Page 2 - Calauza_1991_90

P a * .'*

BURSA fXXXXI) „2V«a după mint-ca-n: lU&eiii."

Prţgram uk PHARK pentru Ro- gil Privatizării) şi pentru elabo­ ' - : Cnmarfc dRi .şag.tt) de nu mă, puţesşm, h o tărî, be «să scapi faţa .curată. D ar « văd,
mânla, In valoare de 100 de mi­ rarea normelor metodologice de fac. ’ N-am măi zăbbvlţj la.ijoaj-tă întoarce’ şi se ia după m ine, mă
lioane ECU. teslsţeftţş financiară vlnzare a acţiunilor şi activelor. pe mă sa s-o arunc, undeva unde vrînd să merg pină acasă cărml pierd, şi-i păcălesc d ar ah I sînt
nerafnbursabiftX "' finanţat de “ " Guvernul Şţolqjan dă ca, sigu­ na poale fi găsită. Să nu fia pusesem fn g ln d 'să mă "duc să gata să m ă ajungă, claxonează
„Grupul celor 24“ şi adm inistrat ră unirea c^suriior valutaretn o£şerva£.de şofer mAJăţui mic ta -„.ascund bijuteriile., pe care le lua­ ca fimpiţii curcanii ăştia - afuri-
de Comunitatea Economică Eu­ luna "noiembrie l’,i $=22jS lei ar fl volan prefăclndu-m ă că don*. sem de la măsa. ., siţi. ,S-o iau către Orşova poate
ropeană a. început .să devină o- cursul cel mal aproape de şdevăr. Costel s-a dat,jos dar taxiul nu . Nu am făcut 500 de metri cînd scap.
peraţionalf îiILeijcyri, 9 ocţombrie Investitori şfrăliji majori, ilr- pleca, vpjrbescT ceva apoi «1 intră .vai l reă-nşel sau este adevărat. Cind. am trecut de barajul de
a.c. Ia sediul Ţţ^enl 'e‘ Române1 me ce depăşesc sum a. de î mi­ In cţirte, taxiul se întoarce* şi Nu ,nu poate fi adevărat, din . la G ura Văii m-am hotărît să iau
pentru Privatizare ă debutat li­ lion de dolari, drept c’ap itaf so­ aşteaptă,_ Nu trece, mult timp . şi . faţa. mea venea o m aşină şi ce curbă şi s-o iau pe poteca aia
citaţia pentru, finanţarea a două cial în qadrui firm elor . ^»ixtă hoţomanul iese şi sa urcă IA. taxi. m aşină credeţi fraţilor, că era ? , cc duce. la Bahna, să fug prin
program^ îrţ valoare de 1 milion constituite , cu, parteneri, români Oare, chiar nu m-a .văzut,sau se . E ra. m aşina. care mă îngrozea de . pădure, dar ce fac tîm piţii, aud
ECU. corţstînd în acordarea de a- şi-au propus obiective Îndrăzneţe. face că,p u mă vede. P e.ce o fi copil: Albjnuţa poliţiei I .Săndu­ ; împuşcături. Criminalii se cred
Există deja o 'ierarhie a încrede- plecat mi-am <zis, de frica mea ? cule,. Sănducule, miram .zis, pînă în Texas, trag după mine ca-n
fondurilor proprietăţii de stat şi rii în potenţialul economic a Cred. că,, n-a .văzut-o pe mă sa . aici ţi-a fost, ţi-o făcu hoţom a­ film e. Nu te lăsa Sănducule,
proprietăţii private (conform Le- R om âniei: , . moartă. Poate, totuşi, se Întoarce, nul. Din m aşină cineva mă arată . mi-am zis, am cotit-o,’ ei după
să-l aştept puţin. Îmi făceam m ine cind aud cauciurile cum se
FIRMA Capital O B I E C T I V planul să Iau cadavrul, să-l a- cu mîna, e tîlharii; of, of, cum dezumflă din cauza împuşcături­
1. Pouigue, Pullman 8 mii. 5 — construirea unui :centru inter- runc ş i . să m ă,. întorc dar parcă mi-ai scăpat tîlharule că acuma lor. Am oprit In pădure la Bahna
.'Hotels naţional de comerţ, în Bucu­ dracu mă-ndemna sau o putere . erai şi îngropat. Ara apăsat pe şi am lăsat maşina, luînd-o pe jos
reşti supranaturală mâ ţintuia locului acceleraţie şi fugi Sandule să la fugă prin pădure. (Va urma)
2. Colgate Palmolive 7,5 mii. 5 — prod. şi comercializarea de
,Inc. S.U.A. cosmetice şi alte produse
3. Trionics S.U.A. 6,3 mii. $ — prod. de echip. laser pentru Cerere publică către
industrie „ F e m e i a r e a R.A.G.C.L. şi Primăria Deva
4.'Coca-Cola S.U.A. 6,2 mii. $ — prod. şi corn. băuturi răcori-
Locuiesc in municipiul Deva, str.
