Page 1 - Calauza_1991_92
P. 1

•  •  •  9  9  •  ©>  ‘ •  0'‘v© ' » l'^   O  '©  *   e  e  a  o  *  •   *
















                Sâplâmînal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  II       A N U L  II •   Nr.  92  •   1991     II        4  pagini  5  Iei
                                                                                                    maammm
                                                                       m  f   « M V   t   mmm  f   mmm  t   m  t   t   mmm  $  mmm  t   M
                     1  dolar = 180  lei                                O  S U R P R IZ Ă :       |
                                                                                   ■
                                                                                                  %
                                                                              .
                                                                                     i  -
                                        ale  anului,  transformările struc­  Profesoara  de  !
             • j C n O N I C A -        turale  impuse  de  reformă,  con­
                                        jugate  cu  mutaţiile  ce
                                                               s-au
                                        produs  in  planul  relaţiilor  in­  bune  oficii  faţă'*
                                        ternaţionale,  au  generat  o  des­  I
                                        creştere  economică.  Inevitabil
           Parlamentara                 s-a  accentuat  inflaţia  şt  rata   de  bărbatI...       ;
                                        şomajului.  Descreşterea  econo­  I                       î
             Raportul   primului  ministru   mică  a  afectat  precarul  echi­  tn  biroul  lui  Madam  Aura J
            ÎTheodor  Stolojan  in  faţa  ca­  libru  al  balanţei  de  plăţi.  A-   tntîlnesc  o  ţipă  pe  care  n-am |
            merelor  reunite  alo  Parlamen­  cest  indicator  defineşte  cel  mai
            tului  —  ocazie  in  care  a  anun­  bine  criza  prin  care  trecem.   mai  văzut-o.  Aura  lipseşte  ci- *
                                                                        teva  momente  din  încăpere. |
            ţat  unificarea  cursurilor  valu­  Astfel,  dacă  în  anul  1989  sol­  Pe  ţipă  o  cred  o  nouă  anga- '
            tare,  a  prilejuit  şefului  exe­  dul  balanţei  comerciale  (dintre   jată  a  casei  cu  dame  aşa  că |
            cutivului  Sii  facă  o  succintă   import  şi  export)  era  pozitiv,
           dar  edificatoare  trecere  în  re­  cu  un  activ  de  2,4  miliarde  do­  o  studiez  atent.  Stă   picior J
                                                                        peste
                                                                                                fl j
                                                                               picior,  sfidătoare
           vistă  a  situaţiei  economice  la   lari,  în  1990  s-a  „realizat"4  un
            ri.
             Principalii  indicatori  ai  eco­  deficit  de  1,8  miliarde  dolari,   Inttmpfărf  de  la  j
           nomiei  naţionale,  ne  arată  o  iar  in  acest  an,  numai  pe  nouă \
            scădere,  pe  o  curbă  ce  parc   DUMITRU  ARMAŞBSCU   \   casa cu dane;
           a  nu  mai  vrea  să  se  aplatizez
           re.  Pe  primele  trei  trimestre  (Continuare  in  pag.  a  2-a)   |
                                                                        Chemătoare ;   toate  tipele  ce I
                                                                        foiesc  prin  asemenea  case  eu  '
                                                                        dame  au  un  vino-n  coa   atU  j
                                                                        de  dezvoltat   incit  ai  putea  '
                                      Valone n-a  murit.                crede  că  nici  nu  fac  parte  din  j|
         lumea  interlopă                                               specia  femeilor  gospodine,  sau  I
                                                                        că  sînt  dotate  de  la  Dumne-  J
