Page 2 - Calauza_1991_93
P. 2

CĂLĂUZĂ •   NR. 93  •   1991

                         BURSA  (XXXXIV)                                       Jiettaiuţia  a  iaUat  pe  paatta  O petei  (III)

             Dl.  Mugur  Isărcscu,  Guverna­  „In  principiu,  nu  sînt  împotrivă,
            torul  B.N.R.  este  adeptul   unei   dar  momentul  nu  a  fost   bine   (  Urmare  din  pag.  1)  torii”  casei :  foşti  şi  actuali  di­  cu  distinsul  domn  L.F.  (sperăm
            posibile  restructurări  controlate   ales"  —  era  punctul  de  vedere                     rectori,  alţi  conducători,  mari  şi   într-un  interviu,  în  exclusivitate
            a  economiei  naţionale.  întrucit   al  d-lui  Raţiu.        plecat  la  drum,  luîndu-şi  de-alc   mici,  care  erau  îngroziţi.  Şi  a-
            în  anumite  sectoare  nu   sîntem   Şi  Uniunea  Sovietică  va  trece   gurii  pentru  o  zi  întreagă.  A  ur­  cum,  doamna  Aurora  îşi  aduce   —  n.a.)  şi-a  făcut  apariţia  în  bal­
            competitivi   pe   plan  mondial,   în  cursul  acestui  an  la  converti­  mat  traseul  obişnuit  :  de  ia  Gara   aminte,  clar,  nu  vag  că,  aici,  la   conul  Operei,  devenit   celebru.
            domnia  sa  propune  ca  soluţie  —   bilitatea  rublei.  La  bursa  neagră   de  Nord,  pe  bv.  Republicii,  apoi   intrarea  principală  —  o  citez  e-   Din  aproape  toate  colţurile  ora­
            închiderea  fabricilor  nerentabilc.  —  un  dolar  se  schimbă  pentru   str.  Circumvalaţiunii,  str.   Bre-   xact :  „atmosfera  era  înspăimîn-   şului  au  început  să  vină  mesaje
              Deputatul  ţărănist,  dl.  Ion  Ra-   110  ruble.  Record  greu  de egalat...  diceanu  (linia  tramvaiului   4),   tătoare”.  Din  piaţă,  vuietul  mul­
            ţiu  —  intr-un  interviu  acordat                            Piaţa  „Timişoara  700",  str.   Mă-   ţimii  se  revărsa  în  valuri,  valuri,   pentru  acest  personaj,  care  pă­
                                             Curs  valutar                                                                             rea  a  fi  „capul".  Şi  e r a !  U ne­
            BBC-ului,  săptămîna  trecută   —                             răşeşti  şi,  în  sfirşit,  poarta  Ope­  precum  apele  învolburate  ale  o-
            se  arată  sceptic  în  reuşita   op­  1  dolar  =   1,6372  DM  rei.  Marile   bulevarde,  străzile   ceanului.  Telefonul  suna,  ame­  ori  era  chemat  cu  insistenţă,  la
            ţiunii  de  corvertibilitate  a  leului   Uncia  de  aur      principale,  cele  mai  mici  intrîn-   ninţător,  fără  întrerupere :  „Nu   telefonul  de  la  poartă.  Alte  apa­
            anunţată  de  guvernul  Stolojan.  355,90  dolari             duri  erau,  literalmente,  ticsite  de   intră  nimeni  în  clădire !“.   A   rate  au  fost  instalate  chiar   pe
                      CINE  PLĂTEŞTE  MAI  BINE ?                         militari  :  soldaţi  simpli  şi  zgri­  apărut,  Ia  un  moment  dat,  fos­  balconul  de  unde  se  vorbea.  în ­
                Salariul  nominal  brut,  în  triin.  III  1991           buliţi  de  frig  şi  foame,  ofiţeri,   tul  primar,  speriat  şi  grăbit,  care
                Ramura  industrială                  Salariul  brut  lună/lei  poate  şi  generali  care,  însă   îşi   a  plecat  precum  venise.  în  piaţă   tunericul  a  cuprins  oraşul   şi,
             1.  Energie  electrică  şi  termică             19 055       ascundeau  „stelele"   sub  haine   au  fost  montate,  către   orele   seara,  la  21,00,  A.V.  a  plecat  a-
             2.  Cărbune                                     17 811       greu  de  ghicit  cui  vor  fi-  apar-   prînzului,  instalaţiile  de  am pli­  casă...
