Page 1 - Calauza_1991_93
P. 1
V i o l a t ă l a 9 a n i d e t a t ă l e i...
Liana se juca cu păpuşile, cinci tatăl său, un cit colo pe covor. Era furios că nu face ceea ce
beţiv notoriu păşi pragul casei intr-o stare de be spune el.
ţie avansată. Fetiţa începu să plîngă cînd il văzu — Vino aici imediat ! — porunci el apoi.
pentru că ştia că întotdeauna cînd e beat o bate Leliţa începu să tremure din toate încheietu
iar acum, mama intîrzie să vină de la oraş — şi rile. E! o prinse de păr şi o pocni de citeva ori.
ea e singură. De aceea se ghemui intr-un colţ, Micuţa nu plingea iar el furios că nu pJmge o mai
plîngind. Tatăl începu să rîdă. Tare-i plăcea s-o pălmui de citeva ori, spunindu-i :
vadă plîngind ! De data aceasta bărbatul n-o mai — Uite aşa se desfac pantalonii, toanlo ! şi
bătu. Se apropie de ca vorbindu-i blind, mlre- începu să-şi desfacă nasturii de la pantaloni.
bînd-o de ce ii este frică de el pentru că nu are Dar pe dedesupt nu mai avea uimi • şi .apăru
de gînd să-i facă nici un rău. Auzind aceasta fe în faţa fetei gol-gnluţ. L’a râni 'tse.e iacieai ■uită
tiţa se mai linişti şi se apropie încetişor de păpu văzîud bărbăţia tatălui său pentru că piuă acum,
şile ei. Dar dintr-o dată tatăl o strigă nervos şi ea la vîrsfa de nouă ani, ea nu mai văzuse a,-a ei'ca.
începu să tremure... Se duse repede în dormitor de — Ce te holbezi aşa Io ea ? Nrt-ţi place .' Fa
unde venea glasul părintelui şi îl găsi întins in pal. vino că te fac eu să-i sim ţi gustul. i;reă-le-n pat
— Liana, trage-mi ghetele ! toanlo, îi zise beţivanul. Dar fetiţa coiuiina să
Micuţa se căzni piuă i le trase, le puse la lo slea ea o stană de piatră. Tatăl se ridica nervos
cul lor şi aşteptă o nouă poruncă. şi se duse spre ea :
— Dezleagă-mă la pantaloni, zise din nou ta — Desfă picioarele foanio, că te bat.
tăl şi fetiţa cuminte şi supusă încercă dar nu ştia Tetila se supuse neştiirrd ce va arma.
cum. (Va urma)
Beţivanul ii (rase un picior şi fetiţa se duse D. ăl.
* * » * * * « * # * # * # * # * # * e * ^ » - # * <>* < * # » # * » * ® + * * ( ? * o ■ « * » • »
Jlicmteie Uiaiucf caMcemi
Iată o adresă care pate fi u- multele — 51 reprezintă doamna femeia, cu multă amărăciune în
tilă multora dintre cititorii săp glas. Apoi adaugă : „Cu mine s-a
tămânalului „Călăuza*1; ing. Vir- VIRGINIA FAUR terminat. Dar am aflat .de doam
ginia Faur, Lugoj, Spl. 1 Decem E UN MIRACOL... na Yirginia Faur şi i-am ?trecut
brie 1918, bl, 33 ap. 3. I se pot pragul rugînd-o să mă ajute. Mi-a
adresa, deci, prin scrisori, mai Elena Anghel, din Caransebeş, spus ce am de făcut, i-am urmat
ales bolnavii de cancer. Mulţi în vîrstă de 48 de ani, care a NICOLAE PÎRVU
vor avea toate şansele de supra suferit de neoplasm mamar. „A-
vieţuire. Un asemenea caz — din şa -au scris doctorii** — declară (Continuare în pag. a 3-a)
I M i 1© "Pl/ili!
lilqi ir tţîfii
Se zoneşte că în cazul ieşirii
oam enilor în stradă în de
cembrie pe motivul creşterii
insuportabile a necazurilor şi
a şomajului, nu este exclusă
alternativa Stănculescu, dacă
dl. Stolojan îşi va da demi
sia... Suptâmînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ANUL II • Nr. 93 • 1991 4 pagini 5 lei
n II
Ce este adeaătul? La răscruce de drumuri
Omul contemporan stă la o Există oare în om speranţa Economia românească traver valută, pe c a re' speră să o ob
Experţii apreciază că pentru
răscruce, în faţa lui stă dilema : de-a supravieţui în pofida sem sează o lungă perioadă de criză. ţină pe două căi : din interior a-şi crea un capital de piaţă
a continua oare experienţa con nelor tăcerii apocaliptice ce se Scăderea nivelelor de producţie prin preluarea rezervelor aflate minim, ţările Europei de Est, in
sumatorului orb, dependent de apropie de el, despre care glă- se datorează nefuncţionării greo clusiv U.E.S.S., au nevoie de
inexorabila cadenţă a noilor teh suiesc fapte evidente ? Răspun iului mecanism economic. R ezul 2000 miliarde de dolari. BERD,
nologii şi acumulării în conti sul la această întrebare, poate, tatul nefuncţionării, este o scă cronica principala bancă implicată în
nuare de valori materiale, sau îl dâ o veche legendă, despre Preţurile au crescut cu 219 la ? acţiunea de integrare a Estului
de viaţă.
