Page 3 - Calauza_1991_86
P. 3

CĂLĂUZĂ •  Tfi-. 86 •   1991
                                                                                                                                                 Pag.  3

                                                                 m uncă  m ai  scurt,  crcnţi-vă
                                                                                            o
          Democraţia - o  ceartă în                              ADEVĂRATA  independentă  şi...
                                                                 şl...   fiţi   m uncitori-capitalişti
                                                                 pentru  că  acum   —  din  păcate     Scrisori  din  împărăţia  mizeriei
                          familie?                               —  to t  m uncitori-eom unişti   aţi
                                                                 răm as  (de  ce ?  păi  nu  prea  vă
      Am  reuşit  —  e  drept,  pen­  unde  lucraţi,  pentru  a  rentabi­  interesează,  pe   unii,   procesul   M ă  num esc  BlKSAN  MARIA  amîndoi  cîte  o  locuinţă.  O are  J
                                                                                                  clin  str.  Lum inii  nr.  13-8,  P etri -  nu  m ai
     tru   puţine  zile  —  să  fim   uniţi.   liza  bucata  de  păm înt  pe  care  o   m uncii  ci  mai  degrabă  pe  col  al   la,  pensionară  ele  8  ani.   Am  avem   nici  drepturile  |
     Am  reuşit  să  distrugem   o  dic­  lucraţi,  pentru  a  rentabiliza  du­  cîştigului  —  indiferent  cum  va          din  „epoca  de  au r ",  noi  cei  de-  ,
     tatură,  un  sistem    dictatorial.   gheana  prin  care  v-aţi  p rivati­  li  el) !        lucrat  şi  în  m ină  ca  să-m i  pot  m olaţi  pe  jum ătate,  chiar  da-  I
                                                                                                  creşte  copiii  căci  am   răm as  vă-  că  aceste  drepturi  au  fost  doar  ‘
     D intre  noi  au   fost  ucişi  m ulţi   zat  —  ei  bine,  cu  toţii  aţi   fost  Dacă  fiecare  întreprindere  ar   duvă  şi  stau  aici  din  1955.  De  pe  hîrtie ?   .
     prieteni,  fraţi  şi  surori.  Avem                         înţelege  că  produc  pentru  ce­  doi  ani  şi  jum ătate  nu  avem  Este  adevărat  că  acest  cetâ- I
     prieteni  m utilaţi.  P rin tre  noi  se                    tăţenii  patriei  lor  şi  nu  pentru   apă  din  cauza  lucrărilor   la ţean  are  copii  dar  locuinţa  a- J
     plim bă  torţionarii  .şi  ucigaşii  iar                    a  avea  cu  orice  preţ  o  producţie   calea  ferată  pentru  m ina   Pi- ceasta  e  la  fel  ca  cea  avuta I
     nouă  ne  este  frică  să-i  arătăm   cu   OPŢUNI  DE  AZI  care  va  fi  falim entară  încă  din   lier.  Mi  s-a  spus  că  nu-m i   m ai înainte.  Credeam   că  s-a  cam  *
     m ina,  ne  este  frică  să-i  ducem                        start :  atunci  preţurile  ar  fi  cu   face  legătura  la  apă  pentru  că  lerm inaf  cu  m inciunile  şi   cu  1
     în  faţa  judecătorului.  în   fru n ­                      m ult  mai  m oderate  şi  m arfă  pe   m ă  dem olează  şi  îm i  dă  locuin-  favorizaţii  d ar  se  m inte  şi  m ai  J
     tea  m ultor  în treprinderi  şi  prin   de  acord  (fiecare  in   sectorul   piaţă  m ult  m ai  m ultă  şi  de  ca­  ţă.   rău.  C hiar  acest  cetăţean  a- pro-  |
     m inistere,  P arlam ent  ţi   Senat,   său)  să  scum piţi  produsele  de   litate.          P rim ăria  m i-a  dat  pînă  a-  mis  că  eliberează locuinţa,  d ar  I
    îşi  m ai  duc  veacul  m ulţi  com u­  5—10 ori şi chiar m ai mult.  Acum   Cit  despre  faptul  că  „Noi  nu   cum  trei  repartiţii  d ar  eu  am  nici gînd nu are,  cu toate că fosta  2