             3.  Petrol                                      13 238       ţinind.  A  apărut,  însă.  un  fapt   ficare,  zvonindu-se  că  „ştabii"  de   (Va  urma)
             4.  Gaz  metan                                  13 067       nou  inedit :  grupurile  de  oameni   la  Bucureşti  (ce  rost  mai  are.   NICOL.AE  rîR V U
             5.  Prelucrare  lemn                            12 803       civili  —  de  toate  vîrstele  şi  de...   acum.  cine ?)  se  vor  adresa  mul­
             6.  Sticlă,  porţelan  şi  faianţă              12 163       ambe  sexe  —  erau  tot  mai  dese   ţimii.  Dar  n-au  mai  venit...  Dacă
             7.  Chimie  şi  petrochimie                     11 789       şi,  fiecare  dintre  ele  se  îndrepta   îi  era  frică ?  Acum  nu  mai  ştie.
             8.  M etalurgie                                 11 675       de  parcă  un  magnet  uriaş  le-ar   Parcă  era  un  robot  şi  nu  putea
             9.  Poligrafie                                  11431        fi  atras  —  înspre  unul  şi  acelaşi   uita  im aginile  dezastruoase :  vi­  Casă  a  plăcerii
            10.  Extracţii  minereu                          11 224       punct  central  —  Piaţa  Operei.  Şi   trine  sparte,  distruse,   geamuri
            11.  M ateriale  de  construcţii                 10 683       încă  ceva  :  tot  mai  des  se  au­  făcute  ţăndări,  incendii,   toate   supreme
            12.  Explorări  forestiere                       10 159      zeau  cuvinte  care  te  putea  duce   provocate  de  o  mină  a  dracului
            13.  Alimentară                                  10 036       (atenţie,  era  20  decembrie   ’89,   de  pricepută  şi  iscusită.  Ţiganii   ţUrmarc  din  pag  I)
            14.  Construcţii  maşini,  prelucrare  metal      9 933      dimineaţa !  —  n.a.)  la  pierzanie:   şi  hoţii  noştri  in  nici  un  caz  nu
            15.  Electrotehnică  şi  electronică              9 728      „Libertate",   „Jos   Ccauşescu”,   puteau  să  facă  un  asemenea  lu­  după  luni  petrecute  pc  mare.
                                                                         „Jos  cizmarul",  „Români,  veniţi   cru  „de  înaltă  ţinută  artistică".
                                                                         cu  noi”  (Ilm,   ungurii  —  n.a.).   Deznodământul  zilei  s-a   produs   Era  chiar  in  calea  lor   în
                                                                         Spaţiul  din  faţa  „intrării  artişti­  după  orele  12,00.  încet,  aproape   port.  E  o  ţipă  sinceră  şi   o
                                                                                                                                        admir
                                                                                                                                               pentru
                                                                                                                                                       asta.  Spune
                     N e   s c r i e   u n   h o ţ                       lor"  era  înţesat  de  militari   şi   pe  nesimţite,  armata  a  început   foarte  senină  că  a  dat  fali­
                                                                         verificările  legitimaţiilor  se   ţi­  să  se  retragă.  Asta,  în  20  decem­
                                                                         neau  lanţ.  A  trecut  priutr-un  a-   brie !  Cu  tot  mai  multă  insis­  ment.  Văizind  că  zimbe.se  (la
