Page 1 - Calauza_1991_96
P. 1
şşflHtf! Willl
iiiă iv lVilii
Se zvoneşte că Ungaria iar
ne-a luat-o înainte in ceea
ce priveşte tratatele cu Rusia
şi Ucraina...
Dl. Nâslase — ce faceţi '?
Sâptâmînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor | | AN UT. I) « Nr. 96 • 1991 | | 1 pagini 7 lei
Citiţi in pagina 9 — HOTÂRlREA GUVEitNlJi.* I
IN NUMĂRUL VIITOR : privind regimul dc preţuri şi tarife...
I O l>ltAMA C UM NU S-A \ Violată la 9 ani de tatăl ei (V)
* M AI V ĂZUT : \ \ ani, începu să plingă şi să-şi
\ Fetiţa C.T. a devenit \ să Poliţia alarmată se depla smulgă părul din cap.
criminală la 6 ani !
Liana s-a
Anii au trecut,
la faţa locului, ii prinse
l i pe nemernic şi fu condamnat căsătorit. En din dragoste pen
la Închisoare. Ultimele Iui cu tru soţ şi pentru că ştia că nu
vinte către fată şi nevastă au este virgină, ii povesti totul...
fost : Povestea aceasta groaznică îl
— Să vă ferească sfîntu' impresiona în mod deosebit
curvcle dracului să vă găsesc pe soţ. Jură să se răzbune pe
aici cind voi scăpa de la puş tatăl care şi-a chinuit fiica a-
cărie, că vă căsăpesc pe a- tita timp. Ziua eliberării se
mîndouă. . apropia. Fuseseră anunţaţi
Liana se strinse cu groază printr-un alt puşcăriaş că a-
la pieptul mamei sale. Aceas nimalul vine cu gînd de răz
ta nu simţea nici o ură faţă bunare mare. Atunci soţul
alegerile locale de fiica ei, iar cind auzi că
povestea asta ţinea de doi (Continuare în pag. a 2-a)
Referendumul pentru Consti
tuţie a avut loc. S-au purtat
multe şi contradictorii discuţii
pe marginea acestui Refcrcn- j im&u. - N
dum. S-a încercat să se acredi
teze idcca că Frontul Salvării s c r / e u n h o t
Naţionale ar vrea să transfere
responsabilitatea adoptării Con
stituţiei (considerată de unii ea
nedemocratică) asupra poporu i i
lui şi iu acest fel să fie absol Am s ărit frontiera
vit de „vina" de a fi î;: fapt
•autorul acestei legi fundamen
tale. Dar este evident că aceas ...şi fio (ras meşt'eru un caft den in gît... Valone trebuia so
tă constituţie aparţine forma la frateii dă Hor surit capacele ia uşchealâ paşi adăugaţi dăn
can bocsu taitanăe. ! Dăicţi, da
ţiunii majoritare in Adunarea că nu scuipaţi iota ca simburii teritoriu, zonă minată, că dacă
Constituantă şi nu există posi dă prună praf vă fac ! ca la spo nu iar lie-nţ unşpc metri şi
vedanie la popa şapcă: ăia doi
bilitatea unei „disculpări" în dă nicio culoare nuşi mai amin dupaia pericol dă îngheţ la
fata istoriei. tea nici măcar cum îi cheamă. Gherla. Singura cale iera calea
Votul de la 20 mai a investit „peste". Visu meu mai vechi ca
Frontul cu dreptul do a decide Nea Costică so albit ca văru
asupin destinelor ţării. Raţiu- iala dă pă pereţi cind o văzut (Continuare iu pag. a 2.a)
ne.a existentei oricărei forma filmu cu smangleala şoncepul
ţiuni politice este de a lupta ancheta ca la băieţii cu ochi RAF VALONE Sini chiar Lumina care iii ia privirea..
pentru putere, iar atunci tind albaştrii. Şi luptă şi dăi. Valo
o obţine, de a conduce în con ne lingă iei satanan persoană
formitate cu principiile sale po îi suflam săi întărit. Dă lance,
litice. Departe de mine gîndui put ciobanu o găvărit scurt :
de a crede că tot ceea ce a fă fără miliţie, num trebuie circ îmi ciupea slmburii sînilor...
