Page 1 - Calauza_1991_94
P. 1
CONSTITUŢIA INTRE „DA“ şi „NU"
Textul care atunci a fost cu
en oN iC A greu acceptat, acum a fost
considerat ca periculos. Asta
pentru că intre timp eveni
mentele din Iugoslavia au de
generat in război civil, iar în
parlamentară ţară a apărut prim a încercare
pe faţă, de separare, cea din
în preajm a comemorării aşa zisa Ţară a Secuilor. M ulţi
tragicelor zile din decembrie au apreciat că textul nu o-
1989, cind preţul libertăţii a feră suficiente garanţii pentru
fost zeci de vieţi nevinovate, integritatea teritoriului naţio
poporul român este chemat ea nal. Discuţiile pe m arginea a-
prin votul săli să dea viaţă mcndamentului au durat două
legii fundam entale a ţării. zile. Reprezentanţii U.D.M.R.
Adunarea Constituantă s-a au reacţionat violent."'E i au j
întrunit pentru prima dată fost susţinuţi de liberali, ţă- I
la 11 iulie 1990. De atunci au rănişti şi evident de cele- I
trecut 16 Juni. Constituţia lalte m inorităţi. Parlam entarii !
României s-a născut greu. Nu U.D.M.R. au am eninţat din
odată tensiunea din Consti nou cu părăsirea Constituan
tuantă a atins cote periculos tei cu gravele consecinţe po
de înalte. în ultim ele zile, litice ce vor decurge de aici.
s-a făcut o curăţire a textu Preşedintele Iliescu, aflat în
lui de mici greşeli gramaticale Franţa a trim is un mesaj
sau de corelare a textelor. Cu Constituantei, invitînd parla
acest prilej, un grup de par m entarii la înţelegere şi în
lam entari I’.S.N. au cerut re ţelepciune.
deschiderea discuţiei pe m ar In această situaţie, Frontul,
ginea articolului care. con a cedat şi textul a răm as ne
dam na instigarea printre al modificat, cu riscurile care
tele la „separatism teritorial". pot decurge de aici. Concesia
S-a solicitat eliminarea cu- făcută U.D.M.R.-ului a fost pînă
vîntului „teritorial" astfel in la urm ă inutilă, pentru că
cit orice form ă de separatism
„Sînt manechinul cel mai bine plătit din lume... să intre sub incidenţa legii. (Continuare în pag. a 2-a) Eu zîmbesc mai frumos decît Dl. Iliescu.»
Se zvoneşte că Ia apropia
tele alegeri care bat Ia uşă,
urm ătoarele partide politice
vor candida pe liste comune:
Uniunea Democratică a Ma
ghiarilor din România, Parti
dul de Uniune Naţională a
Românilor şi Partidul Româ
n
Scîptâmînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ANUL II • Nr. 94 • 1991 | 4 pagini 5 Iei nia Mare.
i Capitalismul începe la Istambul
Nicolae Ceauşescu — aşa cum l-am văzut eu
\
Toate drum urile românilor duc
Ceauşescu poseda puternice calităfi de hipnotizor.. * la Istam bul ! Cam acesta este Din curiozitate, încep un raid
abuh-
prin magazinele în' care
i gîndul care te însoţeşte prin
«
I Oricît vi s-ar părea de incre primele experienţe asupra ,şi organizator de bordeluri so- ■ marele oraş al Turciei. La fie- MARIANA PÂNDARU
dibilă afirm aţia din titlu — psihicului său au fost făcute ioase pentru puşti şi cerşetori. I care pas întîlneşti oameni defo ---- :----------.— .------------
j vă rog să nu modificaţi nimic de un gardian la închisoare. îi aşeza unul lingă altul — J limbă şi de-un neam cu tine... (Continuare în pag. a 2-a)
I — Ceauşescu era un hipnotizor Tipul era un mare anticomu N.C. mic şi slab, Jan — înalt | T»
• deosebit care-şi utiliza forţa nu- nist şi ca să-şi bată joc de şi costeliv, cu ochiul sting al- *
| mai în cazuri ieşite din nor- N.C. îl hipnotiza şi îl obliga sub bit puţin într-o bătaie din ma- |
» mal, cazuri de pericol evident puterea conştiinţei lui sâ de hala şi îi punea să m ărturi- *
î la securitatea -lui personală. La clare că el nu este N.C. ci un (Continuare fa pag. a 2-a) |
, o vînătoare a şi m ărturisit că oarecare Jan, hoţ de buzunare Ne sene un hol
lumea interlopa^ 9
Violată la 9 ani „Din guma de la chiloţi miam făcut praştiei*
I La Cambridge în Anglia a fost nominalizat Ideia deal face pe nea Costică steluţe trei zile la rînd can nunta
de tatăl ei... I Omul Internaţional al anului 1991 — 1992 mă ardea pă dinăuntru ca focu zamfirei. Sictir Valone că iar o.