                   (Urnaare  din  pag.  I)  şmecheria-n două  după  regula şti­                                                         noi  ar  fi  incredibil  să   fali-
            absolută  !  Pace  şi  linişte   can   ută  dă  dinainte  cu  trei  iezi  cu-   devărat  „baraj"  de  „cine   eşti,   tenţă,  la  pdarta  Operei  şi-au  fă­  menteza  o  casă  cu  dame  dacă
                                                                         dumneata ?“  şi  a  ajuns  Ia  locul
            regatu  întinşilor,  mai  trebuia  so   cuieţi  so   iau   meşteşugăreşte.   de  muncă.  L-a  înlocuit  pe  pom­  cut  apariţia...  civilii.  LTşa  masivă   n-ar  da  ca  ochii   poliţia  pe
            iau  dă  lăbuţă  pă  Maricica,  so   Mapuc  dă  aritmetică.  Număr  ca   pierul  Oetavian  Gruici,   care,  la   şi  grea  de  fier  forjat  a  fost  for­  acolo),  se  simte  obligată  să-mi
            duc  la  sfatu  popular  iară   coru   la  o  sută  de  teancuri  de   zece   plecare  i-a   spus   doar  atît  :   ţată,  pentru  ca,  în  cele  din  ur­  spună   că-i   vorba  de  ceva
            pretenilor  sănii  cînten  cor  imnu   beţe  mapucă  bîlbîiala  cînd  văd   „Doamne,  ce  noapte !".  Şi,  piaţa,   mă,  să  cedeze  şi...  revoluţia  a   foarte  serios  —  de  ceva  deo­
            măgarului  închiriat  ori   să  mă   că  număr  şi  nu  să  mai   ter-                                                      sebit  de  grav :  nişte  ameri­
            ungă  berbec  şef !  Clar  ca  ochii   menă  :  comoara  lui  tutancamon.   marea  piaţă  centrală  a  Timişoa­  intrat  pe  poarta  Operei  Române   cani  care  au  adus   SIDA  în
            boului.  Butoiu  lu  nea   Costică   Un  şiroi  de  sudoaremi  cure  pă   rei  s-a  umplut  de  mulţime.  Zeci   din  Timişoara.  Revoluţionarii  —   stabilimentul  ei  şi  i-au   îm ­
            ajunsăsă  păntru  mine  ca  peştera   spate  rece  ca  laba  morţii.  Dracu   de  mii  de  oameni  necăjiţi,  umi­  singuratica  doamnă   îşi   aduce   bolnăvit  intr-o  singură  seară
            lu  Alibaba   şi  hoţii  respectivi,   dîn  minemi  zice  cu  glas  dă   a-   liţi,  cu  sufletele  încărcate   de   foarte  bine  aminte  de  mulţi  din­  5  fete.  Poliţia  şi  medicul  au
            povestea  mea  dă  suflet.  Mă  tre­  mantă  vlăguită :  ia  totu  şintindeo                                                închis  şandramaua  şi  ei  i-au
            zesc  întro  noapte  năduşit   dă   cărei  poteca  !!!  îngeru  meu  păzi-   ură,  dar  şi  de  spaimă.  „La  operă,   tre  ci  —  au  pus  stăpînirc  pe  clă­  pus  în  vedere  să  o  şteargă
            sudoare  dă  parcaşi  fi  săpat  po­  tormi  zicea  cu  vocea  lu  mama  fi   la  operfs"  au  început  să  vină  „ac-  dire.  Un  grup  restrins,  în  frunte  pînăi  ce  nu-i  pun  brăţări...
            rumb  la  ceapeu  o  normă  ntreagă.   iertată :  ia  numai  jumate  şi  ieşi                                                O  nenorocire  nu  vine  nicio­
            Deschid  ochii   ca  mîţu  aprind   cu  meciul  nul,  zero-zero.  Le  zic                                                   dată  singură.  A  plecat   spre
            bricheta  şin  faţa  mea  îl  văd  pă   la  amîndoi  mucles,  ia  numa  o                                                   Europa  de  Est.  şi  a  nimerit  în
            nea  Costică  călare  pe  butoi  ca   cărămidă  sai  lovele   dă  ţigări                                                    România  unde  casele  cu  da­
            sfintu  Gheorghe  călărind  bala­  şimi  şterg  fizicu  dăn  zonă...  „Noi  vă  vrem,  dragi  părinţi"!                     me  nu  sînt  încă   legiferate.