    nişti  de  ELITA   —  ca  să  nu  vor­  ieşiţi  pe  străzi  strigînd   „Jos   gindim ,  noi  m uncim   !“,  a r  fi   răm as  cu  hîrtia  şi  alţii  cu  casa,  locuinţă  este  goală.   (
    besc  de  Poliţie  şi  S.R.I.  —  care   G uvernul  !“,  în  loc  să  recunoaş­  m ai  bine  să  fie  reorientat   în ■   fiind  ocupate  abuziv  de  unii   O are  pînă  cînd  se  m ai  per-  J
    au  grijă  să-şi  „prim enească"  d ru­  teţi  greşeala  de  care  aţi   dat   sensul  „.„Noi  gindim   de  aceea   cetăţeni  care  se  m ută  din  casă  m it  aceste   abuzuiâ ?  Unii  Îşi  I
    m ul  vieţii  şi  să-l  „prim enească"   dovadă.             m uncim   1".                    în  casă  şi  au  fost  susţinuţi  de  fac  de  cap  şi  alţii  sint  p u r  şi  ,
    si  pe  al  nostru.  în   m ulte  fa­  Domnilor  şi  doam nelor,  G u­  Să  auzim  num ai  de  bine,  doam ­  sindicat.   sim plu  călcaţi  in  picioare.  De  |
    brici  —  în  prim ele  zile  de  după   vernul  a  liberalizat  preţurile  nu   nelor  .şi  domnilor.  U ltim a  locuinţă  am   prim it-o  ce ?  Că  au  „prieteni"  la  sindi-  J
    Revoluţie  —  au  fost   schim baţi   pentru  a  face   dum neavoastră   DORU  CIIINEZU      in  m artie  1991,  dar  a  fost  ocu-  cat ?  De  exem plu  dl.  BRAIŢ,  ,
    „şefii"  com prom işi,  aud  că   au   rentabilă  o  fabrică  falim entară,                  pată  noaptea  de  PREDUŢ  DI-  cuci  dom nia  sa  il  susţine  m ult!  I
    fost  puşi  la  loc  (e  drept,   nu   ci  pentru  că  acest  lucru  era  pri­               NU    care  avea  locuinţa   la   V-am  scris  cu  speranţa   că  J
    peste  tot).                   mul  pas  spre  econom ia  de  pia­  Poliţia  călare  şi...  j   etajul  3  şi  a  coborît  la  etajul  poate  dum neavoastră  găsiţi  a-  (
      Dacă  dum neavoastră  conside­  ţă  !  Acest  lucru  nu  l-aţi  înţeles                    2  deşi  are  tot  două  camere.  I  ceste  răspunsuri  căci  eu  nu  le  ,
    raţi  DEMOCRAŢIA  ca  pe   o   şi  nici  nu-1  înţelegeţi  din  mo­  Papa  Ioan  Paul   j    s-au  făcut  actele  pentru  pro-  găsesc.  Sau  poate  veţi  afla  dc  |
    ceartă  în  fam ilie,  ca  pe  un  „aşa   m ent  ce  preţurile  continuă  să                 curatură  dar  el  este  tot  în  io-  la  dom nii  care  susţin  încă  a-  ‘
     am   chef  eu  să  fac",  ca  pe  un   crească.                      al  IMea               cuinţă.  M i-c  groază  num ai  cînd  ceste  acte  nedem ne  de  „oam eni  |
     „îl  dau  jos  pe  ăsta  pentru  că   V reţi  preţuri  mici ?   A tunci                     m ă  ginde.se  că  vine  iarăşi  iar-  de   bine"  cum  se  cred  m ulţi  »
    nu  m ă  bagă  în  scam ă"  —  atunci   puneţi  oam eni   com petenţi   la   Este  o  unitate  foarte  „închi­  na  şi  trebuie  să  cărăm   apa  de  azi.  Dacă  aţi  avea  drum   prin  fi
    dragi  cetăţeni  ai  Rom âniei  aveţi   conducerea  întreprinderilor,  de-   sa44,  cu  antrenam ente  dure   şi   pe  deal,  pe  calea  ferată.  A ici  l  ulea  Jiului  v-aş  fi  recunoscă-  *
     tot  ceea  ce  există  la  ora  actu a­  barasaţi-vă  de  „băutorii  de  ca­  complexe.  Beuşesc   Întotdeauna   nu  vin  nici  m aşinile  cu  căr-  toare  dacă  aţi  veni  şi  în   a -  fj
    lă  :  ŞOM AJ  şi  IN F L A Ţ IE !  fea"  de  prin  birouri,  faceţi  lu ­  sft  determ ine  m anifestanţii  să • sc   buni.   coastă  Îm părăţie  a  m izeriei  în  J
                                                                  retragă,  cu  o  eficacitate  extra­
      Pentru  a  rentabiliza   fabrica  cruri  de  calitate  într-un  tim p-  ordinară.  D atorită  lor,  in    m ai   Liderul   sindicatului  de  la  care  stăm   vreo  3  fam ilii.   ţ.
