Page 2 - Calauza_1991_92
P. 2
CĂLĂUZA • NR. 92 • 1991
B U R S A (XXXXUI) „No/ vă vrem dragi părinţi"! Valone n-a murit
REFORMA CONTINUA. Trăim rarea ţării noastre cu celelalte ţări M-nm, întrebat de-o viaţă, vl*(ă pot face un învăţămînt de calitate, (urmare din pag. I)
şi convertibilitatea leului. S-a dezvoltate. Spicuim — pentru cu păţanii personale din vină proprie ş.u.m.d. Apoi familiile : lipsa căl felul lui chit că uneori sta pă
fixat o singură rată de schimb, dvs. — cîteva cifre : dar şl provocate de alţii, explicabil durii şi ambianţei pentru studiu a- geantă foamen glezne, valabilun
doar piin Ispitele Necuratului ce a
iar B.N.R. v-a extinde gama de Elveţia 27260 i P1B/LOC* lucrat de-o veşnicie la nefericirea casă lipsa alimentelor de b*ză strict afaceri interlope ca iubirile unui
necesare caloriilor celor în creştere şi
schimburi valutare. Agenţii eco Japonia 21040 $ omului sub şi, mai anţărţ, slăbit mo sforţări intelectuale (grăsimi, dulciuri, amant pentrun harem dă mise
nomiei au fost obligaţi să vîndâ Norvegia 20020 $ „ ral şi soqial, ştim noi de cine şl făinoase, fructe, etc.) tot de neuitat univers vîrste convenabile o ştiut
resursele valutare contra lei. S.U.A. 19780 $ cum, m-arn întrebat cum de este preţurile nebune, neglijenţa controlu totu cu lues dă amănunte başi
lui medical şl alte coşmaruri pe care
posibil om lilnd, cu Judecată şi po
Jursul fixat, de 1 $=180 lei v-a Germania 18530 S „ sibilităţi de cunoaştere şi decizie ne numai părinţii le. pot cunoaşte pînă băgasă şi codiţa binen afacerea
avea un dublu efect : preţurile la Franţa 16080 $ „ limitate (le-aş dori pozitive !), pune 1* înnebunire, nemaivorbind de în cu ciobanu care cu toate şandra
anele bunuri de consum se vor Austria 15560 $ în pericol generaţii de oameni, ba călţăminte, îmbrăcăminte, ş.a. de malele şi cu mia dă oi o uşchise
chiar şi proprii lor copil. Şl în „pro
iubla. ieşirea valutei peste grn- Olanda 14530 $ „ prii lor copii" includ şl pe educa care „aleşii" naţiei nu se preocupă în englezeşte pastă graniţa la un
mod temeinic, specific şi oricum nu
îiţă se va face numai cu aproba- Italia 13320 $ toare, învăţători, profesori : elevii eficient ; poate odraslele lor au con guri dă sămbolnăvise dă fras,
ea B N.R. *) Produs industrial brut daţi cu Încredere lor spre fornure, diţii de superioritate de zei în raport gută şi rămăsăse epileptic pă un
S.U.A. OFERĂ AJUTOR. Uniu- Germania E. 7480 $ PIB/LOC trebuind cel puţin din punct de ve cu plebea „neliberalizată" nici la pro ceas tăticu nostru Nicolae (n. red.
