Page 2 - Calauza_1991_94
P. 2

c ă l ă u z a m   m .  - m m - * * w i


                           BUÎ<S        A     (XXXXV)                          Violată  la  9  ani  de  tatăl  ei...                    rău,  zise  fetiţaplîngîfld.
                                                                                                                                          —  Taci  cucvă  ţi -o  -tovi.  an
                                                                                                                                        timp  ce  îşi  freca  orgafiuF  băţos
               CURSUL.  VALUTAR.  Dolarul                                        (Urmare  din  pag.  1)   mari,  desfăcindu-le  cu   mîmile.   de  cel. al  fetiţei,  Ea  de  durere-se
             S.U.A  cunc'aşte  o  evoluţie  des­                                                          Beţivanul  se  excitase  la   culme   tot  trăgea  de  fundukţ.splingiad.
             cendenta  pe  pieţele  valutare  in­  BURSA  NEAGRA           seră...  Fetiţa  începu  să  plîngă  şi   şi  începu  să  mugească  ca  un  taur   După  un  timp  himemil   cedă
              ternai ioiinle  în  raport  cu  m ajo­                       mai  tare.  El  s-o  facă  să  tacă  îi   fioros.  Fetiţa  speriată  de  cele  ce   fiind  bruscat  puternic ■; de-  bestia
             rita te a   principalelor  valute  con­  1  $  =   270—275  lei   trase  cîteva  palme,  ameninţînd-o   i  se  întimpla  nu  scotcam ici  un   umană  caro  era  tatăl  ei.
              vertibile.  continuind  să   răm ină   1  DM   130—140  lei  că  o  omoară  dacă  mai  scoate  un   cuvînt.  Beţivanul  se  puse  dea­  —  Au,  zise  fetiţa  şi  leşina,  căci
             ■puţin  atractiv  datorită  slabelor                          cuvînt,  apoi  îşi  continuă  treaba   supra  ci  spunindu-i :  o  pătrunse  brusc  şi  puternic,  fără
             -perform anţe  ale  economiei  amc-                           începută,   sărutînd-o  cu  foc  pe   —  Desfă  picioarele,  şi  ea   se   milă,  mugind  ca  o  fiară.
             ■ rieane.                                                     tot  corpul.  Fata  speriată   spuse   supuse  în  tăcere.     Bestia  umană  nu  ţinu  eoni  că
                •   1  S   1.6015  DM  (21.  XI.  '01)   NOILE  PREŢURI  LA  MOBILA  —  Mă  doare  tăticule"  dar  el  se   El  îşi  luă  bărbăţia  făloasă  şi   fetiţa  leşinase.  Cu  atît  mai- bine,
                                            —  un  dorm itor  93 528—253 536  lei  răsti  la  ea  —   „Taci".  Ajunse  cu
             _!a  bursa  din  New  York.    —  o  sufragerie  50 000—205 000  lei                        incertă  să  o  introducă  între  pi­  stătea  liniştită !  Nu-1  mal deranja
                •   Uncia  de  aur  are  o  fluctuaţie   —  mobilă  de hol  48 000—80 000  lei  sărutul  la  vulva  micuţă  a  feti­  cioarele  fetiţei  care  plingea.  Ili-   în  delirul  Iui  sexual.  Numai  cind
                                                                           ţei  caro  sc-nfioră  brusc  simţind
                                                                                                          mcnul  nu  cedă  şi  bărbatul  se  c-
              intre  350.00  £  şi  -105,80  S.  —  un  scaun  de  buc.   1700  lei  că  limba  părintelui  rătăceşte  ca   nervă  şi  înjură.  ejacula  încetă  şi  se  potoli...
                •   I.ista  cursurilor  de  schimb  in   —  un  taburet   1000  lei  nebună  printre  labiilc  mici   şi  —  Au  tăticule,  mă  doare  tare  (Va  urma)
                                            —  o  bibliotecă,  cel  puţin 95 000 lei
              lei.  stabilită  de  B.N.II. :  •   Mobilă  dc  lux,  produsă  de  Tg.