                                                                  puţin  de  cinci  m inute,  ordinea  se   m ina  P ctrila  mi-a  oferit  o  gar-   Vă  doresc  la  toţi  num ai  b i-  1
                                                                  restabileşte.                  sonieră,  dar  eu  stau  cu  unul  ne  şi  sănătate.  Cu  încredere  şl  Jj
                                                                    La  50  km   de  New  York,   caii
                                                                  şi  poliţiştii  se  întilnesc  periodic   din  băieţi  şi  de  aceea  am   cerut  respect  pentru  adevăr.   Jj
                                                                  pentru  a  deveni  „cci  m ai  buni4*.   apartam ent,  căci  şl  aici  avem    BÎRSAN  MARIA   *
        Amintiri  despre  părinţii  mei                           Se  recrutează  m ai  intîi  caii.  Fi­
                                                                  delă  tradiţiei  am ericane,  adm i­
                                                                  nistraţia  pune  afişe  cu  „de  vin-
                                                                  zare°  la  toate  cluburile   hipice
      X III.  La  ieşirea  în  curtea  scăl­  să  ajungă  uşor.  A  fost  pusă  iu ­  unde  există  cai  disponibili.  Ast­  C ontroversă
    d ată  în  soare,  muzica  m ilitară  a   tii  la  Balcic.  Cind  am   pierdut   fel,  foarte  repede,  vechii  cai  de
     întîm pinnt  sicriul  în  sunetele  so­  Balcicul  am  putut  s-o  ducem   la   curse,  de  ranch  sau  plim bare  sint   aprinsă  la  Cugir
    lem ne  ale  Im nului  Regal,  intr-o   B ran  unde.  intr-o  stîncă  deasu­  luaţi  de  faim oasa  poliţie.   Sc
                                                                  face  o  selecţie  foarte  riguroasă.
    atm osferă  vibrînd  de  em oţie  şi   pra  bisericii   pe  care  o  clădise   Apoi  urm ează  iniţierea.  Se  esti­  Doam na  EMILIA  GROZA  clin  Cu-
     de  plinătatea  sentim entelor.   A   dînsa,  i-am  făcut  o  m ică  capelă   m ează  că  o  form aţiune  se  poate   gir  a  susţinut  recent  în  faţa  a  doi
     fost  una  din  puţinele  regine  care   în  care  a  fost  depusă  şi   unde   face  în  6  luni.  încep  să  circule   redactori  oi  „Călăuzei"  că  dl.  Ion
                                                                  prin  oraş,  supunindu-se  călăre­
     a  fost  dusă  la  m orm înt  pe  un   lum ea  putea  să  vină  liberă   să   ţilor  orbeşte.  Raţiu  a r  fi  Ianoş  şi  nu  Ion.  Discu­
     afet  de  tun.  Un  detaliu  care  ne.a   se  închine.  Cind  a  trebuit   să   In  centrele  de  antrenam ente,   ţia  sc  purta  ele  la  două  nivele  di­
     rupt  inim a,  nouă,  copiilor  ei,  a   părăsesc  şi  eu  România  am   în ­  ofiţerii  obişnuiesc  apoi  caii   cu   ferite  ;  redactorii  noştri  se  aflau  în
     fost  să  vedem   calul  ei  roib,  cu   cercat  să  iau  inim a  d ar  nu  a  fost   pocniturile  de  pistol,  învăţîndu-i   strada  T ineretului  Iar  doam na  Gro-
                                                                  să  nu  se  clintească  nici  la  cele
     şeaua  de  dam ă,  urm ind  sicriul.  posibil  fiindcă   micul  m orm înt   m ai  puternice  zgomote.  Această   za  în  balconul  blocului  dc  pe  a-
                                   era  aşa  de  bine  cim entat  şi  nu   disciplină  de  fier  nu  exclude  însă
      M am a  şi-a  lăsat  inim a   ţării,                        afecţiunea  şi  com plicitatea  din­  cceaşi  stradă,  şedea  în tr-un   fotoliu
     cu  o  frum oasă  scrisoare  in  care   se  putea  deschide  fără  a  produce   tre  poliţişti  şi  caii  lor.  Fiecare   comod...  prin
                                                                                                Controversa  a  luat  sfirşit
     spunea  că  toată  viaţa  ci  lum ea   zgomot  şi  a  atrage  atenţia  poli­  om  se  ocupă  personal  de  calul
     a  venit  să  i  se  plîngă  şi  ea  a   ţiei  com uniste.  Era  ca  şi  cum  ar   său,  obţinind  acelaşi   ritm    de   prom isiunea  noastră  că  vom  repro­
     ascultat   cu  inim a  deschisă  şi,   fi  fost  dorinţa  ci  să  răm înă  în   m uncă.  Se  m unceşte  0  ore  pe   duce  fotografia  d-lul  Ion  Raţiu.  Aşa
                                                                  zi  tim p  de  cinci  zile  pe  săpiă-
     dacă  trupul  ei  trebuia  să  fie  dus   România,  în  mijlocul  poporului   minfi.      că  ne  ţinem   dc  cuvînt.
