Page 2 - Calauza_1991_96

Pagina 2 CĂLÂUZA • NR. 9G • 1991

a anului: Calus Dragomlr; premiu)
B UR SA (X X X X V I) Un spectacol al spectacolelor pentru libertatea spiritului creator :
Valeriu Butulescu;
pentru
teatru
scris: Gheorghe Truţa...
Dragi oameni din Valea Jiului, nu
Ştiaţi da existenţa Departa­ tat. In consecinţă draconic l La Stimaţi cititori, sînt în faţa Tea­ uii amestec măiaslru de vis şi rea­ uitaţi, pentru noi a fost construit
mentului de Preţuri şi Protec­ Timişoara trei societăţi (Bimbo- trului Dramatic .,lon D. Sirbu" din litate. acest teatru. Nu-l ocoliţi ! Ei vă aş­
Valea Jiului, tocmai acum cînd mi­
Concursul de creaţie literară, dra­
ţia Concurenţei ? Acest depar­ taxi, Eco-taxi, şi Inter City- nerii sărbătoresc pe patroana lor, matică şi plastică ce a avut loc, a teaptă cu dragoste. Ieşiţi din dud
tament funcţionează în cadrul taxi) percep pentru pornirea Slînt-a Varvara. Teatrul de aici co­ scos în relief următoarele premii : in cînd dintre cei patru pereţi al
apartamentului şi dacă nu mergeţi
Ministerului Finanţelor iar di­ taximetrelor 25 lei. Kilometrul memorează şi pe cel care a fost Marele premiu al Minerilor „Sfinta ia biserică — veniţi la Teatru. Vă
Varvara" a revenit Teatrului Na­
rectorul general domnul Ghe. în oraş costă 40 lei, iar în afa­ scriitorul şl dramaturgul Ion D. Sîr­ ţional din Craiova. Premiul pentru promit că aveţi ce vedea. Teatrul c
acestei
sărbători
bu. Organizatorii
Oană — are bunul obicei de a ra oraşului 50 lei. Minutul de au fost : Fîmdafia culturală „Ion regie: Cristian Jiadjiculea şl Dumi­ o lume şi lumea e un teatru. Tea­
anunţa creşterile de preţuri la staţionare este taxat cu 10 lei. D. Sirbuut Teatrul dramatic purtînd tru Velca, scenografie : Elena Buz­ trul sintem noi şi noi sintem Tea­
trul. Nu, nu uitaţi I
bunuri de consum destinate po­ Firma Rok Sy-taxi cere 30 lei acelaşi nume şi Liga Sindicatelor dugan; pentru interpretare actori­
miniere
libere din Valea Jiului.
cească: Tudor Gheorghe, Mihai Cli-
pulaţiei. Ingrată misiune! Dar pentru pornire şi 45 lei/km în Patroni spirituali: Ministerul Cultu­ ta, Florin Plaur, Lerida Buchol- Transmite prin telefon
să vedem ce ne mai spune dl. oraş. rii şl Departamentul Informaţiilor. tzer şi Ozana Oancea; premiul pen- COSTICA b o a n g iu ,
Oană. BANCA COMERCIALA Manifestările au început prin dez­ taru ce* mai bună carte de critică trimis special
La 1 mai 1992, preţurile la „ION TIRIAC" velirea pe faţada teatrului a unei
Snfăţişînd
efigii din metal
figura
vinzările cu amănuntul vor creş­ Dolarul se cumpără cu 220 lei Ilustrului scriitor Ion D. Sirbu. Des­ „Am sărit frontiera...'