            urul  !  Rînjea  !  mă  scutur  ca  din    (Va  urma)                                                                       Contra  unor  dolari  aruncaţi
            beţie  şi  sar  din  pat  fuguţa  !  Fac                       II.  ilr-m e  pornite  spre  lu::  exage­  şcoalâ  (Atît  de  greu  acceptată  şi  doar   in  ochii  unui  tip  cu  uniformă
            lumină,  ieu  şi  bunul  tătic  din   P.S.  Măi  siniora,  mă  cap   dă  rat  şi  „liberalism "  in  com portare  pe   sub  sofism e  neprecizatc,   părelnic   acasă  a  ajuns  să  o  cunoască
            ceruri  responsabil  cu  becu.  Canei   bibilică  cu  minte  dă  nicio  cu­  toate  planurile,  dar  m ai  ales   taţii   m enite  să  încurce  sau  să  inducă  in   pe  Madam  Aura,  să  se  oferă
            butoi  canei  nea  Costică,   mima   loare.  Blestem ele  tale  îs  dă  nicio   caro  vm  acasă  doar  mai  rău  ca  la   eroare,  să  lase  1b  „latitudinea"  fite-   aici  ca   profesoară  de  banc
                                                                                                                               aurore
                                                                                                        căi-.ti  ins  „şcolat"  sub  alte
            aiureli   în  capu  lui   Valone !   valabilitate  ieus  blăstămat   dă   un  liotei,  pretinzând  spălat,  m incare,   nolem brlste),  dar  preoţim e  co  pe  dc   oficii  faţă   de  barbaii.   Ştie
                                                                         netragerca  „la  răspundere"  de  acţiu­
            Miera  frică  căi  semn  dă  dileală.   mic  cam  muşcat  din  ţîţa  mamii   nile  sau  salariul  lor,  ba   folosind   o  parte  nu  e  pregătită  pedagogic  să   iotul,  face  toiul,  are   bani
            Pastă  vro  cîteva  zile  iera  tîrg   aşa  că  blestem ele  tales  vacs  al­  drept  „argum ent"  pum nul  !  Aceasta   facă  faţă  sarcinilor  didactice  specifi-   dar  nu-s  legi  care  să-i  favo­
            marsn  mărginime  chestie  dă  tra-   bina  !  Măi  fată,  măi  manii,  Va­  nu  e  „europenizare"  ci  fuga  de  răs­  ,ce  pe  de  alta  e  insuficientă  num e­  rizeze  meseria  pe  care  o  prac­
                                                                         pundere.  M -aţi  auzit,  dragi  părinţi
                                                                                                        ric  şi.  de  ce  să  nu  recunoaştem   creş­
            diţien  clanu  oieresc.  Atunci  chi­  lone  (nu  uita)  nu  tul  judeci,   îl   ce  deja  încărunţiţi  şi  voi  ?  Sau  cel   tineşte  ca  in  spovedanie,  nici  prea
                                           judecă  numa  dumnezeu,  negrii                                                              tică  de  la  12  ani...
