Page 2 - Calauza_1991_92
P. 2

CĂLĂUZA  •   NR.  92  •   1991

                       B U R S A   (XXXXUI)                                   „No/  vă  vrem  dragi părinţi"!                        Valone n-a murit

            REFORMA  CONTINUA.  Trăim    rarea  ţării noastre cu celelalte ţări   M-nm,  întrebat  de-o  viaţă,  vl*(ă   pot  face  un  învăţămînt  de  calitate,   (urmare  din  pag.  I)
           şi  convertibilitatea   leului.   S-a   dezvoltate.   Spicuim  —  pentru   cu  păţanii  personale  din  vină  proprie   ş.u.m.d.  Apoi  familiile  :  lipsa  căl­  felul  lui  chit  că  uneori  sta  pă
           fixat  o  singură  rată  de  schimb,   dvs.  —  cîteva  cifre :  dar  şl  provocate  de  alţii,  explicabil   durii  şi  ambianţei  pentru  studiu  a-   geantă  foamen  glezne,  valabilun
                                                                        doar  piin  Ispitele  Necuratului  ce  a
           iar  B.N.R.  v-a  extinde  gama  de   Elveţia   27260  i   P1B/LOC*  lucrat  de-o  veşnicie  la   nefericirea   casă  lipsa  alimentelor  de  b*ză  strict   afaceri  interlope  ca  iubirile  unui
                                                                                                      necesare  caloriilor  celor  în  creştere  şi
           schimburi  valutare.  Agenţii  eco­  Japonia   21040 $       omului  sub  şi,  mai  anţărţ,  slăbit  mo­  sforţări  intelectuale  (grăsimi,  dulciuri,   amant  pentrun  harem  dă  mise
           nomiei  au  fost  obligaţi  să  vîndâ   Norvegia   20020 $   „  ral  şi  soqial,  ştim  noi  de  cine   şl   făinoase,  fructe,  etc.)  tot  de  neuitat   univers  vîrste  convenabile  o  ştiut
           resursele  valutare   contra   lei.   S.U.A.   19780 $       cum,  m-arn  întrebat  cum  de  este   preţurile  nebune,  neglijenţa  controlu­  totu  cu  lues  dă  amănunte  başi
                                                                                                      lui  medical  şl  alte  coşmaruri  pe  care
                                                                        posibil  om  lilnd,  cu  Judecată  şi  po­
           Jursul  fixat,  de  1 $=180  lei  v-a   Germania   18530 S   „  sibilităţi  de  cunoaştere  şi  decizie  ne­  numai  părinţii  le. pot  cunoaşte  pînă   băgasă  şi  codiţa  binen  afacerea
           avea  un  dublu  efect :  preţurile  la   Franţa   16080 $   „  limitate  (le-aş  dori  pozitive  !),  pune   1*  înnebunire,  nemaivorbind  de  în­  cu  ciobanu  care  cu  toate  şandra­
           anele  bunuri  de  consum  se  vor   Austria   15560 $       în  pericol  generaţii  de  oameni,  ba   călţăminte,  îmbrăcăminte,   ş.a.   de   malele  şi  cu  mia  dă  oi  o  uşchise
                                                                        chiar  şi  proprii  lor  copil.  Şl  în  „pro­
           iubla.  ieşirea  valutei  peste  grn-   Olanda   14530 $   „  prii  lor  copii"  includ  şl  pe  educa­  care  „aleşii"  naţiei  nu  se  preocupă  în   englezeşte  pastă  graniţa  la  un­
                                                                                                      mod  temeinic,  specific  şi  oricum  nu
           îiţă  se  va  face  numai  cu  aproba-   Italia   13320 $    toare,  învăţători,  profesori  :   elevii  eficient  ;  poate  odraslele  lor  au  con­  guri  dă  sămbolnăvise  dă  fras,
           ea  B N.R.                    *)  Produs  industrial  brut   daţi  cu  Încredere  lor  spre  fornure,   diţii  de  superioritate  de  zei  în  raport   gută  şi  rămăsăse  epileptic  pă  un
            S.U.A.  OFERĂ  AJUTOR.  Uniu-   Germania  E.   7480  $  PIB/LOC  trebuind  cel  puţin  din  punct  de  ve­  cu  plebea  „neliberalizată"  nici  la  pro­  ceas  tăticu  nostru  Nicolae  (n.  red.