toare Mârăşti, bloc D-3, sc. II, et. IV, ap.
5. Siemens Germa- 6,0 mii. $ — prod. de echip. electronice m u s c ă . . . " 25, Oe aproximativ opt ani împreună
nia cu soţia şl doi copii. Pină in primă­
(Urinare din pag. 1) alunecă, eu holbez ochii, Ma- vara anului 1991, in timpul ploUor
6. ,Grand Hotel In- 5,2 mii. $ — construirea unui hotel la Bu- dam Aura ne strigă prin uşă : mai puternice se infiltra o cantitate
mai mică de apă din tavan. După
terests L.T.D. Ma­ cureşti putea, să tiu respect convenţia „Să fiţi cum inţi copii /“ Chiar mai multe, sesizări făcute la Asociaţia
rea Britanie de locatari in lunile aprilie-mai au
de a discuta cu fetele Aurei am impresia că am intrat In
7. Plastics Tatay 4,7 mii. 5 — prod. şi corn. de obiecte din \ şi să fac dragoste cu tipa. îm i plin scenariu sexual dar din­ venit lucrătorii de La R-A.G.C.L. să
repare acoperişul. Au inceput lucra­
Spania mase plastice dau seama că e o femeie care colo de teamă e mai puternică rea de la sc. rv-a şl au terminat re­
8. Alcatel Franţa 3,2 mii. $ — prod. de echip. din domeniul \ nu are decit Dumnezeul şi ra­ tentaţia, aşa iă .m ă ridic din paraţia pină la sc. ni, după care au
telecomunicaţiilor ţiunea sexului. Numai astea fotoliu şi ii pun braţele pe fe­ _ intrenipt lucrul. După plecarea lu­
crătorilor canţitate» de apă ce se
9. Sociâdad de Ex- 3,2 mii. S — prod. de mat. ceramice pen- pot să emane din toată fiinţa sele prin care parcă circulă scurgea din tavan cind. plouă a
ploataciones Spa- tru construcţii lor o chemare tainică la dra­ nişte fiervişori sexuali. Totul crescut astfel incit acum la cea mai
nia goste.. Pare a-şi studia cu a- din Magdalena mă cheamă şi mică ploaie trebuie să pun vase Sn
care să adun .pa şi să protejez mo­
tenţie pînă şi modul cum şade mă supune; incit uneori am
10. Tanga.'ut Interna- 1,2 mii. $ — prod. de îmbrăcăminte in fotoliu cti o m inijupă din impresia că m-a ' hipnotizat şi bila, parchetul. După mal multe se­
sizări la Asociaţia de locatari, ifi
Jiional Olanda . piele roşie (care aţîţă)... Nu aş vrea să ridic o palmă de data de 23 octombrie a.c. şl-au făcut
l prea am cuvinte de ziarist şi pe femeie pentru, a-mi trage apariţia lucrătorii de la R.A.G.C.L.
pentru a remedia defecţiunea pro-
Dolarul american, la 11 februa- : CUMPĂRĂRI — VÎNZÂRI s . dau cu bita-n baltă spunind. una. Nu îndrăznesc să fac asta. . dusă de ei lă sc. a m -a, urmînd ca
rie a.c. a marca.t apogeul... slă- VALUTA — Vreau să-ţi văd cicatricea ! Magdalena. se răsuceşte cumva sc. a n -a şl acoperişul să rămînă
biciun.ii sale (1,4430 DM), iar la 5 la casele de schimb s Nu ^răspunde. Se ridică din către dreapta şi în sfîrşit în­ tot nereparat. Eu rog să vină şl să
iulie a înregistrat nivelul maxim, 1 dolar U.S.A. — 260—286 lei ; s fotoliu şi desface un fermoar drăznesc şi eu să-mi plimb repare şi acoperişul de la ap. 21.