              1  dolar  S.U.A.  —  179—180  lei
                                               Mureş :
              1  mmvă  germană  —  110—110  lei   —  sufragerie  „Baroc"  580 000  ici
              1  franc  Lance/.  —  3'2—33  lei   —  dormitor  „l-d  10"   440 000  lei  „...Din  gume  de  la  chiloţi  miam  făcut  praştie i“
              1  liră  italiană  —  0.H—P.lo  lei   Cine  arc  bani,  să  cumpere !
              J  franc  eleveţian  —  122—125  Ici                 II.B.
                                                                               (Urinara  din  pag  1)    red. inlr-o maghiară aproxim ativă:   coma*da  jos  textila  căs  un  lord
                                                                                                         fără  tată  şi  fără  mamă).  Şi  cine   carmino  galante,  am  dezbrăcate
                                                                           m măsiiie,  imi  şopteşte  din  trom­  putea  să  joace  rolu  lu  Sandokan   bucată  cu  bucată  uşurel  printre
                                                                           pa  lui  eustache  glasu  dă  am anta   Tigru  malaieziei  in  caz  de  troz-   suspine  şi  pupături  iară  bichineii
                    Capitalismul  începe  la  Istambul                     vlăguită  (n.  red. :  Valone  c   un   neală  la  o  adică  decît  Valone !   i  iam  tras  jos  cu  dinţii,  de  gumă
                                                                           poet  înnăscut,  un  adevărat  stilist   Neam  urcat  pă  căruţă  icu  şi  Ana   ca  de  praştie  !  Termină  cu  pros­
                                                                           al  lumii  interlope,  un  pictor  u-   (aşa  o  chema  pă  neconsolată),  în­  tiile  Valone,  termină  odată !  A-
                    (Urmare  din  pag.  1)   vremea  prin  ţară,  ce  .mai  o  pe   neori  naiv  care  descoperă  în  lim­  cărcăm  la  B.  tot  ce  putem   in   m anlş  din  urechi,  glasu  ăla  vlă­
                                            acolo ?"                       ba  română  prilejul  unic  al  unor   cotelu  zburător  şi  cind  sontin-   guit  caremi  spuseseşi  m atale  Bă-
             ■  denia  le  sufocă,  te  oboseşte chiar,   Undeva  pe  bulevardul  princi­  invenţii  literare,  ce  ne  dezvăluie   dem  iacătă  câ  apare  proprietarii   trîne  Meşter  car  fi  num ită   dă
              la  un  moment  dat.  Trebuie  să   pal  il  cunoaştem  pe  Horst  .lung.   o  limbă  nudă,  eliberată  dc  com­  femeii.  Circu  clulchi  nu   alta.   filozofi  alteregou  (nota  Bătrînu-
             f  devi  nepoliticos  ca  să  mai  scapi   E  neamţ,  din  fosta  R.D.G.   şi   plexe !),  iţi  plictiseşti  martorii,   Ala  so  pleznească,  ieu  mă  bag   lui  Meşter  către  cititori :  am  a-