                                                                                                 să-i
                                                                                                      priu  nici  la  figurat  încă.  Dar  strigă­
                                                                        dere  moral,  să-l  considere  şl
            ea  Sovietică  va  primi  un  ajutor   Vugoslavia   2680 $   „  trateze  ca  pe  proprii  lor  copii,  care   tul  de  alarmă  îmi  este  solicitat  in­  Valone  se  referă  la  Nicolae  Cea­
           ubstanţial  de  1 000  mii.  $  —  a   Ungaria   2460 $      după  părinţii  „trupeşti"  pe  ei  îi  au   sistent  de  prea  multele  cazuri   (mă,   uşescu).  Cum  in  zona  dă  fron-
            nunţat  Casa  Albă,  constînd  din   Polonia   1850 $   „   călăuze  spirituale,  morale,  de  for­  glndesc  la  tinerii  Tatomir  şl  nu  nu­  teră  aveam  semn  dă  interzisă
                                                                        mare,  ele.  Şi  aceasta  în  condiţiile
           •redite  pentru  achiziţionarea  de   România   1523 $       cînd  şi  acest  an  şcolar  se  desfăşoa­  mai  la  ci),  a  căror   părinţi   s-au   circulaţia  am  lucrat  dăn  umbră
            reduse  agricole,  cumpărări   de                           ră  sub  grele  auspicii  :  lipsă  de  buget   debusolat  voluntar,  d»r  incredibil  de   totul  cu  băieţii • pă  cărei  cunoş­
            limente  de  pe  piaţa  americană.   BURSA  NEAGRA          din  partea  „părinţilor  naţiunii"  (gu­  inconştient,  de  cele  mai  elementare   team  din  vremurile  bune  daltă
            BANI  FALŞI.  Pe  teritoriul  ju­                           vernanţii),  a  lipsei  de  clase  la  oraşe,   obligaţii  umane,  că  de  părinte  e  prea   dată.  Aveam  prieteni  două  „că­
            riului  Dolj.  organele  de  poliţie   1 $   =230—245  lei  lipsei  de  manuale  şi  rechizite  (unde   departe.  Sînt  în  vedere  certurile,  in­  lăuze"  .dă  meserie  ce  ştiau  fişia
                                                1  DM=130—145  lei
            i  identificat  primele  exempla-                           mai  pui  scumpirea  lor  de  neinlîlnit   juriile,  beţiile.   desfrîul,   părăsirile   ca  pă  tatăl  nostru.  Chestia  O
            r  ale  unor  bancnote  italiene  fal-                      într-o  lume  civilizată  care  face  totul   idloate,  abdicarea  de  ta  acea  ambian­  mai  încurcată  şi  plină  dă  fente
            ficate,  care  prezentau  „firul  me­  CURIER  BANCAR       pentru  facilitaroa  şcolarizării  copiilor   ţă  calină  strict  necesară  formării  mo-   ce  nu  le  dau  pă  toaten  vileag  să
            dic"  deviat.                                                                             ral-sociale  a  tinerelor  odrasle.  fie  dă  rezervă  şaltă  dată  la  o
                                                  1 $=1,6405  DM        ţării),  prea  multe  posturi  de  supli­
             ANUL  1988.  Am  intrat  in  po-                           nitori  mal  ales  în  mediul  rural  —   (va  urma)         adică.  La  nea  Costică  socoteala
            'sia  datelor  ce  permit  compa­                 II.  B..  care  or  cită  bunăvoinţă  ar  ave*  r-u  preot  învăţător  VALER  P.  OLEA  iera  ieftină:  mîrlanu  ţinea  o
                                                                                                                                     groază  dă  bani  in  pivniţăn  trunu
            ■ > * • * • * •      * • . * • * « * « ♦ » « » ♦ » * « * « * # *  • * • ■ * • * # * #  * • * * * • * # * • * • * # + « * « * # *  din  butoaie  dichisit  ca  o  casă  dă
