  distri­  dată.              tuit  sau  contra  unei  remuneraţii   pîntcc  nu  poate  fi...  ÎNCHIRIAT,   întrunit  să  hotărască:  „Ce   faa
        buire  şi  asta  într-o  ţară   unde   Privatizarea ?  Da,  e  drept,  le­  —  să  fie  IN SEMI NAT A  cu  ma­  mai  multe  instanţe  au  declarai   fără  taur".  Şi  cum  s-a  hotărit
         totul  lipseşte".             gile  merg  în  acest  sens,  dar  din   terial  reproducător  provenit  de   ilegală  o  asemenea  practică.  Dar   în  „unanimitate  de  păreri"   şi
          Reforma  agrară  a   declanşat   nefericire  aplicarea  lor  se  vede   la  un  bărbat  a  cănii  soţie,  ste­  surprinzător.  Curtea  de  Apel  din   democratic,  ca  „primarul  să  re­
        multe  speranţe.  In  sfîrşit  o  să   contracarată  de  foştii  susţinători   rilă,  nu  poate  procrea.  După  naş­  Paris,  s-a  pronunţat  în  sens  in­  zolve  problema",  secretara,  fată
        putem  cultiva  propriul   nostru   ai  dictaturii  comuniste".  tere  „MAMA  PURTĂTOARE"  a-   vers,  dind  naştere  la  interpretări   deşteaptă,  şi   juristă  „pe  dea­
        pămînt!  Dar  euforia  de  la   în­         Sfîrşit          bandonează  formal  copilul.  Ta­  diferite  şi,  în  consecinţă,  la  ho-   supra",  a  consemnat  in  procesul
        ceput  a  fost  repede  înlocuită  cu                        tăl,  cunoscut,  il  recunoaşte,  iar   iăriri  judecătoreşti  contradictorii.   verbal:  „Deoarece  a  murit  tau­
        decepţia.  Formaţiunile  de   stat   Traducere  din  „Paris  Maicii”   soţia  acestuia  il  adoptă.  Şi  totul   Recenta  decizie  a  Curţii  dc  ca­  rul  comunal,  s-a  hotărit  în  una­
        acoperă  jumătate  din  suprafeţele                          părea  să  fie  in  ordine.  Dar,  in­  saţie,  integrală  în  jurisprudenţă,   nimitate   ca  dl.   ARISTOTEL
         cultivabile ;  la  vechii  proprietari  de  P.  N1COLAS     tre  timp,  au  apărut  situaţii  dra­  este  de  natură  să  evite  asemenea   PIRJOL,  primarul  instituţiei  să
                                                                     matice  sau  conflicte,  ca  şi  inter­                     fie  însărcinat  cu  această   pro­
                                                                     mediari,  şantajişli  şi  răpitorii  de   situaţii.  Adică,  să  INSEMlNEZF.   blemă!'1.   Adică,  să  „aranjeze”
                                                                                                   cine  poale.'  Cine  nu...
              PĂM lNTUL DE LA TEBEA  A  FOST  „M ĂTURAT”             copii,  care  sc  foloseau  da  acest   Situaţia  mi  se  pare  asemănă­  vacile.  Sărmanul!  Să  mai  spună
                              DE  CHIABURI                           procedeu  ca  un  mijloc  dc  a  se                         cineva  că  n-avem  umor.  Şi  noi,
                                                                     îmbogăţi.  Considerind  că  un  co­  toare  cu  întimplarea  dc  la  Du-  şi  francezii.
             Crime  împotriva  ţăranilor                             \   AM  SERVIT  PE  MAMA  MAREŞALULUI  ANTONESCU  CU            PORUMB  FIERT
          II.  —  O  altă  metodă  de  a  in-   pentru  pămiut,  nu  s-a  putut  în­
         frînge  rezistenţa  ţăranilor  şi-ai   fiinţa  gospodăria  colectivă,  ares­  Mareşalul  Antoneseu  emana  putere...
         obliga  să  se  înscrie  în  colectivă,   taţi  şi  maltrataţi  pe  diferite  mo­
         a  fost  şi  aceea  de  a  inventa  că   tive,  după  ani  de  închisoare  s-au   II.  —  Unde  locuia   doamna   donat  soldatului  do  gardă  să-l  un  bărbat  sobru.  Emana   pu­
         ţăranii  posedă  arme  şi  nu  le  pre­  stins  din  viaţă,  la  puţin  timp   Baranga,  mama  mareşalului.  De  impuşte  mai  intii  pe  băiat  şi  tere ;  avea  dc  pe  atunci  o  per­
         dau  organelor  în  drept.  Ţăranul   după  întoarcerea  lor  acasă.  unde  era  de  loc ?  apoi  pe  ea.             sonalitate.   Părul  ii  ora  roş­
         de  frunte,  cel  mai  bun  şi  harnic   —  După  asemenea  represiuni   —  Din  Piteşti.   —  Asia  nu  ştiu  precis.  Dar  cat  şi  barba  rară.  Era  semi.
         gospodar  din  satul  Rişca,  pe  nu­  şi  crime  săvîrşite  împotriva  ţă­  —  Avea  casă  acolo ?  şi iu  că  soţul  meu  a  venit  foarte  spin.