             ;  de  insistenţele  celor  care  te  im-   vinde  încălţăm inte  in  faţa  ma­  dă  din  manivelă  Ia  acţiune  dornic,   in  ioc,  eavaleru  dreptăţii  care a-   vut  cu  Valone  mai  multe  discu­
             i  bie  să  le  vizitezi  magazinul,  să   gazinului  de  care  aparţine :  „Sînt   dă  din  manivelă.  OCHE1   mo­  părâ  femeile,  animalele  şi  copii   ţii,   descoperind  ia  el  o  inteli­
             j  probezi,  să  cumperi...     aici  de  15  zile.  Am  venit  pentru   lani, ii zic, dau ! Nea Costică îşi tră­  ca  Zoro  nu  alta,  îl  altoiesc  pu­  genţă  nativă  deosebită,  şi  intr-
                într-un  prim  magazin  il  cu-   că  am  în  Istambul  un  frate  şi   sese  o  sculă  pă  roţi  faină  rău  ganţ   ţintel  pă  mirlan  citindui  din  co-   adevăr  Ia  una  dintre  discuţii  cind
             j  noşti  pe  Aurel  Stana,  pensionar   pentru  că  fabrica  iu  care  am  lu­  gliibir,  un  Mercedes  dizăl  dă  la   du  m ânerelor  elegante  dă  la  pa­  îmi  povestea  de  „glasurile"  care
             j  din  Bucureşti,  care,  de  două  luni,   crat  a  dat  faliment.  Dar  nu-mi   un  neamţ  dus  cu  plutan  ReFe.   gina  că,  cu  o  femeie  poţi   face   ii  şoptesc  dc  multe  ori  cum
             I  lucrează  ca  vînzător  aici.  la  turc.   place  deloc.  ’Abia  aştept  ca  fa­  Pentru  obiect  a  cotizat  5000  dă   nişte  lucruri  mult  mai  lăsate  dă   să  procedeze  in  anumite  împre­
             î  „Ce  să  fac,, să  tai  frunze  la  cîini   brica, să  se  redeschidă  şi  eu  să   bălceşti,  şimi  dam  in  ceasu  morţii   la  Dumnezeu  decît  săi  strici  por-   jurări,  i-am  pomenit  ceva  des­
             I  prin  Bucureşti  şi  să  aştept  pen-   mă  reîntorc  acasă".  că  butoiu  cu  moloz  (n.  red.  V a­  tretu  !  Larn  lăsat  vorbind  singur   pre  teoria  alter  ego-ului  fiecă­
            .  sia  aia  mică .pe  care  o  am ?  Aici,   Pe  acelaşi  bulevard,   intr-un   lone  se  referă  la  banii  ascunşi   pă  animal  şi  fuguţa  la  machi-   ruia).  Prileju  dea  lovi  in -econo­
            |  turcii  imi  dă  masă,  casă,  iiaine   magazin.  îl  cunosc  pe  Korcsi  Fe-   în  butoi)  scade  la  cîntar.  Dă  la   netă.  Sfîr  Fitibaldi  nu  alta  pînă   miile  lu  nea  Costică  so  ivit  min-
            f  şi  80  dolari  pe  lună.  Tot  e  ceva,   renk.  îm preună  cu  fratele   său   mercedesu  lu  nea  Costică   mio   la  reşedinţa  clanului  dă  oieri  în   dean  (n.  red.  intr-o  maghiară  a-
            I  nu 1“  Mai  încolo  sîntem  opriţi  de   a  deschis  acest  magazin  în  care   rămas  o  am intire  can  filme  cu   mărginnne.  Ce  să  vă  spun  cap ă   proximativă ;  imediat)  cind  cio-
              o  româncă  tînără   şi  frumoasă,   găseşti  pielărie,  tricotaje,   aur.   Şeherezada.  Cum  a  fost,   vorba   drum damicela o  ţinuto  numan-   banu  şio  adus  acasă  un  echipa)