                                                                                                                                     bani.  Mult  mo  trebuit  să  prind
              Tlicalae Ceauşescu  aşa  cam l-am văzut  eu...                                          conştiinţă...  Sper  că  data  viitoare   castana.  Butoiu  iera  ca  toate  ce­
                                                                                                                                     lelalte  şi  curgea  la  canea  molan
                                                                                                      să  fiu  mai  atent
                                                                                                                        la  scrisoarea
                                                                                                      mea...                         dă  calitate  câ  dacă  nu  ştiai  com­
               (Urmare  din  pag.  I)    cazanul  cu  smoală  al  Văii  în  a-   omul  de  execuţie  a  generalului                  binaţia  puteai  să  dai  în  bîlbîială
                                         cele  zile,  era  ori  o  nebunie  du­  Nuţă,  ccl  care  spăla  cu  sînge  ce   N. Red. :  Mulţumim  dc  sfaturi.   căutind  după  lovele.  Ştiam  câ
           ian  nu  ştie  ce  vrea !“  „Noi  sîn-   blată  de  inconştienţă,  ori  o  în­  i  se  spunea  să  spele...  Le  publicăm  deşi  ne  rugaţi  să   dacă  dau  lovitura,  ori  scap  ief­
            em  întruchiparea  Iui  MESIA   destulătoare  siguranţă  pe  forţa   Iertaţi  stilul  ăsta  „fără  stil",   le  ţinem  pentru  noi.  Sfaturile  ca   tin  dacă  lucrez  acoperit ;  ori  dă
            entru  turma  asta   numită  po-   lui  de  convingere,  pe  efectul  de   dar  totul  se  învălmăşeşte  în  ca­  sfaturile,  dar,  vă  rugăm  să  fiţi   mă  prinde  nea  Costică  mă  o-
            or !*'  sau  celorlalţi  care  cerce-   hipnotizor  pe  care  il  exercita  a-   pul  meu.  Am  şi  eu  un  tînăr  pe  mai  concret.  moară !   (va  urma)
           ează  frumuseţea   îmbălsămării   supra  mulţimilor...
            ecărei  cute  de  pe  obrazul  lui   Deşi  coleric,  C.  poseda  o  uria­
            etre  Roman  şi  atunci  o  să  fiţi   şă  putere  de  stăpinire,  o  diabo­                                             —  Zona Gării  de  Nord  —  suindu-
           'e  o  parte  sau  de  alta.  lică  isteţime  şi  de  ce  să  nu  spun   Din  turnul  unei  macarale...                   se  in  autoturismul  soţului.  Va  în­
            Situaţia  voastră  nu  e  strategi-   sincer  —  cred  că  în  ciuda  stu­                                               cepe  un  adevărat  drum  al  du­
            1  —  staţi  între  tabere  şi  ina-   diilor  sale  nu  prea  strălucite  —   (  Urmare  din  pag.  1)  noaptea  în  post.  In  afara  unor   rerii.  Imagini  de  coşmar :  maga­
            iicii ce se uită  unii la alţii vă văd   poseda  o  inteligenţă  şi  o  putere            oameni  cu  munci  de  răspundere,   zine  distruse,  incendiate,  autove­
            ’   voi  întîi.  Poporul  nu  e  văzut   de  adaptare  extraordinară.  Mai   peste  controale...  I  s-a  cerut  le­  în  clădire  nu  se  aflau  alte  per­  hicule  in  flăcări,  grupuri  masive
            'ntru  că  e  la  muncă,  aplecat  a-   ales  in  perioada  cînd  a  început   gitimaţia.  a  fost  rugată  să-şi  sco­  soane.  Mulţi  dintre  artişti,  fie   de oameni  care  se adunau în  cur­
            lora  muncii  lor.           să  acapareze  puterea.        tocească  prin  sacoşa  modestă,  să   de  la  Operă,  fie  de  la  teatrele   ţile  ,sau  în  faţa  marilor  între­
            Domnilor  vă  trebuiesc   nervi                             spună  de  unde  vine,  unde  se  du­  naţional,  german,  maghiar,  în­  prinderi.  îşi  aminteşte  exact  de