pre semnificaţia acestei duble săr­
te cu cca. 45—50 la sută, com­ şi se vinde cu 231 lei. Există bătoriri spirituale şl minereşti au
parativ eu cele din octombrie totuşi o reţinere la vînzarea de vorbit scriitorii Dumitru Velca, di­ (Urmare din pag, 1) actele dă şcoală. Urma să vină
1991. Se prevede totodată ca valută deşi solicitările sînt mari. rectorul teatrului şl Valeriu Butu- un neamţ şi trebuia săi aştep­
pentru produsele subvenţionate Lipsa de disponibil se datorea. lescn, deputat în Adunarea Deputa­ al omenirii iu tăticu L a e: să. te cineva la graniţă. Şi cine
în prezent — energie electrică, ză expectativei deţinătorilor de ţilor. Efigia a fost lucrată cu mă­ ritu gardului „dincolo" (n. red. putea săi aştepte, • aitu decît
iestrie de către sculptorul Ladislau
energie termică, combustibili, mijloace de plată străine, atitu­ Schmidt. Teatrul de aici * jucat Valone aşa numeşte trecerea mandea ! omu nou constructor
piine, lapte, carne, ulei, zahăr, dine explicabilă cînd economia spectacole de Ion D. Sîrbu şi Mihai frauduloasă a frontierei). Cum al socialismului, da palte me­
caiete şi rechizite şcolare — trece pr-in mari prefaceri. Eminescu, prezenlîntl „lesus Cris- bine ştii Bătrîne Meşter, aveam leaguri preteni ! Zis şi făcut, cu
tus“, „Rex Moldaviae*' şi „Bieţi co­
subvenţiile să fie reduse cu 25 II. B. medianţi”. Actriţa Aclam Erjebct u ceva cunoscuţi pin zonă, pă fe­ o zi înainte dă ziua haş. îmi
la sută, prin majorarea preţu­ prezentat spectacolul „De ce nu lie. Mai trebuia so tai din stî- iau doar gen tuta mea dă voiaj
rilor de desfacere către popu. vii“, iar Teatrul Naţional din Cra- nă cu cap şi făr să dau dă bă. ţin aro iu nea Costică afumo
laţie. CURS VALUTAR iova a prezentat spectacolul ..Pra­ nuit. Cum poţi să te retragi tră- feri cărei poteca cătră graniţă.
TA X I PARTI LA TIMIŞOARA 1 dolar S.U.A. = 185 lei gul albastru" de Ion D. Sîrbu. Ac­ gînd focuri rare dintro înghe­ Las maşina întro parcare
Benzina costă 130 lei litrul. torii teatrului din Petroşani s-au suială ca asta ? simplu ca agă- nainte dă M. şi pă jos o iau în­
Tarifele practicate de firmele 1 marcă R.F.G. = 133 lei. întrecut pe ei însuşi. Spectacolele ţatu unei dame bine fabricată cet săi caut pă omu meu, călău-
particulare de taximetre au săl­ au fost fascinante, au fost un vis, de pă trepţile lui Conţi şi la zăn zona dă frontieră. Asta iera
fel dă greu ca şi cînd după o un copil dă zahăr, modest dă
partidă dă amor cuaeeiaşi da-, nu dădea) doi bani pă iei. Ba­
mă trebuie so mai şi iei dă mi­ nii ii băgasă intro învârteală la
Oairenii legii răspund cititorilor noştri nă şi so duci la popă să te ne­ sîrbi dă vrio cîţiva ani.
norocească pă viaţă. Am inven­ Cum am ajuns dincolo altă­
tat o şmecherie şi cu noroc cei dată. Numa a tît: trecutu mo
Gcamămi Ilarion — Deva. acest oficiu, şi alte cereri cu va face în condiţiile legii iar drept pentru mine. Chiar pa. uşurat dă o mie dă parai ! Da
Actele dvs. de vechime depu­ acelaşi obiect, care deasemeni drepturile cuvenite vi se vor tunci ii scrisese iu nea Costică, am trecut dus dă mină ca orbu
se la Oficiul de pensii Deva sînt nesoluţionate datorită vo­ plăti retroactiv de la uata de nepotu dăl ajutasem ieu să şl predat la altu la sîrbi fără
urmează a fi soluţionate. La lumului mare de lucru. punerii cererii în acest sens. treacă dincolo, ăla cu violu dă niciun risc, parcă maş fi dus
această dată există în lucru la Recalcularea pensiei dvs. sc I. MARIŞ na fost viol, care tare mare ne­ la frizerie...