              Valcria  Apostol,  care  ne  îmbie   „Sînt  de  mulţi  ani  aici.  Aproape   ardeleanului ?!  O  nepoată   d'a   trun  plîns  cu  sughiţuri  şi  cur­  dă  zidari  şi  alţi  responsabili  dea
              să  vizităm  magazinul  unde   lu­  că  mi-am  uitat  şi  limba.   Ala   ciobanului  plecase  dă  la   băr­  geau  la  şoricei  din  ochii   fru­  lu  meşterul  Manole.  săi  zidească
              crează  ea :  „Sînt  aici  îm preună   descurc  tot  mai  greu  în   ma­  bat,  cala  o  batea  plus  dă asta  iera   moasei  că  mă  lovisen  inima  cu   cocina  pântru  automobilu  nem­
              cu  soţul.  Mai  avem  trei  zile  şi   ghiară...  Dar  imi  place  aici.  în   dă  o  gelozie  monstră.  leu   cu   sentiment !  Am  cărat  bagajelen   ţesc.  Garaj  dă  lues  cu  apă  şi  ca­
             -  plecăm.  De  casă  ne-am  descurcat   a fa ră . de  magazin  mai  lucrez  şi   iampreună  trebuia  să  dăm   fu-   casă  unde  în  afară  de  baba  Lala   nal  încălzire  şalte  m arafeturi  să
              noi.  Am  stat  la  hotel.  Vin  unii   ca  recepţioner  la  un  hotel.  Viaţa   gula  pînă  la  B.  unde  iera  domi­  nu  iera  nimeni,  am  luato  pă  A-   se  sim tă  bine  jum ătatea  dă  mi­
              dintre  ai  noştri,  români,  şi   ne   mea- se  petrece  între  hote)  şi ma­  ciliul  conjugal  să  aducem  lucru­  niţan  braţe, şi  direcţian  dorm itor   lion  în  iei  !  Băieţii  dă  veniseră
              jicnesc.  Ne  spun  „Vă  place,  hai   gazin  !              rile  iei  acasă  la  nea  Costică  că   săi  arăt  ieu  ce  înseamnă  un  băr­  la  lucru  erau  încărcători  frun­
              v-aţi  m ăritat  cu  turci..."  dar  noi                     fetiţa  rămăsese  dă  mică   pisică   bat  ce  preţuieşte  o  femeie  sen­  taşi.  iam  prins  pă  doi  cum  dau
              ne  vedem  de  treabă...  Cum   o          (Va  urma)        orfană,  nincen  opu  eiş  oniu  (n.  sibilă  şi  necăjită.  Nu  iam   dat  tîrcoale  la  pivniţa  Iu  nea  Cos­
                                                                                                                                        tică  săi  salte  dă  molan.  Atuncia
                  ■ ■ ■ ■ . ■ ■ ■ ■ . ■ ■ ■ . ■ ■ . . . ■ ■ ■ ... . ......... . . . . . . .  ■ ■                                        Valone  o  intrat  în  priză  directă,
                                                                                                                                        ultima  repriză  eliberaţi  :ringu!
                  Cea  şescu  poseda  puternice  calităţi  de  hipnotizor ...                           lui  N.C.   El  a  mai  hipnotizat   chestia  cu  lucratu  acoperit  ce  -vo
                                                                                                        destule  persoane  în  timpul  vie­
                                                                                                        ţii...                          spuneam   ieu  cu  cevan -urm ă.