     la  C urtea  de  Argeş,  alătu ri  de   ei  iubit.            Mai  recent,  aceşti  ..m unted”  a-         ION  ALBU
     tata,  de  Regele  C arol  .şi  de  Re­    (va  urm a)       sigură  m enţinerea  ordine!  la  con­
                                                                                        Sto-
                                                                  certele  rock  (vezi  RoUlng
     gina  Elisabeta,  ca  vrea  ca  inim a                       nes)  şi  l-au  însoţit  pe  Papa  Ioan
    ei  să  fie  acolo  unde  poporul  poate  MAICA  A LEX A N D R I  Paul  al  n -lea  cu  titlul  de  pro­  Ştiaţi că?     răspindit  m irosul  de  lăm iie,  in
                                                                  tecţie  apropiată.  Aceasta  este  o                       tim pul  pauzei  de  prînz o  arom ă
     , ■ —. t   .. , m—    a  ■ ■- ■  „ f am m   a —  a  m m a  a  mmm a  aaam  a  mmm  a  mmm  a w  a  mmm  a  mm-  m are  încredere  acordată  lor  de   liniştitoare  de  trandafir,   ia r
                                                                                    Anchetele
                                                                       adm inistraţie.
                                                                  către
    I                                 J                           realizate  au  relevat  că  sînt  cci   lor  in  organizarea  ştiinţifică  a  obicei   unele  sem ne  de  obo­
                                                                                                   •   Din  corectările  specialişti­
                                                                                                                             după  m asă,  cînd  se  resim t  de
                                                                  m ai  buni  în  zonele  e d e   m ai  vio­
    i      phofnix   „Simbolul  pătimirii  noastre11!             lente  ale  N.Y.  Un  poliţist  căla­  locului  de  m uncă  rezultă  im ­  seală  şi  som nolenţă,  sînt  difu­
                                                                  re  ţine  locul  a  cinci  poliţişti  pe
                                                                  jos.  Astăzi  sînt  139  de  bărbaţi  şi   portanţa  pe  care  o  au  culoarea,  zate  m irosuri  înviorătoare   de
                                                                  9  femei  (!)  care  com pun  poliţia   lum ina,  tem peratura,   muzica  uleiuri  eterice  şi  de  răşini   de
                                   mişcării  muzicale   autohtone. J   călare  a  N.Y.  repartizată  in  6   în  crearea  unor  dispozitive  fa.  copaci.