să-i
priu nici la figurat încă. Dar strigă
dere moral, să-l considere şl
ea Sovietică va primi un ajutor Vugoslavia 2680 $ „ trateze ca pe proprii lor copii, care tul de alarmă îmi este solicitat in Valone se referă la Nicolae Cea
ubstanţial de 1 000 mii. $ — a Ungaria 2460 $ după părinţii „trupeşti" pe ei îi au sistent de prea multele cazuri (mă, uşescu). Cum in zona dă fron-
nunţat Casa Albă, constînd din Polonia 1850 $ „ călăuze spirituale, morale, de for glndesc la tinerii Tatomir şl nu nu teră aveam semn dă interzisă
mare, ele. Şi aceasta în condiţiile
•redite pentru achiziţionarea de România 1523 $ cînd şi acest an şcolar se desfăşoa mai la ci), a căror părinţi s-au circulaţia am lucrat dăn umbră
reduse agricole, cumpărări de ră sub grele auspicii : lipsă de buget debusolat voluntar, d»r incredibil de totul cu băieţii • pă cărei cunoş
limente de pe piaţa americană. BURSA NEAGRA din partea „părinţilor naţiunii" (gu inconştient, de cele mai elementare team din vremurile bune daltă
BANI FALŞI. Pe teritoriul ju vernanţii), a lipsei de clase la oraşe, obligaţii umane, că de părinte e prea dată. Aveam prieteni două „că
riului Dolj. organele de poliţie 1 $ =230—245 lei lipsei de manuale şi rechizite (unde departe. Sînt în vedere certurile, in lăuze" .dă meserie ce ştiau fişia
1 DM=130—145 lei
i identificat primele exempla- mai pui scumpirea lor de neinlîlnit juriile, beţiile. desfrîul, părăsirile ca pă tatăl nostru. Chestia O
r ale unor bancnote italiene fal- într-o lume civilizată care face totul idloate, abdicarea de ta acea ambian mai încurcată şi plină dă fente
ficate, care prezentau „firul me CURIER BANCAR pentru facilitaroa şcolarizării copiilor ţă calină strict necesară formării mo- ce nu le dau pă toaten vileag să
dic" deviat. ral-sociale a tinerelor odrasle. fie dă rezervă şaltă dată la o
1 $=1,6405 DM ţării), prea multe posturi de supli
ANUL 1988. Am intrat in po- nitori mal ales în mediul rural — (va urma) adică. La nea Costică socoteala
'sia datelor ce permit compa II. B.. care or cită bunăvoinţă ar ave* r-u preot învăţător VALER P. OLEA iera ieftină: mîrlanu ţinea o
groază dă bani in pivniţăn trunu
■ > * • * • * • * • . * • * « * « ♦ » « » ♦ » * « * « * # * • * • ■ * • * # * # * • * * * • * # * • * • * # + « * « * # * din butoaie dichisit ca o casă dă
bani. Mult mo trebuit să prind
Tlicalae Ceauşescu aşa cam l-am văzut eu... conştiinţă... Sper că data viitoare castana. Butoiu iera ca toate ce
lelalte şi curgea la canea molan
să fiu mai atent
la scrisoarea
mea... dă calitate câ dacă nu ştiai com
(Urmare din pag. I) cazanul cu smoală al Văii în a- omul de execuţie a generalului binaţia puteai să dai în bîlbîială
cele zile, era ori o nebunie du Nuţă, ccl care spăla cu sînge ce N. Red. : Mulţumim dc sfaturi. căutind după lovele. Ştiam câ
ian nu ştie ce vrea !“ „Noi sîn- blată de inconştienţă, ori o în i se spunea să spele... Le publicăm deşi ne rugaţi să dacă dau lovitura, ori scap ief
em întruchiparea Iui MESIA destulătoare siguranţă pe forţa Iertaţi stilul ăsta „fără stil", le ţinem pentru noi. Sfaturile ca tin dacă lucrez acoperit ; ori dă
entru turma asta numită po- lui de convingere, pe efectul de dar totul se învălmăşeşte în ca sfaturile, dar, vă rugăm să fiţi mă prinde nea Costică mă o-
or !*' sau celorlalţi care cerce- hipnotizor pe care il exercita a- pul meu. Am şi eu un tînăr pe mai concret. moară ! (va urma)
ează frumuseţea îmbălsămării supra mulţimilor...