cut F.S.N. de la 20 mai încoace, (aşa tăticu îmi ziceam io), îi ju
este perfect. Este evident că au dec ! ! Cu mineo avut un inter
fost făcute multe greşeli — mai viu bliţ, că tu ce crezi ? Ce să Pukyşor se urcă iar pc mine. muţica lucra dc zor, mai bine puncte numai dc ca ştiute —
ales în strategia economică — cred bos, zic ieu şi dau din coa Vreau să o dobor din nou dar spus — mă lucra dc zor. A- dar care avură danii de mă
dar asta nu trebuie să ne ducă dă ca niznaiu, prăpădiţii sor simt un cîrcel in piciorul sting veam aşa o senzaţie de trăire scoate din uimire... Oricum, nu
Ia âdeea că. partidul care deţi dat tare Ia molan şi teor săltat aşa că mă văd silit să abando exotică, parcă iubeam o extra puteam să urmăresc eu ochiul
ne puterea este vinovat de toa păundeva dă loz ; şi joc dupaia nez lupta. îmi caută toate tre terestră, parcă pc mine mă liber traiectoria palmelor ci
te relele din lume. Ansamblul o carte mare — asu dă pică -nu burile şi se pune pe lucru. Are străpungea un fluid fierbinte- negre dc.a lungul corpului.
socio-economic. mai ales în a- alta-să văd nu pică cumva cu nişte mişcări de maimuţă în arneţitor. Cind le simţeam intre picioare
ceaslă perioadă, este extrem de noutăţi moşu ? De ce ţii mălaiun transă. Ar fi trebuit să omit şi voiam să Ic privesc — ca
complex şi nu poate fi influen casă baciule ? ? ? Las că nor acest episod din întimplările întâmplări de la ajungea deja cu palmele şi îmi
ţat numai pe căi politice. Dar luat iei totu, pă sfert... şi şio mele trăite la casa cu dame — citipea simburii sînilor, îi tră.
asta e o altă chestiune. muşcat buza dă sus. Culmea că dar ineditul situaţiei de a mă gea parcă din piele, simţeam
Revenind la Referendum, s-a lui nea Costică ceva nui miroa vedea posedat de o micuţă ne. aşa ca o eliberare şi totodată
spus că Frontul a dorit, prin. se a bine şi nici mie a şprei presă şi tnodul ci de a acţiona o încărcare de energie. Totul
tre altele să testeze electoratul rexona, ba chiar iera ceva dăm- — mă obligă să nu vă răpesc Luat pe neaşteptate — cor se petrecea cu o rapiditate nc-
în vederea viitoarelor alegeri. puţit brînza ! Semn rău ca a. deliciul de a şti şi dus. pul meu nu prea reacţiona. Pro maiîntîlnită — şi-mi producea
Eu zic mai mult chiar că nu tuncia cin visezi câţi pică din Mai intii, am simţit aşa co babil, Ihikyşor şi-a dai seama o plăcere uriaşă — una pc care
este vorba numai de o „ testa ţii din gură. Lam simţit ieu pă o usturime-mîncărime ce mă că fac parte din alt ,,regn“ şi numai nişte obiceiuri păginc,
re. Adoptarea Constituţiei prin jupîn, aşa că vrei ori nu cără. deranja şi mă făcea să comit ca prin minune şi-a lăsat cor uitate dc noi creştinii — ţi-o
Referendum este un important băneală Valone şincă iute ca pă tot felul de mişcări neruşinate pul alături de mine, a trecut mai pot produce. Cred că dacă
Capital polit'C în beneficiul Fron suta dă metrii. Minteami lu- pentru că avind senzaţia că să mă „lucreze" după o metodă se poate vorbi dc o culme a
tului. Constituţia este a Frontu crasă unsă cu seu dă oaie că mişcîndu.mă scap cumva dc clasică la negri : îşi petrecea plăcerii — am impresia că am
lui şi adoptarea ei, înseamnă doară ieram în domeniu. ele — se transformau în vio miinile în jurul gitului, unde atins-o in acea Inclcştai'c.