                                   Tinerii  rockcri,  fani  ai  metal-  |   trupe,  dispuse  In  toată  capitala,   vorabile  de  m uncă.  în   atelie­  •   Echilibrul   ecologic   este
                                                                  din  M anhattan  la  Drooklin,  tr e - '
                                   ului  sau  spccd-thrash-ului,  ire-  I   cind  prin  faim osul  şi  periculosul   rele   întreprinderilor  m odem e  serios  am eninţat  de  cenuşile  de
                                   buia  să  ştie  că  Phoenix   n-a j   cartier  Bronx.         culoarea  pereţilor  şi  a   utilaje­ term ocentrală  rezultate  din  a r ­
                                                                    Cu  ani  în  urm ă  influenţa  lor
                                   fost  doar  o  „formaţie   vocal-  |   se  lim ita  num ai  la  Central  Park.   lor  este  gîndită  pînă  în  cele  derea  cărbunilor.  A ceastă  p ro­
                                   instrumentală"  cum  titrau  afi-  J   La  slîrşitul  secolului  trecut  se   m ai  mici  detalii,  se  asigură  o  blem ă  pare  a  fi  rezolvată   d e
                                   şale,  ci  —  înainte  de  toate  —  I   găseau  400  d e   cai  num ai   la   ilum inare  optim ă  şi  este  difu­ specialiştii  unei  firm e  olandeze
                                   a  reprezentat  un  simbol  al  cui-  %   N.Y.  Activitatea  cuprindea   con­  zată  o  muzică  special  aleasă.  care  au  reuşit  un  procedeu  de
                                   turii  şi  tradiţiilor  strămoşeşti,  |   trolul  m anifestaţiilor,   însoţirea   In  scopul  creşterii  producti­ transform are  a  cenuşilor   de
                                                                  personalităţilor  sau  supraveghe­
                                   descifrînd  originile   existenţei J   rea  com petiţiilor  sportive.  Atunci,   vităţii  muncii,  firm ele  japoneze  term ocentrală  in  m ateriale   de
                                   milenare,  nu  printr-o   istorie  >   a  face  parte  din  „munted*1  consti­  au  început  să  utilizeze  şi  m iro­ construcţie.   Reziduurile   sint
                                   falsificata  de  minciuni  şi   in-  I   tuia  un  veritabil  privilegiu.  As­  surile.  Sistem ele  de  ventilaţie  transform ate  in  agregate  uşoare
                                   terese  meschine,  ci  prin  mc-  j   prinde  In  fiecare  an  2 000  de  vo­  conduse  prin  calculatorul  elec­  pentru  betoane,  înlocuind  pie­
                                                                  tăzi  această  unitate  dc  elită  cu­
                                   sa]  sonor,  sincer  şi  curat,  poale  |   luntari  înscrişi  pentru  30   de   tronic,  răspîndesc  arom ele  pro­ trişul  de  rîu   care  a  devenit  un
                                   chiar  unic  in  felul  său...   *  locuri.  DANA  ALDEA      gram ate.  D im ineaţa,  pentru  a.  m aterial  tot  m ai  far.
                                    Ei  rămin  in  conştiinţa  noas-  I                          nihilarca  oricărei  oboseli  este  ing.  MIRON  CĂTA
                                   tră  cei  ca  ne-uu  dat  nume.  Ic-  '
                                   gănîndu-na  speranţa  si  liber-  I
                                  tatca  cu  „MUGUR  DE  FLUIER" J
                                   şi  duioase  „CANTAFABULE". |
                                   i'olosindu-mă  de  materialele  şi  [   SERIALUL  NOSTRU SPIONAJUL  N-ARE  VIRSTĂ
                                   informaţiile  strînse  dc-a  Iun- j
    I   A u   trecut  16  ani...  Era  intr-a  gul  anilor  voi  încerca  să  re-  \   In  tim pul  prim ului  război.  Ca­  căror  origine  engleză  era  prea   m inarist  intr-o  şcoală  teologică
    J   după   amiază  răcoroasă   de  liefez   principalele  etape  ale  *   m era  Comunelor  a  ţinut  la  Lon­  proaspătă,  a  descoperit  că  dom ­  evanghelică   germ ană.  O  noufl
    I   toamnă  timpurie,  cind   peste  traseului  parcurs  de  acest  „mi- I   d ra  o  .şedinţă  secretă  în   care   nul  deputat  Lincoln  se  născuse   m işcare  m isterioasă  şi  reuşeşte
    I  S 000  de  spectatori  s-au  adunat  racol  bănăţean"...  prim ul  m inistru  şi  m inistrul  de   în  G aliţia  şi  il  chema  Trcbici.   să-şi  ia  licenţa   în  Teologie  Ia
                                    ...Sintcm  in  primăvara  <mu-î
       în  tribunele  stadionului  „Cor-
                                                                război  au  făcut  im prudenţa
                                                                                          să
    J   vinul"  din  Hunedoara,  pentru  lui  1961,   cînd  „febra"   TJIEy  comunice  deputaţilor  unele   a .   Liceul  şi-l  făcuse  la  B udapesta  U niversitatea  din  M ontreal,  şi  pe
                                                                                                                            la  1900  ajunge  preot  creştin  la
    |    a  asista  la  unul  din  cele  mai   SIIAD O W S  ajunge  şi  la  Şcoala  *   m ănunte  intr-adevăr  secrete  a-   Ncw-Ycrk.  Inventind  o  descen­
    *   fascinante   concerte  pe   care  Medie  nr.  2   din  Timişoara, I   supra  situaţiei  şi  perspectivelor          denţă  fem inină  din  preşedintele
    I   PIIO ENIX  le-a  susţinut  pe  a-  „electrificind"  sufletul  a  cin ci'   războiului.     DEPUTAT, SPION,          şi  eroul  naţional  am erican  L in,
    *   ceste  meleaguri.  Atunci,  pe  16  tineri  dornici  să  formeze  şi  ei j  A bia  au  trecut  citeva  săplă-   MANDARIN,  PREOT,   coln,  îşi  adăugă  la  coadă  num ele
    (  octombrie  1975,  M IRC EA  B A -  —  asemetii  semenilor  lor  b ri-J   seam a  că  germ anii  erau  infor­  ESCROC, CĂLUGĂR,   de  Lincoln.