voie dă nişte maogoţi şi dă va urma
NOTA REDACŢIEI : IncepSnd din numărul viitor Valone işi va povesti în
exclusivitate pentru CALAU ZA peripeţiile din străinătate şl cum de 1-8
prins Revoluţia tot în puşcărie. j
Violată la 9 ani de tatăl ei (V)
Generalul Ceauşeseu i-a dat un pumn în stomac
(Urmare din pag. i) Prima dată intră mama fe. — Să intre ultimul învinuit, (Urmare din pag. 1) CU, pc care l-a întîinit intr-nai
lei. spuse judecătorul. birou, în timpul cercetărilor.
Lianei care îşi satisfăcea sta­ — Ce motive aveai să-l o- Cînd soţul Lianei intră în gidilat, frumos, băieţii, nu Cînd l-a văzut, „fratele" s-a ri­
giul militar la lina din unită­ mori pe soţul' dumitale ? încăpere el il îndeamnă: Un alt ofiţer, şi el superior, 1-a dicat de pe scaun, a primit în­
ţile militare din zonă, luă o — Aveam toate motivele — Tu eşti. soldat. Spune a- luat în răspăr pentru un in­ cuviinţarea că „el e", i s-a pos­
hotărîre de nestrămutat. In- pentru că deseori venea băut dcvărul, nu-ţi complica situa, strumentar de chiuretat şi i-a tat în faţă, şi, după ce şi-a fă­
tr-un moment de neatenţie şi mă bătea '-şi pe mine şi pe ţia. Cine l-a omorît pe socrul răspuns cu : „ce să fac dacă am cut vînt, I.a izbit în stomac CU
subtiliză de la rastelul ofiţe­ fiica mea. Cel mai groaznic tău. mîinile în cătuşe". pumnul ce s-a dovedit a ©
rilor. trei pistolete şi sări gar­ lucru pe care l-a făcut a fost Bărbatul tinăr răspunse Cel mai „frumos" s-a purtat chiar dc.„ general.
dul. Asta s-a întîmplat dimi­ insă faptul că mi-a violat fiica. aspru şi hotărît: cu d generalul ILIE CEAUŞES. (va urma)
neaţă înainte de a suna deş­ Propria Iui fiică, de fapt. Timp — Eu l-am omorît domnule A A ^ M A V W M A W A W A A W W W W W A S W A A W A W ^ ■ V M M 1
teptarea. Fusese planton ■ în de doi ani a forţat-o să aibă judecător Aveam toate moţi. Mica publicitate _ Vlnd înscriere Dacia, de.
ultimul . schimb. în acea zi, relaţii cu el, deşi ea avea nu­ vele s-o fac. în primul rînd cembrie 1987. Telefon 957/21788,
fiara trebuia să se elibereze mai 9 ani. A profitat de ea a- pentru fapta odioasă că şl-ă In atenţia SOCIETĂŢILOR CO­ între orele 16—20.
MERCIALE.
din închisoare. Intr-o tăcere meninţind-o că o omoară dacă violat fiica, care astăzi este soj’ • Societatea Comercială § Firma „Euro-Tours" Deva
de mormînt, sub jurămîntul va spune ceva. ţia mea... organizează fn fiecare sîmbătS
BELVE­
„PRODSERVCOM
negru al triunghiului morţii, — Să intre fata, zise judecă­ Sala întreagă se ridică în pi. DERE" SRL Deva, autorizată cursă în Germania. Informaţii
cei trei l-au aşteptat la o oare­ cioăre şi începu să freamăte... la tel. 956/12749, după ora 14.