sc. Ii-a deoarece el l-au stricat.
din acest an, de 1,8430 DM. Ana­ 1 marcă germană 154—169 lei ; lăsindu-şi palma de fustă să palmele către sini pentru a-i Doresc să cumpăr apartamentul şi
liştii afirmă . că, pină a sfîrşitul \ alunece pe picioarele ei ca căuta cicatricea despre care consider că R.A.G.C.L.-ul trebuie să-l
franc elveţian 176—193 le i; 1000 \
anului, moneda americană va 1 liră sterlină. 448—492 lei ; 1 nişte stilpi de marmoră gata să auzisem atitca poveşti din Va­ vindă in stare bună Incit să-l pot
slăbi pină la 1,55—1.60 DM, La lire italiene 206—226 lei ; 1 franc sprijine o zeiţa la care se in- dul Brăilei şi al Maliucului... locui. Altfel să îmi scadă din cost'.;'
apartamentului, costul reparaţiei pen­
bursele principale (New York, francez 45—50 le i; L, dolar ca­ \ chină mulţimile barbare... Fusta (Va urma) tru acoperiş.
Tokyo, Londra) dolarul se află nadian 230—253 lei. \ PARAU DANIEL
în situaţia de a fi vîndut I *) Fiecare bancă are un curs ,%VZi\VVVWVVWVWVVVY»W»'l
BUSINESS INTERNATIONAL propriu.__________
Cotaţia dolarului american la „Comunist % fost dar atins de paranoia, nu“
principalele burse din lume. Am I BURSA NEAGRA
1 S =250 lei
ales pentru dvs. ziua cea mai 1 DM=145 lei (Urmare din pag. I)
semnificativă : 26 octombrie — a făcut asta pentru a ajunge mai găsiţi de cuviinţă să publicaţi a-
vineri ,1a sfîrşit de săptăm ină : bun, paranoic sau altfel, nu ştiu repede în istoria scrisă a comu- cest mic expozeu (în afară de ra­
LONDRA 1 £=1,7185 S : FRANK- FIXING dacă mai e nevoie să vă spun. n.smului şi implicit a lumii, nu poarte n-am scris nimic în via­
FURT 15=1,6920 DM : ZURICH 1 5=300 lei Nici un român (şi eu vă spun că mai există îndoială ţă, cu toate că fiica mea spune
La începutul carierei sale de
1 $=1,4830 SF ; MILANO 1 5= (21 ort 1991) sînt român sadea) n-ar trebui să că aş avea talent...) şi credeţi că
1267,0000 LI ; BRUXELLES 1 5= accepte ideea că ţara lui a fost lider al P.C.R. Ceauşescu se afla poate fi urmat, vă rog să puneţi
în faza de observator critic al
„va urma" şi eu o să înţeleg că
35,0175 BF ; TOKYO 1 S=129.85 ECU condusă ani în şir de un para- comunismului de tip stalinist pro­
1 ECU=72,77 Iei pot să mai scriu. Nu scriu nici
Yen ; HONG KONG 1 S=7,7426 noic.._ movat de comunismul sovietic. un rind în gol... Scrisorile vor fi
1 ECU=0,8110—0,8344 5 Sînt convins, ca unul care am
HK dlr ; SINGAPORE 1 5=1,6935 Dată fiind ura împotriva ruşi­ aduse de mereu altă persoană.