                                                                        zeu  cu  nişte  simţuri  sau  or-  |
                    Trăiască  Hat  Valone!                              gane  în  plus...         «
                                                                          Tipa  nu-mi  dă  nici  o  aten-\
                                                                        ţie  dar  după  felul  cum   se ,
           .„saivanu  eeapeului  din  S.  A-   bato  dumnezeu  numi  da  pace  dă   foieşte  pentru  a-şi.  expune  şi |
         colo  toată  afacerea  iera  unsă  cu   loc.  Văzînd  la  nea  Costică  atîta   mai  bine  corpul,  îmi  dau  scer  '
         Unt  ca  maioneza.  Am  făcut  în   purcoi  dă  bănet  că  nui  mai  ştia   j ma  că  experimentează  pe  su- «
         scripte  rocada  m are:  miei  buni   răspîndirea  geografică,   miera   1 fletul  meu  de  bărbat  farm e-i
         pă  miei  răi  (ăi  cinci  sute  dăi   drag  săi  fac  o  lucrare  meşteşu­  cele  ei  femeieşti.  Chiar  mi  seţ   Samanta  Fox  a  acceptat  o  operaţie  estetică,  reuşită  care-i-a
         tuasăm  cu  nea  Costică  nainte);   gărească  can  visu  dă  aur  al  o-   pare  că  aud   nişte  semnale *   redus  in  mod  considerabil  sinii.  Prima  ei  declaraţie  a  fost:  „R
         •am lăsat  o  cărămidă  dă  sute  pre­  menirii,  tutulor  după  necesităţi !   Morse  uşor  de  descilcit;  „Ble-1   mult  mai  confortabil  aşa !“
         şedintelui  şaibă  dă  buzunar,  can   Ori  viaţa  grea  dă  boschet  inter­  gule,  uite  bine  dacă  ai  mai *
         legea  lui  om :  ieşti  om  cu mine  îs   naţional  cum  visa  Valone  nece­  văzut  vreodată  o  ţipă  ca  m i- |
         om  cu  tine,  şam  găjbit  500  dă   sita  loz  grămadă.  Iera  tare  vic­  ne...  Uite,  la  picioarele  mele,  *   Nicolae Ceauşescu aşa cum  l-am v ăzut eu...
         behăitori  fărst  clas  ca  săi  plim­  lean  omu,  nea  Costică ;  îl  cîşti-   armonia  lor  c  la  vedere,  dar j
         băm  noi  în  pastoral,  urmînd  ca   gasăm  dă  tot  după  cei  trecusăm   nu  tc  grăbi,  gîndeşte-te  dacă  I   „Domnilor vă  trebuiesc  nervi  tari"
         dupaia  să  justificăm  lovelele  cu   „dincolo"  pă  un  nepot  davea  o   te-ai  afla  pentru  o  clipă   în '
         proprietarii.  Ce  mai.  Valone  să   bilă  neagră  şil  căuta  un  regi­  posesia  arului universului  care |             declară  şi  chiar  este  de  partea
         scăldau  ape  dă  izvor,  pă  vremea   ment  dă  cizmen  uniformă  albas­  uneşte  aceste  picioare,  acolo ■.   2. Da.  Aţi  pus  va urma  şi  mă o-   poporului,  o  urit  de  cei  care cred
         ala  toţi  ciobanii  mă  cunoştea  ca   tră  în  toată  ţara.  Dădusă  omu   sub  cupola  minunii  a  intîia I   bligaţi  să  mă  aplec  asupra  chi­  că  poporul  sînt  ei,  iar  restul,  o
         pă  regele  afacerilor  dăn  zonă.   comanda  jos  textila la  o  damice-   a  lumii,  să  ta  afli  tu,  bărbat J   nuitoarei  coli  de hîrlie.  îmi  cereţi   turmă  cenuşie.  Voi  nu  vreţi  să
         Venea ^atunci  la  nea  Costică  an­  lă  care  dupaia  cu  -ehiloţin  mină   fără  vlagă  şi  să  te  lauzi   a- |   date  şi  fapte.  Or  să  vină  şi  ele.   fiţi  de  partea  „poporului"   lor,
         grosişti  dă  toate  culorile  să  ia   strigasă  ia  poteră  eo  violase  fă­  p o l:  Am  poposit  în  cea  m a i'   Unele  or  să  le  pară  incredibile   publicaţi  scrisorile  oamenilor  ne­
         miei,  brînză,  piei  şalte  daravele.   ră  voie.  Ştia  bestia  ce  ştia  dă   dulce  dintre   oazele  Saharei j   cititorilor  voştri,  altele  or  să  vă   căjiţi  care  de  cele  mai  multe  ori,
                                                                                                     aducă  noi  înjurături...  Spun  asta
         La  toate  Valone  iera dă  faţă,  asu   lozu  flăcăului.  Şi  să  nu  fie  nă­  şi  am  stat  implîntat  o  jumă- |
         al  cincilea  dăn  mîneca  ciobanu­  caz  în  familie  cu  procese  şi  das-   tatc  de  oră  in  sinul  celor  mai  '   pentru  că  văd  —  din  ce  în  ce   ii  critică  chiar  pe  cei  ce  cred
          lui. Da  nuţi mai întind nervii  bă-   tca  nepotu  o  preferat  so  ia  la   formidabile  plăceri  ale  crea-  I   mai  multe  ziare  nu  încap  de  voi.   că  sînt  poporul.