un vot de încredere acordat de Nea Costică io judecat pă lentă senzaţie dc plăcere. Mai- îmi masa ceva mai mult eiicra (Va urma)
electorat, o reafirmare a credi bune pă legea lui, scărmănit ca
bilităţii. Dar dacă votul nu va pă oi, declaraţii că or dat cu
fi pe măsura speranţelor celor jula şi recunosc fapta, mă rog
DUMITRU ARMAŞESCU şi angajament căi fac garaju şi
(Continuare in pag. a 2-a) li vâruiesc casa numa să nui Generalul Ceauşescu i-a dat un pumn în stomac
n
Niciodată nu l-aş fi crezut pe Popa Şapcă. Abia mai tirziu (a transportat şi la arestul fostei
ABONAMENTE LA „C ĂLĂU ZA’ doctorul (stomatolog) Teodor Tăuţ fost şi martor, a fost şi filmat Miliţii judeţene, de unde, era
şi „DRAGOSTE ŞI SPERANŢA* capabil de o faptă cave să-l tic.) cineva i.a spus că un ofi să ia drumul veşniciei. Piuă.
ducă piuă aproape de pragul ţer i-a dat cu patul armei în însă, ca duba să plece, (asta sc
Sub egida RODIPET a apărui CATALOGUL PRESEI RO veşniciei... intîmpla in miezul zilei de 22
MÂNEŞTI. La poziţiile 819 şi 820 figurează două dintre publi ...în seara zilei de 16 s-a pos cap. S-a trezit bandajat de către decembrie, imediat după căde
caţiile noastre : „C.ÂLAUZA" şi „DRAGOSTE ŞI SPERANŢA". tat, cu mai mulţi tineri in ju- rea celor „doi. foşti") i-a fost
Două publicaţii aflate în slujba oamenilor, a dumneavoastră. A- ru-i, în faţa fostului sediu al dat să treacă prin fel de fel dc
bonamentele se realizează ia toate oficiile poştale*, difuzorii de Judeţenei P.C.R. şi, ceva mai REVOLUŢIA A INTRA l peripeţii. Mi le povesteşte, rar,
presă, factorii poştali. Două abonamente — două investiţii si tirziu, i-a îndemnat pe tineri intre două înghiţituri dc berc
gure pentru afacerile, sufletele şi necazurile dumneavoastră... să distrugă stema fostului partid PE POARTA OPEREI adusă in sticle de un ospătar
aflată pe frontispiciul clădirii. (VI) tinăr şi noainabil, nestiind el —
Lucrurile s-au precipitat şi, a sărmanul, că işi datoreşte, bai
doua zi, duminică, s-a aflat in să zic ciubucul, unui... mort.
primele rinduri ale manifestan infirmierul puşcăriei — pe cân Doctorul, caic a făcut parte din
ţilor. în faţa hotelului „Conti ii intilncştc şi acum şi. de, rid» 1979, din fostul... Front al Uni
(I.D. primai tu comuna...) nental". Către orele amiezii au amîndoi. Imediat au început cor tăţii Naţionale a Românilor de
(Cosiel Mic. prefect de Hu venit soldaţii şi, gata fiind ei ectările şi, mai ales, bătăile. Pretutindeni, mă priveşte de
nedoara) de tragere (cine mai ştie cu ce L.au bătut şi cei mari, veniţi după lentile fumurii, zîmbeşte
— D-le Prefect, de unde să gloanţe'!) s-a pus în fata lan de Ia Bucureşti, încercînd să-i de i sc văd dinţii nu prea să.
cumpărăm steaguri ca să le ţului de cătane şi le-a strigat smulgă declaraţii precum că, nătoşi şi zice : Colonelul Dehe-
arborăm de Ziua Republicii? „Măi băieţi, nu trageţi în fra ci, i-a îndemnat pc tineri Ia leanu s-a purtat frumos eu ini
— Dacă asta ţi-o acum gri ţii, sau părinţii voştri". Atît a revoltă. I s.a „strins", călduros, ile, ba chiar mi-a spus : „Tc-au
ja cca mai mare, nu meriţi să spus şi a intrat în... comă. Nu mina, după ce între degete i-au
mai fii primar ! ştie cum, cine a dat în el, dar fost puse, fie piroaie, fie creioa (Continuare în pag. a 2-a)
s-a trezii după zidurile puşcă ne cu care, mai apoi, trebuia
riei de tristă faimă, dc pe str. să dea... extemporale. A fost NICOLAE PIRVU