SG dlr. H. B. stat ceasuri întregi lingă el în lor şi situaţia de oarecum opo­ Vreau să rămîn un anonim, şi
străinătate sau în ţară, că C.N. zant al comunismului clasic, fă­ chiar vă rog să nu căutaţi urma
comunist a fost dar atins de pa­ ră ieşire liberală, i-a adus şi o că n-aveţi nici o şansă...
ranoia, nici vorbă să fi fost. Atît notă de simpatie generală ce a P. S. 2. Nu pot ţine ritmul
ZECE LOVITURI — Cahors şi iubesc aceeaşi fe­ de nebun cît esu Fidel Castro generat de multe ori chiar entu­ vostru săptămînal...
astăzi în America, cam lot atîta
DE CUŢIT meie — Joceiine. In ziua dispu­ ziasm în mase şi poate în sinul N. R ed.: Oricine ai Ii, domnule
tării ei, Raymon, soţul, l-a în­ a fost şi Ceauşescu în... Europa... profesioniştilor comunismului, ca­ dragă, noi te publicăm. Dar nu
Raymond Ferrentino şi Georges junghiat cu cuţitul de zece ori în esenţă, de ce n-am accepta uita, vino cu mai multe argu­
Pacouell au aceeaşi vîrstă — 47 pe Georges după care s-a pierdut ideea că Ceauştscu a fost o vre­ re voiau o gură de aer proas­ mente şi cu mai puţine vorbe.
de ani, aceeaşi profesie — ma­ în oraş... păt... (Va urma)
gazioneri, lucrează Ia aceeaşi an­ După „Liberation", traducere me unul dintre cei mai hotărîţi Aşa sîntem obişnuiţi noi cei de
trepriză, locuiesc în acelaşi oraş de ALICE C. refprm atori ai, comunismului. Că P. S. Domnii mei. Dacă o să la „Călăuza".
( Urmare din pag. 1) că pe nimeni. Cei doi membri ai tot, ei au fost cei mai înverşunaţi prefectul a sesizat instanţa, el şi simplu o imposibilitate. Atîta
Comisiei ,n-au reuşit să mai atra­ duşmani ai instituţiei prefectu­ poate produce efecte ireparabile. timp cît limba română este lim ­
bri ai Comisiei s-au putut inşela gă de partea lor nici un de­ lu i, în sjstemul preconizat, Con­ Sigur, nu poţ să afirm că depu­ ba oficială. iar actele redactate
în sintetizarea materialului do­ putat. In finalul notei redactate siliile, locale (comunale şi orăşe­ taţii U.D.M.R. s-ap gîndit la a- de adm inistraţia locală sînt ofi­
cum entar strins şi de colegii lor de aceştia, se afirma : „.„nu pu­ neşti)’ sînţ perfect autonome, dar cest aspect cînd au votat’ împo­ ciale, este evident o imposibili­
U.D.MJl.-işti ? Trebuie să preci­ tem semna Raportul Comisiei de prefectul, are rolul de a verifi­ trivă ,dar ceilalţi deputaţi sigur tate.
zez că.cei 23 aparţin tuturor for­ audieri Covasnp-Uarghita susţi- ca . legalitatea actelor emise de s-au gîndit la Ţara Secuilor cînd Ceea ce însă cred eu că defi­
m aţiunilor politice de la F.S.N. nînd că acest Raport nu este de coiţsilii şi prim ari şi în cazuri au votat pentru. neşte pe deplin atitudinea lor
la P.N.Ţ.-c.d. şi este imposibil acord nici cu realitatea, dar nici extreme poate cere dizolvarea con- O altă chestiune mult dezbătută este urm ătorul fa p t: pentru a
de crezut că ei au trecut peste cu m aterialul ce a stat la dis­ In Cameră, a fost aceea a limbii corela textul Legii adm inistraţiei
diferraiţele politice (care îi se­ poziţia Comisiei", _ folosite în relaţia cetăţean-auto- publice locale cu ceea ce am vo­
pară în mod categoric) doar pen­ Deci, rezultă că 23 de oameni T _ CRONICĂ ritatc publică. Din nou grupul tat la Constituţie, a fost propus
tru a se uni împotriva colegilor s-au înşelat, iar ceilalţi doi de­ U.D.M.R. a cerut ca în zonele în un amendament care preciza că
lor maghiari. Asta mai ales. că ţin adevărul. Oare chiar aşa să care trăiesc şi m inorităţi, să se autonomia locală nu poate adu­
„vîrţurile" opoziţiei parlam enta­ fie ? Sau pur şi simplu, U.D.M.R. folosească şi limba acestora oral ce atingere integrităţii statului.