                                                                                                                                     î-o  aliniaţi-vă  şi  voi  la  cei  ca­
         trîne  meşter  ca  guma  dă  la  chi­  fugă  „peste".  Şi  iacătă  Bătrîne   ţtei...a    :  Ce  să  vă  fac  băieţilor !  Indepen­  re  strigă  şi  scriu :  „Poporul  co-
         loţii  lu  madam  Aura şiţi  zic scurt   meşter  cajung  săţi  vînd  pontu   Semnalele  continuă  să  vină I   denţa  se  plăteşte  scump.  Voi  nu   (Contlnuarc  in  pag.  o  2-a)
         eă  din  învlrtitura  cu  mieii  Cos­  ăl  mai  barosan  şi  premeră  abso­  inspre  mine,  nu  le  pot  per- J   vreţi  să  înţelegeţi  că  oricine  se
         tică  şio  rotunjit  contu  dă  la  bră-   lută  matale  şi  la  cititorii  Călău­  cepe  tn  întregime,  dotarea  mea j
         einar  eheş  dă  aproape  o  centă   zei.  Bagăl  bine  la  scufiţa  cu  me­  de  bărbat  e  pe  picior  de  ple- 1   REVOLUŢIA  A  INTRAT  PE  POARTA  OPEREI... (II)
         mare  dă  bălceşti.  iară  Valone   morii  şi  ţinel  rezervă  pă  mai  tîr-   care   de  la  mine,  revoltată,  [
         trebuia  săşi  la  secretară  săi  nu­  ziu.  Raf  Valone  interlopii  dă  la   chinuită,  batjocorită,  umilită {
         mere  mardeii  Dă  mina  mea  de   marginea  socetăţii,  da  lord  în   da  această  ţipă  din  biroul  lui *   „Din  turnul  unei macarale  a
          specialist  interlop  şcolit   pin          RAF  VALONE       Madam  Aura,              j
         gherle  citeva  cincinale  şl  firea  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  N-atn  încotro !  Trebuie  su-i ,  început  să răpăie  o  mitralieră”
                                                                        spun  ceva,  să  descarc  măcar |
                                                                        un  pic  din  energia  asta  care J   Odată  cu  ziua  de  luni,  pentru   cele...  şapte.  La  Operă  a  ajuns
                                N    O   U                              mă  inundă.  O  întreb  cel  mai  j   doamna  Aurora  Vasileseu  va  în­  la  ora  8,00  dimineaţa.  Toate  bu­
                                                                                                                                   levardele,  străzile  —  mai
                                                                                                                                                            ales
                                                                                                     cepe  o  adevărată  „săptămînă  a
                                                                        banal  lucru:  „Cit  o  Ti  cca- '
                  In  numărul  viitor  vom  publica  un  articol  de  prezen­  sul ?"  şi  ea   îmi  răspunde :  J   patimilor".  în  memorie  i  se  păs­  principale  —  erau,  literalmente
             tare  a  doamnei  inginer  Vlrginia  FAUR,  din  Lugoj   care   „Fix,  optsprezece“  şi  eu   nu  I   trează  fapte,  oameni,  lucruri,  e-   invadate  dc  soldaţi,  ofiţeri  şi  fel
             practică  o  metodă  originală  de  tratare  a  cancerului  cu  aju­  mai  am  voce,  dar  din  ulti-  '   lemente  pînă  la  detaliu,  culoare,   de  maşini  blindate.  Controale;
             torul  plantelor.  Cu  această  ocazie  vom  comunica  cititorilor   (Continuare  în  pag.  a  3-a)   I  sau,  ca  să  fim  oameni,  ce  anume   NICOLAE  PlltVU
              şi  adresa  doamnei  recent  întoarsă  din  S.U.A.                   (Va  urma)        a  mîncat  in  această  primă  zi  din