ecărei cute de pe obrazul lui Deşi coleric, C. poseda o uria
etre Roman şi atunci o să fiţi şă putere de stăpinire, o diabo — Zona Gării de Nord — suindu-
'e o parte sau de alta. lică isteţime şi de ce să nu spun Din turnul unei macarale... se in autoturismul soţului. Va în
Situaţia voastră nu e strategi- sincer — cred că în ciuda stu cepe un adevărat drum al du
1 — staţi între tabere şi ina- diilor sale nu prea strălucite — ( Urmare din pag. 1) noaptea în post. In afara unor rerii. Imagini de coşmar : maga
iicii ce se uită unii la alţii vă văd poseda o inteligenţă şi o putere oameni cu munci de răspundere, zine distruse, incendiate, autove
’ voi întîi. Poporul nu e văzut de adaptare extraordinară. Mai peste controale... I s-a cerut le în clădire nu se aflau alte per hicule in flăcări, grupuri masive
'ntru că e la muncă, aplecat a- ales in perioada cînd a început gitimaţia. a fost rugată să-şi sco soane. Mulţi dintre artişti, fie de oameni care se adunau în cur
lora muncii lor. să acapareze puterea. tocească prin sacoşa modestă, să de la Operă, fie de la teatrele ţile ,sau în faţa marilor între
Domnilor vă trebuiesc nervi spună de unde vine, unde se du naţional, german, maghiar, în prinderi. îşi aminteşte exact de
Se foloseau in discursurile ci
ri. racilor lui cuvinte ca „strateg", ce. După verificări, armata, care, cercau să intre... în scenă, dar, curtea întreprinderii „Electroba-
Şi-acum să intru în subiect. încă nu „era cu noi" i-a permis chip de trece peste „barajul" mi nat". unde oamenii, nemulţumiţi,
Verdeţ, prim ministru se afla „iubit conducător" şi altele. As să-şi ocupe locul de muncă la litar. Pe un ton decent şi civili începeau să se adune. Şl asta
"ehestrat în Valea Jiului de că- tăzi ne convine să spunem că a poarta, prin care, peste cîteva zi zat au fost sfătuiţi să se reîn — îmi spune —în ziua de marţi,
fost un paranoic, că a fost un
e mineri în 1977. Şefii mei i-au le va intra... Revoluţia. Şi-a o- toarcă la casele lor. să stea li 19 decembrie... Cu greu, au ajuns
ioortat lui C.N. mai pe căi o- diabolic etc. In fond, la marile cupat şi scaunul de telefonistă, niştiţi, să evite aglomeraţiile şi, la casa mamei, a fratelui, pen
lui întruniri populare ; am văzut
ilite, evenimentul. C. s-a înfu- răspunzînd, la fel de fel, de te noaptea, să nu aprindă luminile tru a-i anunţa de siţuaţia din o-
at atît de tare pe Verdeţ Incit destule femei, destui bărbaţi şi lefoane, inclusiv unele inai puţin casei. Noaptea de luni spre marţi raş şi în după amiaza zilei aa
i şi spus că trebuie împuşcat, copii care se îmbulzeau pur şi amabile, ba chiar de ameninţa a fost pentru A.V. şi ea de groa ajuns în apartamentul modest
'ndamnat şi împuşcat. Tocmai simplu să-l vadă, să-l pipăie..., re : „De mîine te dau afară, da ză. Răsfoieşte cîteva file, mai dintr-un bloc cu 10 etaje. Dintr-o
veneau acolo nefiind împinşi de
ecuse prin încercarea de otră- că..." Şi telefonul a făcut, scurt, puţin îngălbenite, în care şi-a dată o imagine... ca-n film e: din
ire într-o ţară din ţi mai Est. la spate de nimeni... „clac". Masiva clădire era în scris, modest, memoriile, crezînd vîrful unei macarale aflată fn
'•’.ăbise 1 kilogram şi jumătate Am un fost coleg care a fost conjurată de sute de soldaţi în că n-o să mai... apuce ziua de apropiere şi bine văzută pe gea
i era extrem de agitat. S-a în- extrem de rău, nu ca mine. Ul frunte cu ofiţerii lor, care, din mîine. In cîteva rînduri, grupuri mul blocului a început să răpii#
irtit multe minute prin cabinet, tima oară l-am văzut la Istam cînd in cînd, veneau în „cabină" de tineri au încercat, zadarnic, („să clănţăne" — îmi zice) o mi
lupă care dintr-o dată s-a lu bul. Sadicul meu coleg a fugit să-şi schimbe hainele speciala să intre în clădire. Soldaţii, se tralieră ucigătoare. Speriaţi, s-as
minat şi cu un calm greu de a- după Revoluţie. I-a fost teamă Şi-a preluat schimbul din... mers, aflau la post. Nu putea intra nici aruncat pe jos.