                      (Urmare  dic  pag.  Ij  tor  doi  colegi  —  psihicul  său   Din  acel  moment  —  N.C.  a   A.  dar,  despre  calitatea  asta   Fraierii  trebuia  să  muşte   din
                                              s-a  opus  cu  înverşunare  forţei   fost  trecut  la  izolare.   Mulţi   de  hipnotizor  a  lui  C.  n-au  ştiut   momeală  ca  peştişorii  şi  pentru
                 sească  şi  să-şi  declare  fiecare   iradiate  de  gardian.  Efectul  a   dintre  gardieni  au  crezut   că   multe  persoane.  Chiar  şi  cele   un  bacus  şo  fiolă  cu  lichid   dă
                                                                                                                                        motor  (n.  red.  autorul  se  referă
                 biografia  celuilalt.  Aşa  ajungea   fost  surprinzător :  N.C.  a  reuşit   tînărul  mic  de  statură  ar  lucra   care  aflaseră  întimplător,  se  în-
                 Jan  să  m ărturisească  în   faţa   să-l  facă  pe  gardian  să  m ărtu­  cu  Necuratul   care  ar  vicleni   doinu  de  veridicitatea  posibili­  Ia  vin)  o  buclariseau.  Zis  şi  fă­
                                                                                                                                        cut,  coaptă  binen  mansarda  cu
                 gardianului  că  e  un  tînăr  lup­  risească  de  faţă  cu  ceilalţi  doi,   gîndurile  şi  faptele  oamenilor.   tăţilor.   Mnurer,   dacă  ar  fi   idei  dă  geniu,  fructa  o  rodii  1  —
                 tător  bolşevic  (aşa  îi  obliga  sub   că  el  era  cel  care  îi  urmărea   Au  făcut  o  legătură  între  ne­  cinstit,  ar  putea  recunoaşte  u-
                 transă).                     pe  gardienii  care . pentru  a  cîş-   credinţa  afişată  a  comuniştilor,   ncle  întim plări  pe  care   le-a   Prind  momentu  cind  mă  tri­
                  Ceauşescu  era  un  orgolios  şi   tiga  un  ban  în  plus,  acceptau   între  ateismul  lui  Lenin  şi  le­  comis  sub  hipnoză.  Şi  Bodnă-   mite  nea  Costică  săi  omenesc  pă
                                              să  aducă  pachete  sau  mesaje   gătura  lor  cu  Dracul !  raş  a  ştiut,  l’acepa.  Vă   mai
                 intr-una  din  zile  cind  a  sosit   de  la  rudele  deţinuţilor  ori  de   Nu  numai  unele  documente   scriu  cu.  zidari  cu  oarece  tărie,  scot  coreu
                gardianul  pentru  a-i  pune   să   la  avocaţii  apărători  ai  aces­  de  la  închisoare  grăiesc   des­  N.IÎ.:  Cu  asta  chiar, că  ne-aţi   dă  Ia  butoiu  vrăjit  şindes  la  pa­
                - repete  mascarada  în  faţa  al­  tora...               pre  această  calitate  psihică  a  dat  gafa.  Ieşiţi  odată  la  iveală!  chete  cu  albaştrii...
                .• .v r r r ^ r .v .v A v v v .v c .v .- .v .s v . - .w  .v r r A V .v .v .v v ./ A V V .v .v j '/ . v v . - .v v v s w  .- .w  r i r i - i V .- i '. v .v .w  .w  .v .W  A W  .w  .w  v .W  N  (Va  urma)
               •   * • * • * • * • * • *  • * • ♦ • » • * • * • * •  •  ♦ • * • * • * • * • * • * • * • * • * • * • * •  ‘ • * e * # * » * e * e * e * # * « * # * « * » * #
                 (Urmare  din  pag.  I)     şit,  stabilitatea  politică  internă   suferit  inai  întotdeauna  în  cursul   prin  faptul  că  4  membri  ai  Gu­  tîrziu  opţiunea  lor  ca  trădare  şi
                                            este  asigurată  tot  prin  Constitu­  istoriei  şi  anume  acela  dc  a  fi   vernului,  liberali,  au  votat  îm­  sc  va  debarasa  de  un  partener
              parlamentarii  aparţinind   a-   ţie,  care  legitimează  ordinea  de   mereu  în  opoziţie.  Ei  mai  au  un   potrivă.  Este  greu  de  înţeles  cum   imprevizibil  şi  ..neloial.   -Gestul
            1  cestui  grup  au  votat  împotriva  drept  şi  instituţiile  menite  să  o   motiv,  acela  că  această  Consti­  un  membru  al  Guvernului   îşi   lor  a  fost  receptat  nefavorabil  de
            •  Constituţiei.                apere.                         tuţie  este  republicană,  iar  for­  poate  îndeplini  misiunea,  atîta   electorat,  care  se  pare,  a  înţeles
               Cind  s-a  adoptat  de  Constitu­  iată  doar  trei  din  nenumăra­  maţiunea lor  este pro-monarhistă.  timp  cit  el  este  împotriva  legii   importanţa  Constituţiei,  ceea  ce
              antă  procedura  votului  nominal,   tele  motive, care  impuneau  adop­  Mai  interesant  este  votul  libe­  fundamentale  a  ţării,  mai  ales   ar  putea  să  le  aducă  o  drastică
              partidele  de  opoziţie  au  protes-   tarea  cu  maximă  urgenţă  a  a-   ralilor.  Aceştia,  după  cum   sc   cind  eşti  şi  ministru  al  Justiţiei.   scădere  de  popularitate  ;a(ît  în
            l  tat  vehement.  S-a  spus  atunci  că   cestui  act  fundamental.  Pe  bună   ştie  s-au   angajat  nu  cu  mult   Motivul  invocat  de  d-1  Cîmpeanu   alegerile  locale  cit  şi  la  cele . ge­
              se  violează  intimitatea  votului,   dreptate  te  întrebi  atunci  ce  mo­  timp  în  urină  în  guvernarea  ţă­  este  extrem  de  subţire, nejusti-   nerale.