            tisem  ora  meciului  ăl  mare.  A-                          puţin  aţi  auz.it  strigătul  disperat  al   „căutătoare"  dc  dorinţi  şi  acţiuni  —
             veam  dă  făcut  vrio  3  transpor­  (n.  red.  Valone   aşa  îi  numeşte   copiilor 'voştri  :  „Noi  Vă  vrem .  dragi   şi,  se  pare  că  nici  trasă  ia  răsp u n ­  -Yu  vrea  bani,  nu  vrea  ni­
             turi  cu  Arou,  cu  marfă  păntru   pe  judecători)  şi  istoria  gherlelor   părinţi,  pe  am bii,  şi  m at  ales   eu   dere.  clar  de  cine,  to t  de  „foştii  no-   mic  de  la  Aura.  Vrea  doar
                                                                         dragoste,  cu  pace,  am bianţă  propice
                                                                                                        nienclaturişti  ecleziastici  ?".  Undo  eşti
             măritat  la  proşti,  la  ultimu  trans­  pă  unde  mo  îngălat  tablagii.  Cu   desăvârşirii  noastre  şi  im plicit  şi  a   tu,  sfinte  „I’opa  Tanda".  Dom nule   să  o  ajute,  vrea  să  nu  uite
             port  cobor  în  beci.  Lampa  lui   tine  nani  dialog  ios  retras  dîn   voastre  !!  !  T randafir  şi  ucenicii  Şcolii  Ardelene,   meseria  de  matroană  pună  ce
             aladin  în  labă.   Acasă  mişuna   afaceri   ştii  bine  iară  picnirile   C hiar  dacă  acest  strigăt  are  alte   ai  Şcolilor  şagunicne  chiar ?  U.ide   t'a  avea  posibilitatea  de  a-şi
                                                                                                        sînteţi  voi.  preoţi  şi  învăţători,  LU­
             numa  baba  Lala  o  mătuşă  mai   tale  atît  pă  mine  cît  şi  pă  Bă-   form e  verbale  şi  din  alte  dorinţi  ;  el   MINATOR!  AI  SATKLOU,  fără   da   deschide  propriul  ei  bordel...
                                                                         se  adresează  in  acelaşi  grad  dăscă-
                                           trinu  meşter  ne  lasă  sloi.   Cred
             dea  veche  da  lu  nea  caisă,  cio-                       lim ii  noastre.  Să  aducem   alături  de   care  n-ar  fi  existai  deşteptarea  Ro­  (Va  urma)
                                           că  ieşti  beteagă  la  scufiţă  şi  su­  ci  şi  preoţim ea  rom ână  (ortodoxă  şi   mâniei  !
             banu.  deo  vîrstă  cu  bunicu  ma-   feri  dă  sindromu  nefe !  La  revol­  catolică),  care  a  cerut  insistent  drep­  preot  învăţător  VAI,Eli  P.  OI.EA
             tusalemn.  Merg  la  butoi,  desfac  vere.  siniora  al  capone.  tul  de  educare   religios-m orală   in  (va  ur.ua)  *♦-****.* **   **.*+** + * Jţf+Jn +   *. f
                *   *    •
                 (  Urmare  din  pag.  1)  tă  etapă.  Dar  se  pare  că  noi  fa­  pe  termen  lur.g  un  scenariu  al   tabilizare.  Această  situaţie  se  va   chipuiţi-vă  că  in  curînd   griul
                                           cem  tot  ce  putem  pentru  a  ne   efectelor  imediate  şi  pe  termen   clarifica  în  mare  parte  cînd  sta­  însuşi  va  fi  mai  scump,  apoi  vor
            tul  fostului  lagăr  socialist  între   nune  singuri  beţe-n  roate.  Ape­  lung  al  unificării  cursului  valu­  tul,  care  este  proprietarul  a  90   creşte  salariile  celor  ce  produc
            10  şi  15  miliarde  dolari.  Aceste   lul  primului  ministru  pentru  or­  tar.  încercarea  este  temerară  şi   la  sută  din  economia  naţională,   pîinea,  chiria  şi  celelalte  chel­
            sume  pot  fi  acordate  de  BERD.   ganizarea  alegerilor  locale  piuă   analiştii  din  domeniu  nu  şi-au  va  alinia  preţurile  de  plecare  a   tuieli  pentru  magazinul  unde  se