'at la el, a anunţat că va mer- că îl vor urmări mulţi dintre cei Inserarea nu începuse încă...
ţe în Valea Jiului. Nici mai mult care i-au fost victime. Acum e pentru că, un coleg, P.M., spe pasărea. Obosită (doamna, nu pa
-i nici mai puţin, a merge in comerciant sadea. Pe atunci era riat pînă peste ponte nu stătuse sărea) şi-a luat zborul spre casă (va uriru#)
(Urmare din pag. I) industria producătoare de re ca 380 miliarde lei şi se esti ducţiei industriale şi agricole. dolarul, preţ ncreal, susţinut fi
«
surse energetica mează că pînă la sfirşitul »- Mai e însă un factor care ris de efortul colectiv, cei care au
luni, dc 1,2 miliarde dolari. Acest capitol a fost pe larg nului cifra se va rotunji ia că să pulverizeze bruma de sta consumat mai multe resurse din I
Cauza este evident scăderea ex analizat şi dc dl. Th. Stolojau. 400 miliarde lei. bilitate care mai există. Acesta import, au beneficiat de o can %
portului, atit datorită interzi Se relevă faptul că dependen Ce înseamnă dc fapt acest a fost denumit, plastic, de dl. titate importantă din rezulta
cerii unor produse Ia export ţa noastră de importuri a lucru, că sîntem bogaţi ? Şi da Th. Stolojau „Efectul Valea tele muncii celorlalţi care rea
(cum ar fi alimentele) cit mai crescut considerabil, dc In 40 şi nu. Dc altfel nu acumula Jiului". lizau exportul. Evident că a- I
ales, neonorării unor contracte, la sută in 1989, la 60 la sută rea de monedă este principala Creşterea aberantă a salariilor ccastă inechitate incurajcază ri %
producţia agenţilor economici în acest an. Aceasta pe de o sursă dc inflaţie ci nivelul scă- în acest bazin minier, va crea sipa.
fiind mult sub cea prevăzută. parte datorită consumului c- tensiuni sociale, deoarece şi Unificarea cursurilor dc I
In acelaşi timp importul a xagerat de mare în economie alte grupuri socio-profcsionalc schimb, reprezintă o etapă in
crescut continuu. Datoria cx- pe unitatea dc produs, iar pe vor dori să aibă asemenea cîş- dispensabilă în cadrul refor fi
, ternă la această oră este dc 1,4 de alta, datorită scăderii pro liguri. Ori acest lucru este Im mei. Intîrzicrca acestei impor %
miliarde dolari, din care 910 ducţiei interne de energie. Ea CRONICA posibil. tante etape, poate genera dez I
milioane sînt datorie efectivă, ţiţei spre exemplu, producţia Oricum deficitul bugetar pen echilibre care să izoleze com
j restul de 500 milioane sînt cre a scăzut de la 11,5 milioane tru anul in curs, ar fi urmat plet România din punct dc ve î
dite in curs de derulare. tone în 1980, la 7—7,5 milioane PARLAMENTARĂ * 1 să crească cu 35,5 miliarde lei, dere economic. *
I Se importă iu general ener- tone în acest an. care s-ar fi adăugit la cele 37 Acum, toate resursele valu I
; gie şi materii prime, dar şi Pe fondul acestei reduceri miliarde aprobate de Parlament, tare ale agenţilor economici, %
| produse alimentare, precum şi treptate a producţiei în mai pentru a suporta creşterea de obţinute din export, vor fi vîn-
I unele bunuri de folosinţă în- toate sectoarele, salariile au preţuri din luna iulie 1991. & dute către Banca Naţională Ia fi
| delungată. crescut, fără un suport real. zut de producţie. Anul trecut, fcctul asupra bugetului ar fi cursul zilei. Aceste resurse vor «>
I Faţă de perioada similară a Cursa dintre venituri şi preţuri după cum se ştie la 1 leu aflat fost de circa 46 miliarde lei fi utilizate de Guvern pentru fi