                                           Se  foloseau  in  discursurile  ci­
            ri.                          racilor  lui  cuvinte  ca  „strateg",   ce.  După  verificări,  armata,  care,   cercau  să  intre...  în  scenă,  dar,   curtea  întreprinderii  „Electroba-
            Şi-acum  să  intru  în  subiect.                            încă  nu  „era  cu  noi"  i-a  permis   chip  de  trece  peste  „barajul"  mi­  nat".  unde  oamenii,  nemulţumiţi,
            Verdeţ,  prim  ministru  se  afla   „iubit  conducător"  şi  altele.  As­  să-şi  ocupe  locul  de  muncă  la   litar.  Pe  un  ton  decent  şi  civili­  începeau  să  se  adune.   Şl  asta
            "ehestrat  în  Valea  Jiului  de  că-   tăzi  ne  convine  să  spunem  că  a   poarta,  prin  care,  peste  cîteva  zi­  zat  au  fost  sfătuiţi  să  se  reîn­  —  îmi  spune  —în  ziua  de  marţi,
                                         fost  un  paranoic,  că  a  fost  un
            e  mineri  în  1977.  Şefii  mei  i-au                      le  va  intra...  Revoluţia.  Şi-a  o-   toarcă  la  casele  lor.  să  stea  li­  19  decembrie...  Cu  greu,  au  ajuns
            ioortat  lui  C.N.  mai  pe  căi  o-   diabolic  etc.  In  fond,  la  marile   cupat  şi  scaunul  de  telefonistă,   niştiţi,  să  evite  aglomeraţiile  şi,   la  casa  mamei,  a  fratelui,  pen­
                                         lui  întruniri  populare ;  am  văzut
            ilite,  evenimentul.  C.  s-a  înfu-                        răspunzînd,  la  fel  de  fel,  de  te­  noaptea,  să  nu  aprindă  luminile   tru  a-i  anunţa  de  siţuaţia  din  o-
            at  atît  de  tare  pe Verdeţ  Incit   destule  femei,  destui  bărbaţi  şi   lefoane,  inclusiv  unele  inai  puţin   casei.  Noaptea  de luni  spre  marţi   raş  şi  în  după  amiaza  zilei  aa
           i  şi  spus  că  trebuie  împuşcat,   copii  care  se  îmbulzeau  pur  şi   amabile,  ba  chiar  de  ameninţa­  a  fost  pentru  A.V.  şi  ea  de  groa­  ajuns  în  apartamentul  modest
            'ndamnat  şi  împuşcat.  Tocmai   simplu  să-l  vadă,  să-l  pipăie...,   re :  „De  mîine  te  dau  afară,  da­  ză.  Răsfoieşte  cîteva  file,   mai   dintr-un  bloc  cu  10  etaje.  Dintr-o
                                         veneau  acolo  nefiind  împinşi  de
            ecuse  prin  încercarea  de  otră-                          că..."  Şi  telefonul  a  făcut,  scurt,   puţin  îngălbenite,  în  care  şi-a   dată  o  imagine...  ca-n  film e:  din
            ire  într-o  ţară  din  ţi  mai  Est.   la  spate  de  nimeni...  „clac".  Masiva  clădire  era  în­  scris,  modest,  memoriile,  crezînd   vîrful  unei  macarale  aflată   fn
           '•’.ăbise  1  kilogram  şi  jumătate   Am  un  fost  coleg  care  a  fost   conjurată  de  sute  de  soldaţi  în   că  n-o  să  mai...  apuce  ziua  de   apropiere  şi  bine  văzută  pe  gea­
           i  era  extrem  de  agitat.  S-a  în-   extrem  de  rău,  nu  ca  mine.  Ul­  frunte  cu  ofiţerii  lor,  care,  din   mîine.  In  cîteva  rînduri,  grupuri   mul  blocului  a  început  să  răpii#
            irtit  multe  minute  prin  cabinet,   tima  oară  l-am  văzut  la  Istam­  cînd  in  cînd,  veneau  în  „cabină"   de  tineri  au  încercat,  zadarnic,   („să  clănţăne"  —  îmi  zice)  o  mi­
           lupă  care  dintr-o  dată  s-a  lu­  bul.  Sadicul  meu  coleg  a  fugit   să-şi  schimbe  hainele  speciala   să  intre  în  clădire.  Soldaţii,  se   tralieră  ucigătoare.  Speriaţi,  s-as
           minat  şi  cu  un  calm  greu  de  a-   după  Revoluţie.  I-a  fost  teamă   Şi-a  preluat  schimbul  din...  mers,   aflau  la  post.  Nu  putea  intra  nici   aruncat  pe  jos.