              că  cel  ce  votează  trebuie  să  răs-   tive  au  putut  să  invoce  cei  care   rii,  intrind  in  coaliţie  cu  F.S.N.  ficînd  în  nici  un  fel  opţiunea  dc   Este  posibil  ca  P.N.L.  să   fi
            i  pun<lă  pentru  obţinerea  iui  doar   au  votat  împotrivă,  asumîndu-şi                 vot.  Este  evident  eă  ci  au  votat   dorit  să  iasă  din  actuala-coaliţie,
            '  in  faţa  propriei  conştiinţe.   Si-   imensa  răspundere  dc  a  pune  în               împotrivă,  pentru  că  nu  vor  să   simţind  că  actuala  criză  econo­
            ;  gur  există  un  simbure  de  ade-   joc  însăşi  destinele  ţării.   Dar                 pară  înregimentaţi  de   steagul   mică  nu  este  d e. suprafaţă .şi .că
            j  văr  în  această  poziţie,  dar  pe  de   să-i  luăm  pe  rînd.   c r o n ic a            F.S.N.  O  ură  de  neînţeles   nu­  popularitatea  actualei  forţe  Mc
              altă  parte,   parlamentarul  este   Grupul  U.D.M.R.  a  votat   în                       tresc  liberalii  împotriva  Frontu­  guvernare  va  -scădea  -vertiginos.
              reprezentantul   acelor  cetăţeni   bloc  împotriva  Constituţiei.  Mo­  PARLAM ENTARA     lui,  ură  ce  parc  a  spori  pe  zi  ce   Acest  lucru  este  însă  evident  o
            -  care  l-au  votat,  şi  poate  că  aceş­  tivaţia  lor  este  simplă :  nu  sînt          trece.  Această  ură  şi  teamă  de   dovadă de  laşitate,  caro va Ai .ta­
              tia  au  dreptul  să  ştie  cum  a  vo   de  acord  chiar  cu  primul  arti­               a  fi  asimilaţi  de  F.S.N.  cred  .eu   xată  ca  atare  şi  dc  electorat  şi
              (at  alesul  lor.             col  care  defineşte  România   ca                           că  i-a  determinat  să  voteze  îm­  de  celelalte  partide.