re 4int^ ţărăniştii şi U.D.M.R.- nu poate accepta acest adevăr,, PARLAMENTARA şl In scris. Adică te duci la pri­ Este o reluare a chiar primului
iştii,j care se. opun oricărei legi pe care îl prezintă Raportul, mărie, faci o cerere în limba ma­ articol din Constituţia care pre­
sau Jiofăriri, numai pentru că sînt pentru că le este dezavantajos ? ghiară şi primeşti răspuns în a- vede că România este stat naţio­
în OpoZiţie.'.ţ Motivul care a fă­ Seţnnarea raportului - ar echi­ siliului sau demiterea primarului. ceeaşi limbă. Funcţionarii vor­ nal unitar. Ei bine, deputaţii
cut ;să | se rupă această alianţă vala cu recunoaşterea tuturor fap­ Acest prefect este num it de Gu­ besc între ei tot ungureşte (pen­ U.D.M.R. au Nvotat împotrivă. Ei
(U.E) M.R. cp P.NŢ.-c:d.) este de-! telor, prezentate şi evident a unei vern. Ori acest lucru a deranjat tru că în lege trebuia să preve­ bine dragi colegi U.D.M.R.-işti,
siguţ- qlar : pericolul pe care il vinovăţii. Ori acest lucru este tocmai pe U.D.M.R.-işti. De ce ? dem şi obligativitatea angajării doriţi ca autonomia locală să
prezentă, escaladarea „separatis­ inacceptabil în acest moment, bînd Tot ei s-au opus cu înverşunare de funcţionari care ştiu limba poată afecta integritatea Româ­
mului" în cele două judeţe. Am se pun bazele legilor care re­ ca actele emise de consiliile lo­ maghiară) şi toate actele se re­ niei, sau cum să înţelegem votul
spus-o de mai multe ori, că for- glementează multe din drepturile cale şi pe care prefectul le tri­ dactează tot în ungureşte. Aces­ vostru ?
maţjunea politică cea mai bine minorităţilor. mite în faţa instanţei de conten­ ta, zic ci, e un drept secular în în condiţiile astea, oare cine
pusa la punct în ceea ce priveş­ ! Iată .spre .exeţnplu(, la Legea cios adm inistrativ, să fie sus­ aceste zone. Chiar şi cdnstitu’ţia mai este dispus să creadă că ceea
te strategia şi metodele’ folosite Administraţiei , Publice Locale, pendate de drept. Sigur ideea din 1965, le garantează aceste lu­ ce scrie în Raportul Covasna-Uar-
pentru atingerea obiectivelor pe, ei au încercat să dea o.' altă tur­ suspendării a apărut ca..necesi­ cruri, numai noi, acum, după ghita este o exagerate produsă
cărei şi le propun, este U.D.M.R. nură întregii legi, pornind chiar tate a stăpîniriî efectelor.’ Pe care ‘ Revoluţie nc-am găsit să le mutăm de minţi şovine ^
De muie ori, ci ne-au surprins de la titlu, care în Intenţia lor actul ilegal Ie poate produce. ' drepturile şi libertăţile. Dar oare Eu cred 1 că dincolo de acest
pe noi ccilalţj nepregătiţi şi gu , trebuia să sune astfel: „Lege Să zicem că rtn consiliu local, ‘ a avea administraţie, locală în Raport, trebuie să veghem ca în
abilitate âu reuşit şă-şi. impună ’ privipd exerciţiu! autonomiei lo­ hotărăşte să-şi’declare âutoAămia limba unei minorităţi, este un nici o lege să nu se srecoare
punţtul de vedere. De această cale". Deci nu administraţiei, lo- faţă de. legile statului. Dacă ac- drept saiţ un privilegiu ţ , Ea zic vreo fisură prin care să-şi poată
a la t S ' n - a n r ^ it c îf c S m *j î n 5 r> 3 !f> a c . rala ni anfnnntMrpi IapuIp. Anni f n l n u c iic n o n s la t im p / lia t r e că ninî iina ci nici alta. ci nur ivi ’ coada drăcusorul iredentist, i