            Dar  pentru  obţinerea  creditelor   la  15  decembrie  nu  a  avut  efect                  procesului  productiv  la  cele  in­  vinde  piinea  etc.  Influenţa  asu­
            sînt  cîteva  condiţii.  Cadrul  le­  asupra  opoziţiei,  şi  nici  chiar  a-               ternaţionale,  atunci  cînd  ener­  pra  preţurilor  este  deci  extrem
            gislativ  trebuie  să  fie  clar  orien­  supra  forţelor  politice  care  par­             gia  şi  materiile  prime,  indiferent   de  greu  de  stabilit,  ea  produ-
            tat  spre  economia  de  piaţă  şi  a-   ticipă  la  guvernare.  Parlamentarii   CRONICA    din  ce  sursă  provin  (internă  sau   cîndu-se  practic  in  lanţ.  Şi  dacă
            poi  sectorul  privat  trebuie  să  fie   liberali,  ecologişti  şi  chiar  unii            import)  vor  avea  preţuri  la  ni­  !a  piinc  este  aşa  de  greu  de  fă­
            cit  de  cît  conturat,  pentru  că   de  la  FSN  au  respins  cu  tărie                   velul  celor  practicate  pe  piaţa   cut,  ce  va  fi  la  un  automobil,  .1-
            din  totalul  capitalului  BERD,  60   această  idee.  Curios  dar  şi  preşe­              mondială.  Adică,  cărbunele  e-   colo  unde  intervin  mii  de  repere
             Ia  sută  este  destinat  finanţării   dintele  [lieseu  s-a  raliat  la  acest   PARLAMENTARA  nergeiic,  indiferent  că  provine  din   ce  provin  de  la  zeci  de  produ­
             proiectelor  din  sectorul  privat  şi   punct  de  vedere  şi  în  consecinţă             Polonia  sau  din  Valea  Jiului  va   cători.  Este  im posibil  să  spunem
             doar  40  la  sută  pentru  cel  de   data  alegerilor  va  fi  la  sfîrsitul              avea  acelaşi  preţ.  Economia  ro­  acum  că  o  Dacie  va  fi  800  do
             stat.                         lunii  ianuarie  a  anului  viitor.   conturat  încă  un  punct  de  ve­  mânească  va  trebui  să  concureze   mii  sau  i  milion  d?  lei  Oricum
              Rezultă  că  disponibilul  de  Ca­  Vor  putea  aceste  partide  să  des­                 CU  cea  mondială.   Dar  să  mai   un  lucru  este  clar,  un  automobil
             pital  al  băncilor  implicate  în  re­  făşoare  o  amplă  campanie  elec­  dere,  păreri,  izolate  şi  timid  ex­  dau  un  mic  exem plu  a  scumpirii   produs  la  Piteşti  în  aceste  con­
             forma   economică  a  Estului   e   torală  în  toiul  iernii ?  Nici  po­  primate  au  relevat  dificultatea   în  lanţ  provocate  de  unificarea   diţii  va  fi  mai  scump  ca  unul
             limitat,  iar  „foamea”  de  capital   meneală.  Ele  nu  vrut  ca  alegeri­  şi  complexitatea  subiectului  pus   cursului  valutar.  Aţi  văzut  că   produs  îr  Italia  sau  Germania
             a  acestei  zone  este  foarte  mare,   le  să  aibă  loc  mai  spre  primă­  in  discuţie.  Dai  să  încercăm  to­  primul  produs  cc  s-a  aliniat  (cu   (ca  să  nu  mai  vorbim  de  Japo­
             ceea  ce  a  generat  deja  o  verita­  vară,  pentru  ca  greutăţile  uşor   tuşi.        aproximaţie)  la  piaţa  mondială   nia)  şi  atunci  te  întrebi  cine  va
                                                                            Primul  efort  care  va  fi  simţit
             bilă  cursă.  România  a  fost  me­  previzibile  pe  care  le  va  întîm-   de  noi  toţi  chiar  din  zilele  ur­  a  fost  benzina.  Efectele  sînt  din­  mai  cumpăra  şi  asa   amărîta
             reu  dezavantajată  în  această  cur­  pina  populaţia  în  această  iarnă   mătoare,  va  fi  o  creştere  a  preţu­  tre  cele  mai  neaşteptate.  Discu­  „Dacie".