           'at  la  el,  a  anunţat  că  va  mer-   că  îl  vor  urmări  mulţi  dintre  cei                                           Inserarea  nu  începuse  încă...
           ţe în  Valea  Jiului.  Nici  mai  mult   care  i-au  fost  victime.  Acum  e   pentru  că,  un  coleg,  P.M.,  spe­  pasărea.  Obosită  (doamna,  nu  pa­
           -i  nici  mai  puţin,  a  merge  in  comerciant  sadea.  Pe  atunci  era  riat  pînă  peste  ponte  nu  stătuse  sărea)  şi-a  luat  zborul  spre  casă  (va  uriru#)
                 (Urmare  din  pag.  I)    industria  producătoare  de  re­  ca  380  miliarde  lei  şi  se  esti­  ducţiei  industriale  şi  agricole.   dolarul,  preţ  ncreal,  susţinut   fi
                                                                                                                                                                «
                                           surse  energetica            mează  că  pînă  la  sfirşitul  »-   Mai  e  însă  un  factor  care  ris­  de  efortul  colectiv,  cei  care  au
             luni,  dc  1,2  miliarde  dolari.   Acest  capitol  a  fost  pe  larg   nului  cifra  se  va  rotunji  ia   că  să  pulverizeze  bruma  de sta­  consumat mai  multe resurse din   I
             Cauza  este  evident  scăderea  ex­  analizat  şi  dc  dl.  Th.  Stolojau.   400  miliarde  lei.  bilitate  care  mai  există.  Acesta   import,  au  beneficiat  de  o  can­  %
             portului,  atit  datorită  interzi­  Se  relevă  faptul  că  dependen­  Ce  înseamnă  dc  fapt  acest   a  fost  denumit,  plastic,  de  dl.   titate  importantă  din  rezulta­
             cerii  unor  produse  Ia  export   ţa  noastră  de  importuri   a   lucru,  că  sîntem  bogaţi ?  Şi  da   Th.  Stolojau  „Efectul   Valea   tele  muncii  celorlalţi  care  rea­
             (cum  ar  fi  alimentele)  cit  mai   crescut  considerabil,  dc  In  40   şi  nu.  Dc  altfel  nu  acumula­  Jiului".  lizau  exportul.  Evident  că  a-   I
             ales,  neonorării  unor  contracte,   la  sută  in  1989,  la  60  la  sută   rea  de  monedă  este  principala   Creşterea  aberantă  a  salariilor   ccastă  inechitate  incurajcază  ri­  %
             producţia  agenţilor  economici   în  acest  an.  Aceasta  pe  de  o   sursă  dc  inflaţie  ci  nivelul  scă-  în  acest  bazin  minier,  va  crea   sipa.