        me  Oncu  Victor,  după  ce  a  fost   ranilor,  nu-i  de  mirare  rezerva   —  Da.  Era   casa  ei  părin­  speriat  şi  decepţionat  şi  mi-a   —  Aţi  vorbit  cu  el  ?
         maltratat  şi  schingiuit la miliţia şi   şi  neîncrederea  lor  în  noile  so­  tească.  spus  că  doamna  general   nu   —  Da.  Despre  politică   iui
         securitatea  din  Brad,  zile  în  şir,   cietăţi  comerciale  agricole,  cu  ca­  —  Aţi  vizitut-o  şi  acolo ?  mai  este,   că  s-au   împuşca!  discuta.  Pe  cînd  eram  noi  re­
         a  fost  trimis  acasă  cu  ordinul :   re  se  încearcă  a-i  convinge  să  sc   —  Da.  De  multe  ori.  unul  pe  aliul  şi  au  muri!  a-  fugiaţi,  pentru  că  c a   război
         „pleci  şi  în  trei  zile  scormoneşti   înscrie  cu  pămînt,  cu  animale,   —  Ştiţi  cumva  cum  s-a  si­  mindni,  copilul  şi  dinsa.  şi  Basarabia  sc  afla  sub  ocu­
         tot  nisipul  din  apa  Crişului,  de   unelte  agricole  şi  alte  mijloace   nucis  doamna  Baranga ?
                                                                                                     —  Pe  mareşalul  Antoneseu  paţie,  l-am  întilnit  la  Piteşti  şi
        pe  raza  satului,  pînă  găseşti  ar­  materiale  şi  băneşti,  în  schimbul   —  Da.  Noi  eram  refugiaţi  clin  l-aţi  cunoscut ?  l-ani  întrebat  „Cînd  ne  putem
         ma  pe  care  a-i  aruncat-o  în  apă   unor  acţiuni,   promiţindu-li-sc   Basarabia.  Nc-am  gindit  să  a-   —  Da.  Prima  dată  l-am  vă­  duce  acasă   EI  era  pregătit
        şi  te  prezinţi  cu  ea  la  noi  sau   împărţirea  produselor  rezultate   pelăm  la  doamna  Baranga  să  zut  Ia  Bugaz.  Apoi  l-am  întil-  să  plece  pe  front  şi  mi-a  spus
         cu  cererea  de  înscriere  în  co­  din  producţia  pămîntului  lucrat   ne-ajute.  Dar  n-am  găsit-o  a-  nit  şi  la  Piteşti.  La  Bugaz  l-ani  „Lasă  fetiţo  că  îţi  spun  cu  cîiul
        lectivă !“  Bietul  om,  Care  n-a  a-   eu  mijloace  mecanizate.  casă,  Ia  Piteşti.  Era  plecată  in  văzut  itiaintc  de  război.   Ve­  mă  întorc".  Cam  asta  este  ceea
        vut  armă  în  viata  lui,  pentru  a   —  De  aceea,  ţăranii  cînd  aud   staţiune,  la  Căiimăncşli.   Noi  nea  la  mama   sa.  La  Piteşti  ce  ştiu  eu  despre  mareşal   şi
        nu  mai  suporta  chinurile  îndu­  din  nou  dc  „colectivă''  —  de  a-   nu  aveam  altă  putere  decit  să  cînd  l.am  înlîlnit  era  deja  îna­  mama  lui.
        rate,  a  preferat  să  se  sinucidă,   sociaţii  agricole  sub  orice  formă,   plecăm  după  dinsa,  să  ne  dea  intat  in  politică  şi  venea  pu­  —  Doamna  Claudia  M.   vă
        decit  să  meargă  cu  cererea  dc   fug  ca  „dracul  de  tămiie"  —  cel   bani  sau  ceva  de  lucru,  să  11c  ţin  acasă.  Şi  atunci  stătea  doar  mulţumim  mult  pentru  lot  ce
        înscriere  în  colectivă.  Ajuns  a-   puţin  cei  din  regiunea  Bradului.  ajute  într-un  fel.  Dar  am  ajuns  cîtcva  ore.  ne-aţi  mărturisit  şi  vă  doresc
        casă,  a  băut  o  cantitate  mare   Tn  felul  acesta,  rămîne  o  bună   prea  tîrziu.  Se  împuşcase   în   —  Cum  arăta ?  multă  sănătate.
        de  „Verde  de  Paris",  murind  pe   parte  din  pămînt  nelucrat,  iar  în   lojă  împreună  cil  băiatul   a-   —  Era  un  bărbat  uzat   dc   Sfîrşit
        loc,  fără  a  mai  putea  îi  salvat   urma  acestei  situaţii  vom  avea   ccla.         gînduri,  de  griji.  Avea  o  faţă   A  consemnat
        (februarie  1959).             de  suferit  cu toţii.            —  Am  înţeles  că  dinsa  a  or­  înăsprită,  serioasă,  severă.  Era  MARIANA  PÂNDAUU
          Ciţiva  ţărani  din  satul  Şteia,
        Unde  datorită   luptei  îndîrjite       MIIIAI  POPOVTCI
   1   2   3   4