               Pentru  a  înţelege  votul  la  justa   „stat  naţional  unitar".  Ei   au   fn  aceste  Condiţii,  cel  puţin  teo­  potrivă,  Şi  asta  cu  toate  riscu­  Oricum  am  întoarce-o,  mişca­
              lui  valoare,  trebuie  să  înţelegem   luptat  • permanent  pentru  ideea   retic,   ei  sini   răspunzători  de   rile  ce. decurg ;  pcricolul  de  a  nu   rea  făcută  de  liberali  este  gre­
              care  este  importanţa  Constituţiei.   dc  stat  multinaţional  şi  dreptul   soarta  ţării,  care  depinde  şi  de   avea  o  Constituţie,  riscul   do  a   şită.  Ea  sc  datorează  unui   joc
            î  O  ţară  fără  Constituţie,  este  ex-   la  autodeterminare.  Adică,   mai   Constituţie.  A  nu  vota  Constitu­  crea  o  criză  guvernamentală  (ce   politic.  Ceea  ce  este  clar  şi  trist
            ■_ pusă  oricărui  atac  din  exterior   direct  spus,  pentru  un  stat  (po­  ţia  înseamnă  a  sabota  actul  de.   poate  duce  la  demisia  cabinetu­  în  acelaşi  timp,  este  faptul  rcă
              sau  din  interior.  Ori  acum,  cind   sibil)  federal.  Această  idee,  acum   guvernare,  deci  propriile  inte­  lui  Stolojan,  cu  consecinţe  eco­  miza  acestui  joc  a  fost   chiar
              in  Europa  Centrală  şi  de   Est   este  exprimată   deschis,   fără   rese.   Preşedintele  P.N.L.,   d-I   nomice,  politice  şi  sociale   de­  .ţara  asta,  pe  care  politicieniiaji-
              se  petrec  evenimente  tragice,  ca­  menajamente.  Ei  se  bazează  în   Radu  Cîmpeanu,  a  afirmat   că   zastruoase) - şi  iminenta  dizolvare   berali,  au  aruncat-o  fără scrupule
              re  vor  schimba  probabil  substan-   cerinţele  lor,  pe  faptul  Că  între   fiecare  senator  şi  deputat  liberal   a  Parlamentului   ce  le-a  oferit   pe  masa  de  joc.
              ţial  harta  bătrînului  continent,   timp,  în  această  parte  a  Europei   a  a v u t. totala  libertate  dc   op­  totuşi  şansa  de  a  participa   la   Sînt  sigur  că  gestul dor,  va-.fi
            ■“ este  imperios  necesar  ca  integri­  s-au  întîmplat  multe  lucruri,  re-   ţiune,  lucru  (aparent)  dovedit  dc   -Guvernare.
            t a t e a   teritoriului  naţional  să  fie   ferindu-sc  evident  la  situaţia  din   -cei-şapte  parlamentari  liberali   Această- -opţiune,  eu  cred - insă   receptat > şi  apreciat ,ca -atare  de
            —garantată  prin  Constituţie.   Dc   Iugoslavia.             -oare -au -votat  Constituţia.  Eu  îl   -că,:  pentrtr Jiiberali,  este  - total   electorat,-  pentru  că*pînăda- ttr-
             •pe  altă  parte,  sprijinul  economic   P.N.Ţ.-c.d.,   a  votai,  tot   în   cred,  dar  acest  lucru  nu  le  di-  - greşită,-SŞI-iată -dc 'Ce, 'Chiar- şi   '-mă,:orice-partid  vrea -bine t e  ţări i,
            4-de  care  avem  nevoie  mai  ales   bloc,  împotrivă  (singura  excep­  -mimtează   eu - nimic -vinovăţia.  1 fără  vatul tor,* Constituţia- a-fost   şi  nu  să  obţină  puterea  cu -orice
             iu această  iarnă,  este  condiţionat   ţie,  Vasile  Geonea  s-a  -  desprins  ^Pentru; că-dincolo  d c  faptul  -că   adoptată -cu  <y  majoritate- rzdro-
             şi  d e  mersul  nostru  spre  demo-  -mai'  de -mult -din  chingile  gru-  au  trădat  coaliţia  govemamen- *' Mioare * — “aproximativ-  -82  ■* la  '-preţ.
                                              *  , ---- ,-------4—   j :„      J i r »   /» n i» o   ff lA   n î i r t f » .   A U   I t l A l  sută.  Coaliţia  din  care  fac  parte,
   1   2   3   4