Ghenei păi mai păcătoşi dintre
iei razna cu prostioare bune păit-
Aflăm din surse oficiale că „EDITORIAL and Advisorj
I Boards of the International Biographical Centre" a confir m uritori ! începuse sămi fete tru fetiţele neconsolate dă la
mintea un plan, da încă plutean
(II) I mat nominalizarea ca OM AL ANULUI pe anul 1991—1992 ceţuri londoneze ca o curcă beată (Continuare în pag. a 2-a)
— a d-lui Valeriu Bârgău, scriitor şi editor roman.
giu conştiincios ondopase cu
Liana, fetiţa de nouă ani, în dă m ahmureală după ce un ga 5 RAF VALONE j
cepu din nou să plîngă. Presim
ţea că se va întîm pla ceva rău.
_ Toanto, dezbracă-te, uite
aşa ca mine, şi beţivul începu Unii îşi îneacă necazul în băutură, alţii în... femei...
să-şi dea totul jos de pe el.
Liana îşi dezgoli trupul dur La stabilimentul lui Madam ţipe au casele, Madam Aura ţiganu' Valone lui şefu’j care
duliu şi trem urînd de frică nu Aura ajung cu greu. Ploaia şi să le iniţieze cum e cu tarifele ne dădăceşte mereu : „Fiţi u-
se putea abţine din plîns. Beţi răceala m i se strecoară în oa Intîmplărî de la
vanul se apropie şi-ncepu să o se. Numai gîndul că voi ajunge şi cum se procedează pentru a m ili dragi colegi, nu intraţi ni
nu le călca potera, cum să le
sărute ca o fiară muşeînd-o de la căldurica sufletului unei fe casa .cu dame căieri cu legitimaţia intre de
titisoarcle care abia se ridica- tiţe, mă £ace să mai trăiesc. asigure securitatea personală fe gete, nu bateţi cu pum nul de
T ‘ D.M. telor împotriva unor sadici care cît pe duşmanul care ridică
Toate-s scumpe, mai bine mergi, se parc că ai mai scăpat de se pot strecura sub înfăţişarea pumnul, intraţi cu sufletul îns
pe jos o jum a’ dc oraş decît griji şi necazuri... unor blînzi, în stabiliment. pre fiecare suflet pe care îl
(Continuare în pag. a 2-a) să dai cinci foi la un taxime- Madam Aura e în toiul unor Pînă una alta — întreb care intilniţi, la fiecare suflet pe
trist. convorbiri cu două tipese din fete sînt libere si. gorila fără care-l solicitaţi..." Auzi ce aiu
A m momente cînd sînt în blonde. Beau cafele şi fumează nume îm i arată cu degetul uşa reală ! Să intru cu sufletul în
* răit de tot şi dacă n-ar fi Ma ca toţi dracii, sau mai bine zis din capătul coridorului. Nici tre degete la o curvă meseriaşă!
s dam Aura cu bucuriile ei pen ca toate drăcoaicele. Greu aflu o vorbă. Parcă ar fi o bucată Bătrînul meşter s-a cam seni
\ tru bărbaţi, poate mi-aş pune dc la una din gorile (căreia îi de exploziv de care se feresc lizat, ori nu mai poate ! Deschid
că
ştreangul da gît. In fond
ce
dau un pacheţel de Kent)
cu toţii. Şi aşa am chef
de
uşa şi o maimuţică neagră şi
\ mi-a rămas mai lesne pe lumea Aura vrea să se extindă şl la senzaţii tari, aşa că bat la uşă fierbinte îmi sare la piept. Mi
\ asta decît sufletul unei femei, l., oraş mare, plin de studenţi, şi intru triumfător, doar sînt roase iute şi încă nu-mi stă i-
din care poţi să „bei", în care
bun aducător de ba n i; moldo
\ poţi să-ţi vezi chipul cătrănit venii sînt iubăreţi mai ceva gazetar în documentare. Aici nima de frică.
n-am chef să ascult de vocea
şi după ce te-ai uitai odată, ţi decît ţiganii şi tătarii. Cele două Bătrînului Meşter (cum îi zice (Va urma)
(B.O., ţăran)
■ \ (D.R., strungar)
■ \ — Ai putea să-mi explici Revoluţia a intrat pe poarta operei (IV)
şi mie, cum c cu economia
■ I asta de p ia ţă ? i
Doamna Aurora Vasilescu, mă
: \ — După m ine ar fi cum ai . întîm pină, c u : „Doamne, cit s-a voluţionari — civili. Serviciul l-a
\ da un cal pe o mîrţoagă. Mîr- m ai tras în 17 decembrie 1989*. CORESPONDENTĂ DIN TIMIŞOARA început la ora 7,00. A venit pe
ţoaga peste cîţiva ani, poate f jos, pe traseul obişnuit. A fost
\ deveni arm ăsarul din poveste, , Personaj simplu, doam na Auro controlată de fel de fel de ci
ra, care a stat,
org Sn şir la
După retragerea... paşnică
: \ sau poate da ortu popii î poartă şi în cabina de telefo- tras. Nu ştiu nici alţii. Dar a- armatei, Opera a fost, literal a vili, dintre care' mulţi, chiar
cum îmi vorbeşte despre 21 de
NICOLAE PlRVU
pjgţă, a-are do unde. şti cipe a cembrie m m ente asaltată şi cucerită de re (Continuare în pag, a 4-a)