1 anului trecut, pe primele nouă e în creştere de viteză. la populaţie existau mărfuri pc pentru ridicarea salariilor şi a a importa energia Ulterior, a- 1
* luni ale acestui an s-a impor- După un an dc la prima etapă piaţă doar dc 9 bani. Acum, la pensiilor la nivelul celor din genţii economici, vor putea să «
j tat mai puţin, dar nu pentru de liberalizare a preţurilor, ni 1 leu există marfă dc 30 bani. Valea Jiului. In acest timp, de recumperc valuta, tot la cursul I
> că ar fi fost asigurate consu- velul acestora a crescut in me Evident sîntem departe de a calajul existent între leu şi zilei pentru realizarea de im Ci
] murilc. Să luăm un singur e- die de 3,2 ori. l.e produse a- avea o piaţă saturată de măr dolar s-ar fi menţinut. Ori este porturi,
! xcmplu : ia ţiţei anul acesta limcntarc s-a ‘nzjgistrat cea furi. dar cîtc sînt, aceste măr ştiut că fără unificarea Cursu în al doilea rînd toate ope fi
«
l s-a importat doar cantitatea de mai mare creştere dc 3,5 ori, furi riscă să devină nevanda- rilor dc schimb, nu poate c- raţiunile dc încasări şi plăţi în
| 6745 mii tone, faţă de 12922 mii ar cea mai m ;’ă le 2,1 oii la bilc datorită scumpirii lor. Dc xista o economie aşezată pc valută vor fi efectuate numai fi
| tone în 1990. Dar rezervele dc nrvicii, und ţ stalul subvpnLc- altfel stocajul dc monedă este baze sănătoase şi stabilo. Dc dc băncile autorizate. Acest lu
I carburanţi sînt practic inexis- r.< ază o mare parte a ni ««.tara. un fenomen, care este răspîn- altfel una din marile probleme cru va stopa scurgerea dc va
* tente, iar agricultura a suferit Creşterea salariilor în aceas dit şi în lumea capitalistă. Co ale economici româneşti, în a- lută din ţară. »t
| tot anul o acută lipsă de ino- tă perioadă a fast mai mode cul întîi il deţine Japonia eu ccastă perioadă dc tranziţie o în al treilea rînd toate ope
» torină. rată. Faţă de octombrie 1990, aproximativ 45 mii dolari pe constituie tocmai caracterul în raţiunile în ţară se vor face t*
1 în intervalul 1 ianuarie — salariul mediu în septembrie persoană şi po an. Iar Japonia chis al pieţii româneşti, preţu numai în Ici, moneda naţională
; 30 septembrie 1991, producţia 1991, a fost de 2,6 ori mai ma puteţi fi siguri că nu duce li rile interne nefiind corelate cu ncputînd fi scoasă din ţară.
| industrială a scăzut cu 17,7 la re. Cea mai ridicată cotă este psă dc marfă pc piaţă. cele internaţionale. In sfîr.şit, persoanele fizice
' sută faţă de anul 1990. Pro- pentru transporturi, unde creş Diminuarea salariului real es O altă Chestiune importantă vor putea deţine in continuare
2 ducţia din luna septembrie rc- terea este de 2,74 ori. Cu toate te dc 19 la sută faţă dc oc a fost politica dc sărăcire a valută, dar schimbarea ci se va
că există un decalaj pronun tombrie 1990, ceea ce a dus Ia celor economi şi dc îmbogăţi putea face numai prin bănci.
I prezintă doar 66,7 la sută din fi
ţat intre venituri şi preţuri, lu o scădere a vânzărilor cu 27,4 re sau de protejare a celor ri-\ Care vor fi efectele imediate şi *
■ producţia medic lunară a a-
nă de lună, Creşte stocul dc la sută. sipitori. A ti ta timp cit energia pe termen lung ale unificării *?
J nului 1980 ! Cea mai importantă monedă Ia populaţie. Ea aceas Cauza acestei sărăciri gene şi materiile prime au fost cum Dar despre asta vom vorbi în fi %
I scădere productivă este cea din tă oră există la populaţie cir rale o constituie scăderea pro părate la preţul dc 60 do lei numărul viitor, I