             fiind  mult  sub  cea  prevăzută.   parte  datorită  consumului  c-                     tensiuni  sociale,  deoarece   şi   Unificarea   cursurilor   dc   I
             In  acelaşi  timp  importul   a   xagerat  de  mare  în  economie                       alte  grupuri  socio-profcsionalc   schimb,  reprezintă  o  etapă  in­
             crescut  continuu.  Datoria  cx-   pe  unitatea  dc  produs,  iar  pe                   vor  dori  să  aibă  asemenea  cîş-   dispensabilă  în  cadrul  refor­  fi
           ,   ternă  la  această  oră  este  dc  1,4   de  alta,  datorită  scăderii  pro­          liguri.  Ori  acest  lucru  este  Im­  mei.  Intîrzicrca  acestei  impor­  %
             miliarde  dolari,  din  care  910   ducţiei  interne  de  energie.  Ea   CRONICA        posibil.                     tante  etape,  poate  genera  dez­  I
             milioane  sînt  datorie  efectivă,  ţiţei  spre  exemplu,  producţia                      Oricum  deficitul  bugetar  pen­  echilibre  care  să  izoleze  com­
           j   restul  de  500  milioane  sînt  cre­  a  scăzut  de  la  11,5  milioane              tru  anul  in  curs,  ar  fi  urmat   plet  România  din  punct  dc  ve­  î
             dite  in  curs  de  derulare.  tone  în  1980,  la  7—7,5  milioane   PARLAMENTARĂ * 1  să  crească  cu  35,5  miliarde  lei,   dere  economic.    *
           I   Se  importă  iu  general  ener-   tone  în  acest  an.                                care  s-ar  fi  adăugit  la  cele  37   Acum,  toate  resursele  valu­  I
           ;  gie  şi  materii  prime,  dar  şi  Pe  fondul   acestei  reduceri                      miliarde aprobate de Parlament,   tare  ale  agenţilor  economici,   %
           |   produse  alimentare,  precum  şi   treptate  a  producţiei  în   mai                  pentru  a  suporta  creşterea  de   obţinute  din  export,  vor  fi  vîn-
           I  unele  bunuri  de  folosinţă  în-  toate  sectoarele,  salariile   au                  preţuri  din  luna  iulie  1991.  &    dute  către  Banca  Naţională  Ia   fi
           |  delungată.                   crescut,  fără  un  suport   real.   zut  de  producţie.  Anul  trecut,   fcctul  asupra  bugetului  ar  fi   cursul  zilei.  Aceste  resurse  vor   «>
           I   Faţă  de  perioada  similară  a   Cursa  dintre  venituri  şi  preţuri   după  cum  se  ştie  la  1  leu  aflat   fost  de  circa  46  miliarde  lei   fi  utilizate  de  Guvern  pentru   fi
           1   anului  trecut,  pe  primele  nouă  e  în  creştere  de  viteză.  la  populaţie  existau  mărfuri  pc   pentru  ridicarea  salariilor  şi  a   a  importa  energia  Ulterior,  a-   1
           *   luni  ale  acestui  an  s-a  impor-  După  un  an  dc la prima etapă   piaţă  doar  dc  9  bani.  Acum,  la  pensiilor  la  nivelul  celor  din   genţii  economici,  vor  putea  să   «
           j  tat  mai  puţin,  dar  nu  pentru  de  liberalizare  a  preţurilor,  ni­  1  leu  există  marfă  dc  30  bani.   Valea  Jiului.  In  acest  timp,  de­  recumperc  valuta,  tot  la  cursul   I
           >  că  ar  fi  fost  asigurate  consu-  velul  acestora  a  crescut  in  me­  Evident  sîntem  departe  de  a   calajul  existent  între  leu   şi   zilei  pentru  realizarea  de  im­  Ci
           ]   murilc.  Să  luăm  un  singur  e-   die  de  3,2  ori.  l.e  produse  a-   avea  o  piaţă  saturată  de  măr­  dolar  s-ar  fi  menţinut.  Ori  este   porturi,
           !   xcmplu :  ia  ţiţei  anul  acesta   limcntarc  s-a  ‘nzjgistrat   cea   furi.  dar  cîtc  sînt,  aceste  măr­  ştiut  că  fără  unificarea  Cursu­  în  al  doilea  rînd  toate  ope­  fi