                                                                                                      © iv   /   t   mmm  w  mmm  m  mmms*  *   mmm  »   mmm  r  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                                                                                                      Dc cc iubesc  si citesc cil
         O  găleată  cu  carne  de,.,  om  la  sare                                                                                       „ C Ă L Ă U Z Ă "?
                                                                                                                                      Un  deputat,  un  hoţ,  trei
             Canibatul  tacmai  fierea,,,                                                                                             Ne  scriu  cum  este  raiul,
                                                                                                                                               curve  şi  un  popă,
                                                                                                                                         din  lumea  „INTERLOPA"
                       ttupul  victimei...                                                                                            Şi-aşa  cu  cu  plăcere,  citesc
                                                                                                                                                  doar  Călăuza !
            Ancheta  penală  vizînd  omori-   S-a  constatat  că  acest  individ                                                      Şi-mi  stă  lipită-n  suflet,
          rea,  Ia  Începutul  lunii  septem­  de  51  de  ani,  tată  a  patru  copii,                                                   cum  ar  sta  VENTUZA...
          brie,  a  unei  femei  în  satul  Ku-   mai  fusese  condamnat  o   dată
          taiceui  din  raionul  Pakruoi.  Re­  pentru  crimă.  în  1982 el  ii  reteza­
          publica  Lituania,  i-.i  condus  pe   se  cu  un  briceag  beregata  pro­
         specialişti  la  locuinţa  unui  oa­  priei  soţii...  Lucrătorii  miliţiei  SI                                           ^     M are  zvon          j
          recare  Montvklas.  în  podul  ca­  surprinseseră  atunci  pe  canibal                                                   ţ   Se  zvoneşte  că  după   con-  ■
         sei  acestuia  s-au  găsit...  picioare,   în  momentul  în  care  acesta  toc­                                           i  forinţa  de  presă  (altfel  cxce-
         braţe,  o  lavă  mare  şi  o  găleată!   mai  fierbea...  trupul  victimei.                                               1  lent  organizată !)  a  Prcfoctu- 1
         cu  came  de  om  tratate  cu  sare...   Acum  se  aşteaptă  rezultatele                                                  ţ  lui  dc  Hunedoara,  ing.  Costcl
         După  cum  a  explicat  canibalul   expertizei  psihiatrice.   Oricum,                                                    l  Alic  —  s-a  lămurit  definitiv
         el  omori.se  o  vecină  pentru  că   ancheta  din  1982  a  arătat  că,  în                                              }  cea  de  a  patra   mineriadă...
         aceasta  ii  furase  100  ruble.  Apoi   plan  psihic,  canibalul  era  sănă­                                             )  Deci,  se  poate  trece  în  liiiişte
         alesese  „carnea  cea  mai  frumoa­  tos..,                                                                               ^  la  pregătirea  celei  de  a  cin-
         să"  şl,  după  ce  o  sărase,  se  du-                                                                                   l  cea...
         ge-se  să  păzească  ferma.    ---------   (după  „NOVOSTI")
   1   2   3   4