dere a standardului
căutarea şi aflarea drumului că- răbdarea unui copac epuizat, lip PARLAMENTARA
■ tre responsabilitatea morală, care, sit de sevele vitale, pe care am sută, iar salariile doar cu 160 in Europa, are un potenţial ma
xim de 140 miliarde dolari. Ne
în final poate deveni realitatea luat-o ca bază a celui mai im- la sută. Creşterile cele mai mari la agenţii economici şi din ex cesităţile im ediate ale Lf.K.S.S.
salvatoare nu numai pentru el de preţuri se înregistrează la a- terior sub forma unor credite, se situează undeva între 10 şi 20
personal, dar şi pentru societate. ANDKEI TARIvOVSKI liinente — 253 la sută, iar Cele E bine să vedem care este şi miliarde dolari, iar pentru res-
Adică să se reîntoarcă la Dum- mai mici la servicii, doar 110 Ia conjunctura internaţională în ca
■î nezeu. Continuare in pag. a 3-a) sută. ic se derulează această etapă a DUMITRU ARMÂŞESCU
**** **•**•*★ **■* *•★ ★ ■* * **•*-*-★ ★ + *■#*★ * + *■**• + * *•***★ *-* *•*•*-**•*•**★ **-****-*■**•* **★ *■*•** De remarcat Că veniturile ţă reformei economice. (continuare în pag. a 2-a)
ranilor au crescut doar cu 118
la sută in timp ce în trasporturi v v .v .-A v .v v rz c v c z iw rv rtS V W C C rtY rtV V W V W A W /iV V W A ',
e - Ne sene un hot salariile au fost majorate cu 175 21 ANI ÎNCHISOARE
la sută.
lumea interlopa ; Analiştii occidentali apreciază Interpelată de către sute de m ii de cititori interesaţi de
că situaţia se va mai înrăutăţii destinul crim inaluluiSA N D II MARUNŢELU, d-na R.S.
în ţările foste comuniste în a- (D.M.) ne precizează că respectivul criminal a fost con
„Dracii din minenu zice cu nul 1992. Se apreciază că pro damnat la 21 ani închisoare...
dusul naţional brut va scădea cu
glas de amantă../' 8—10 la sută, în timp ce rata in
flaţiei va ajunge 90 la sută. Şo
majul Va depăşi nivelul de 4 la
Viaţa de cioban avea cei drept păntru zgîit toţi proştii ori sai sută din totalul forţei de muncă.
farmecul iei loz.u iera comestibil mai pice pata pă mine la vreo România traversează şi o im
cum îi caşcavalu olandez, da doru tablă jumate şi să magaţe la pri- portantă criză energetică şi ali
dă civilizaţie îmi ardea ficăţelu pon. Miera dor să mă pierd păn mentară. Guvernul are nevoie de
ca troscău iu nea Costică. Stîna mulţime neştiut dă nimeni ! Un
mirosea a oaie nu a lasvegas Ori „conţi", un bar dă noapte, vriun **********************************
ieu sînt om dă socetate şimi place „salon spaniol" ceva pacolo vop
hailafu nu bălăcitu în mocirlă, sit co trupă dă striptizoaice care Întîmplări de la
chiar dacă pin noroi mai calci şi să spele pă Valone pă umblă
pă mardei ori stele (ce mai poiet tori. Stăm şi mă vedeam cîteo-
dată cu urechi mari şi blege dă
ar fi ieşit din mine dacă pău- m ăgar; Valone redus la prostia casa cu dame
nescu mar fi primit la cenaclu
flacăra !!!). Prin S. nu aveam RAF VALONE
chef să mă pun afiş pă garduri (Continuare în pag. a 2-a) Casa a plăcerii
• * • * # * • * • * • * • * • k # » # * # * # * ■ • + # * • * •
supreme
CORESPONDENŢA DIN TIMIŞOARA Dar tipa nu şi-a bătut joc.
E angajată de Aura pentru a
Revoluţia a intrat pepoarta Operei (III) poarte cu clienţii, să-i facă
le dădăci pe fete cum să se
Pentru doamna Aurora Vasi- nezeu mai ştie acum, cert este să plece mulţumiţi, satisfă
lescu — noaptea de marţi spre insă, că s-a trezit la timp, nu cuţi şi mai ales fericiţi. Ma-
miercuri, 19/20 decembrie 1989 mai bine pentru a nu întîrzia la dam Aura şi-a luat în serios
nu ;i fost deloc liniştită. O fi a- serviciu. Drept pentru care a pentru casa ci de dame —
vui coşmaruri, vise urite, Dum- (Continuare în pag. a 2-a) TITLUL DE CASĂ A PLĂ
CERII SUPREME. De unde se
— Vezi nene, cum a făcut vede că a citit si memorat
i, Stolojan pace socială, a uni bine SIIOGUN-ul..'.
ficat şi cursul dolarului, nu se ) Tipa e venită din Hang
mai ridică nimeni împotrivă... ) Kong, unde. a avut pînă nu de
— Văzui, da o să-i vezi dum ) mult un bordel ordinar pen
tru marinari. Aflu că de fapt
neata pe români cînd îs răz \ a fost proprietara unei ta
biţi de foame. Cu i preţurile verne cu băutură şi sex pen
astea, cu întreprinderi închi tru cei flămînziţi care veneau
1 (t .A., funcţionar public) se, nu-i văd bine pă domnii de
(V.D., cojocar particular) la Bucureşti. (Continuare în pag. a 2-a)
? ■» » f - f * f -* YY Y * Y ¥ Y Y Y Y I H * Y Y Y Y Y 1 Y Y Y Y ¥ t Reportera noastră M. P, a ales acest bărbat. Dvs. ce ziceţi î