                                                                                                                                                                «
           l   s-a  importat  doar  cantitatea  de   mai  mare  creştere  dc  3,5  ori,   furi  riscă  să  devină  nevanda-   rilor  dc  schimb,  nu  poate  c-   raţiunile  dc  încasări  şi  plăţi  în
           |   6745  mii  tone,  faţă  de  12922  mii  ar  cea  mai  m ;’ă  le  2,1  oii  la   bilc  datorită  scumpirii  lor.  Dc   xista  o  economie  aşezată   pc   valută  vor  fi  efectuate  numai   fi
           |   tone  în  1990.  Dar  rezervele  dc   nrvicii,  und ţ  stalul  subvpnLc-   altfel  stocajul  dc  monedă  este   baze  sănătoase  şi  stabilo.  Dc   dc  băncile  autorizate.  Acest  lu­
           I  carburanţi  sînt  practic  inexis-  r.< ază  o  mare  parte  a  ni ««.tara.  un  fenomen,  care  este  răspîn-   altfel  una  din  marile  probleme   cru  va  stopa  scurgerea  dc  va­
           *  tente,  iar  agricultura  a  suferit  Creşterea  salariilor  în  aceas­  dit  şi  în  lumea  capitalistă.  Co­  ale  economici  româneşti,  în  a-   lută  din  ţară.  »t
           |   tot  anul  o  acută  lipsă  de  ino-   tă  perioadă  a  fast  mai  mode­  cul  întîi  il  deţine  Japonia  eu   ccastă  perioadă  dc  tranziţie  o   în  al  treilea  rînd  toate  ope­
           »  torină.                      rată.  Faţă  de  octombrie   1990,   aproximativ  45  mii  dolari  pe   constituie  tocmai  caracterul  în­  raţiunile  în  ţară  se  vor  face   t*
           1   în  intervalul  1  ianuarie  —  salariul  mediu  în  septembrie   persoană  şi  po  an.  Iar  Japonia   chis  al  pieţii  româneşti,  preţu­  numai  în  Ici,  moneda  naţională
           ;  30  septembrie  1991,  producţia  1991,  a  fost  de  2,6  ori  mai  ma­  puteţi  fi  siguri  că  nu  duce  li­  rile  interne  nefiind  corelate  cu   ncputînd  fi  scoasă  din  ţară.
           |   industrială  a  scăzut  cu  17,7  la   re.  Cea  mai  ridicată  cotă  este   psă  dc  marfă  pc  piaţă.  cele  internaţionale.  In  sfîr.şit,  persoanele  fizice
           '  sută  faţă  de  anul  1990.  Pro-  pentru  transporturi,  unde  creş­  Diminuarea  salariului  real  es­  O  altă  Chestiune  importantă   vor  putea  deţine  in  continuare
           2  ducţia  din  luna  septembrie  rc-   terea  este  de  2,74  ori.  Cu  toate   te  dc  19  la  sută  faţă  dc  oc­  a  fost  politica  dc  sărăcire  a   valută,  dar  schimbarea  ci  se  va
                                           că  există  un  decalaj  pronun­  tombrie  1990,  ceea  ce  a  dus  Ia   celor  economi  şi  dc  îmbogăţi­  putea  face  numai  prin  bănci.
           I  prezintă  doar  66,7  la  sută  din                                                                                                               fi
                                           ţat  intre  venituri  şi  preţuri,  lu­  o  scădere  a  vânzărilor  cu  27,4   re  sau  de  protejare  a  celor  ri-\   Care  vor  fi  efectele  imediate  şi   *
           ■  producţia  medic  lunară  a  a-
                                           nă  de  lună,  Creşte  stocul  dc   la  sută.             sipitori.  A ti ta  timp  cit  energia   pe  termen  lung  ale  unificării *?
           J  nului  1980 !  Cea  mai  importantă   monedă  Ia  populaţie.  Ea  aceas­  Cauza  acestei  sărăciri  gene­  şi  materiile  prime au  fost  cum­  Dar  despre  asta  vom  vorbi  în   fi %
           I  scădere  productivă  este  cea  din  tă  oră  există  la  populaţie  cir­  rale  o  constituie  scăderea  pro­  părate  la  preţul  dc  60  do  lei  numărul  viitor,  I
   1   2   3   4