                                                                 m îni  şi  englezii  şi-au  p u tu t  da
       N1C1U  adresînd  „un  cald  sa-  tanici  —  o  gaşcă  de  tineri  cu >
                                                                                                                              C alitatea  de  preot  o  foloseşte
    î    lut  din  partea  trupei",  ne  Invita  chitări  electrice.  Şi-au  găsit  şi I   m aţi  pînă  în  cele  mai  mici  a-   CONCURENTUL   pentru  citeva  escrocherii  şi.   de
    I   la  u n   spectacol   retrospectiv,  un  nume,  „la  modă"  — SFINŢII J  m ănunte  de  to t  ce  se  discutase   LUI DALAI-LAMA  frica  poliţiei  am ericane  c  nevoit
    |    deschis  cu  „V R E M U R I‘  şi  in-  —  asortai  cu  o  vestimentaţie |  în  şedinţa  secretă.  Era  un  lucru    să  fugă,  nim erind  la   L ondra,
    I   cheiat  —  după  aproape  4  ore   " 9ic"-   a   •   « i  inexplicabil,  in  P arlam entul  en­                     în  W hitc  Chapcl.  Redevine  p reot
    *   —  cu  „P A S Ă R E A   ROCK  AN D  Dar  acest  nume  ^deranjează  I   glez  sînt  doar  num ai  gentlem eni   schim bîndu-şi  pentru  prim a  oară   creştin,  schim bîndu-şi  doar  con­
    I   ROLL",  într-o  atmosferă   de  pe  unii  tovarăşi  —  prea  comod ,    şi  gentlem enii  nu  pot  fi  trăd ă­  cetăţenia  din  austriacă   in  cca   fesiunea  şi  intrînd  in  cea  an g li­
    2   vis,  ce  va  ocupa  cu  siguranţă  instalaţi  în  fotoliile  culturii  — |    tori.   m aghiară.  E  un  fel  de  a  vorbi   cană.  Sub  haina  neagră  de  păs­
                                  astfel,  sînt  nevoiţi  să-şi  schim- J
                                                                  T rădătorul  era  onorabilul  de­
    I  o  pagină  sentimentală  în  albu­  bc  num ele  în.„  PIIO ENIX,   |  pu tat  englez  Lincoln,  al   cărui   că  şi-a  făcut  liceul,  căci   nu  a   tor  anglican   ajunge  să  câştige
                                                                                                                             sim patia  arhiepiscopului  de  C an -
       m ul  amintirilor.  Despre  PHOE-
                                                                                               reuşit  să-l  term ine  fiind  d at  a-
    |    N 1X    s-a  scris  puţin,  dureros   (va  urma)    I   num e  adevărat  nu-I  ştia   n i­  fară  încă  din  clasa  a  (3-a.  T ic­  terb u ry   carc-i  dă  o  parohie fo arte
    I   de  puţin,  deşi  ar  fi  meritat  un                    meni  !                       hiei  se  face  atunci  actor,   dar   bogată.
    j    capitol   întreg  din  antologia  ŞTEFAN  BUDOI     |    C înd  poliţia  a  cercetat  m ai  în­  după  cîţiva  ani  se  plictiseşte  de   ■   (va  urm a)
                                                                 deaproape  trecutul  deputaţilor  a  meserie,  se  botează  şi  devine  se­     P.D.O,^
   1   2   3   4