                                                                                                                                        Este  clar  că  economia  româ­
                                                                                                        tam  zilele  trecute  cu  un  brutar
             să.  Chiar  în  paginile  acestei  pu­  să  îndepărteze  electoratul  ele  cei   rilor.  Acest  lucru  se  va  realiza    nească  este  silită  să  se  alinieze
             blicaţii,  am  arătat  de  mai  miiilc   care  guvernează.  Pentru  că  este   pe  două  căi,  ura  reală  şi  una  ar­  particular.  El  producea  pîinea  cu
             ori,  efectul  nefast  pe  care  îl  arc   ştiut  lucrul  că  întotdeauna  cei   tificială.  Ridicarea  dolarului  la   25  Iei/kg.  Dar  scumpirea  păcureî   la  startul  unei  curse  pentru  care
                                                                                                                                       nu  este  încă  pregătită.  Dar  tre­
             asupra  economiei,  propaganda  ne­  care  conduc  sînt  vinovaţi  de  toate   cota  de  180  ici,  scumpeşte  de   cu  care  produce  piinea  aduce  un   buie  să  se  alinieze  pentru   că
             favorabilă  pe  care  o  fac  unii   ielele.                 trei  ori  toate  resursele  materiale   spor  de  8  lei/kg.  Asta  este  nu­  nu  putem  intra  in  Europa  doar
             „ambasadori”  tîe-ai  noştri  Prin   Dar  ce  pierde  România  prin   şi  energetice  care  sînt  legate  de   mai  contribuţia  directă.  Dar  a-   cu  consumul  ci  şi  cu  producţia.
             străinătate.  De  asemeni,  impor­  această  amina--.? ?  Probabil  clau­  importuri.  Este  insă  greu  de  pre­  pare  şi  cea  indirectă.  Făina  se   Economia  românească  sc  află
             tanţa  unor  gesturi  politice  este   za  naţiunii  relei  mai  favorizale,   văzut,  de  estimat,  acest   efect,   va  scumpi  pentru  că  şi  moara   la  răscruce  de  drumuri.  Dar  dru­
                                                                                                        unde  macină  griul  va  avea  chel­
             mult  sporită  de  efectul  lor  in   pe  care  ne-o  tot  promit  ameri­  pentru  că  procentul  de  partici­            mul  pe  care  poate  să-l  aleagă
             occident,  fată  spre  exemplu,  or­  canii.  Pierdere  care  ne  va  afec­  pare  a  resurselor  din  import  în   tuieli  mai  mari  (energia  electri­  este  unul  sin gu r:  cel  al  concu­
             ganizarea  alegerilor  locale  în  a-   ta  cu  cîteva  sute  de  milioane  de   totalul  producţiei  diferiţilor  a-   că  va  fi  mai  scumpă),  apoi  tran­  renţei  cu  piaţa  mondială.  Dru­
             cest  an,  ar  fi  avut  o  importanţă   dolari.  Şi  dacă  ar  fi  numai  asta   genţi  economici  c  greu  de  sta­  sportul  (griului,  făinii,  plinii  etc.)
             majoră  în  formarea  unei  ima­  şi  ar  fi  suficient  dar  credibilita­  bilit,  deoarece  această  participare   va  fi  de  trei  ori  mai  scump.  Una   mul  este  lung  şi  greu,  iar  par-
             gini  favorabile  in  occident,  în   tea  României  în  exterior,  foarte   poate   să  fie  directă  sau  indi­  peste  alta,  brutarul  meu  a  a-   curgîndu-1  populaţia  va   suferi
             situaţia  in  car •  ţările  vecine  cum   şubredă,  va  nai  primi  o  lovitu­  rectă.  Din  această  cauză,  cred  că   preciat   că  trebuie  să  dubleze   m ult  timp  de  foame  şi  frig.  Dar
             ar  fi  Bulgaria  sau  Folonia  au  or­  ră.  Dar  asta  c,  ec  să  faci.  unele  preţuri  vor  creşte  pe  căi   preţul  pîinii.  Şi  asta  fără  să  a-   la  capătul  lui,  poate  ne  aşteaptă
             ganizat  alegeri  generale  in  aceas­  Dar  să  încercăm  să  schiţăm  şi  artificiale  pentru  o  aşa  zisă  ren­  diică  un  spor  de  beneficiu,  în­  bunăstarea  şi  fericirea.
   1   2   3   4