care distanţă pe tată. soţ şi torul. de AGENŢIA NAŢIO NALA DE • S.N.C. DACIA TUR, cu
socru. Toţi trei au îndreptat Liana intră Inaintind timi­ — Să fie eliberaţi toţi trei. PRIVATIZARE cu licenţa nr. sediul în Orăştie, str. Pricaztt-, ■
deodată armele şi trâseră a. dă... Nu merită să fie pedepsiţi nici 1, din România, organizează şi lui, nr. 37/12, n r.' telefon 956/
o zi măcar, spuse tare unul
supra lui. EI căzu fără să a- — Care dintre voi l-a omor ii conduce LICITAŢIE conform 41211. vinde la LIC ITAŢIE 2
jungă să-şi dea seama ce se pe tatăl tău ? din public. , Legii nr. 58/1991 şi Ilotârîrea autobuze UD 112, după KKi
Instanţa sc retrase pentru a
întimplă. Fură imediat ares­ Guvernului 634/1991. Preţ de începere 1000 000 lei/''
taţi toţi trei. — Eu domnule judecător. hotărî sentinţa. După două ore, Relaţii zilnic, dc luni piuă joi
Aveam toate motivele. La timp în care nimeni nu pă­ intre orele 17,30—19,30 la telefon buc.
în faţa instanţei ei spuseră vîrsta de 9 ani venind beat a. răsi incinta, judecătorul îm­ 956/11628. 0 Tinăr divorţat, fără copii,
toţi trei deodată: „Eu l-am casă, m-a violat intr-un mod preună cu toată instanţa de • Ofer teren construcţii, cen­ 27 ani, 1,80 ni şi 74 -Kg. doresc
omorît domnule judecător... bestial. Apoi doi ani m-a chi. judecată îşi făcu apariţia şi tral, Cluj, contra teren similar cunoştinţă în vederea căsătoriei
Judecătorul spuse : nuit; deseori mă bătea ca anunţă : sau apartament Deva. Telefon Hunedoara, b-dul Mihai Vitea.
„în cadavru s-a găsit un sin­ să-mi inspire teamă şi mă obli­ — Instanţa hotărăşte pe­ 956/17 79-i. zu, nr. 6, bl, 12, ap. 8.
gur glonte, nu trei. Care din ga să mă culc cu el. Eu sînt deapsa de 15 ani închisoare, 0 Pierdut diplomă dc. electro. • Asociaţia Familială SA-
voi l-a omorît ? Ieşiţi afară cea care l-a omorît pentru c5 aceşt ani impărţindu-se in trei, inecanic-auto, eliberată de Gru­ LEX, Deva, telefon 18834 — o-
toţi trei şi intraţi cîte unul, pe vedeţi că aveam toate motive, in mod egal. pul Şcolar Auto, Câmpulung feră servicii prompte pentru
rind". le s-o fac... Sfîrşit Muscel, pc numele de Ionesc măsurători topo în intravilan şi
loan. O declar nulă. extravilan.
.V .V V A A ■.V .V .V .V ,V ZA V rA ^rA rA rC A W C ZA ■.V .V .■,■A ^V .V .V .V ^S ^^^V V ^V .^V .^V A V .^V A V .V V A W A W V ,W A V A V .V A V ,V ZA ^W ,V >Y.^V V ■A V .V A |■A A V ,V .V 1W .V
(Urmare din pag. 1) pe scena politică, ci pur şi sim­ cută botăririle consiliului şi dă fost interpusă o delegaţie per­ depăşesc sfera de interes a lo­
plu electoratul se maturizează socoteală în faţa consiliului manentă. Aceasta, fiind forma­ calităţii pc care o reprezintă.
ce au chemat electoratul la vot? politic. însăşi absenteismul este pentru activitatea sa. tă dintr-un număr restrîns de Este greu de înţeles pentru
Dacă Constituţia nu va fi adop­ o dovadă de maturizare, cetă­ Problema principală a fost consilieri, era o prelungire a mulţi, că nu o să mai fie un
tată, sau va avea o majoritate ţeanul dc rînd nu mai e pre­ tocmai aceasta, de a stabili un consiliului local, dar care urma organism judeţean care să con­
la limită ? Se pune întrebarea, ocupat atît de mult de sfera raport just între primar şi con­ să exercite o parte din at^ibu- ducă şi că un consiliu local este
legitimă, de ee a riscat Frontul problemelor politice, ci do cea siliu. A existat varianta. ca ţiunile consiliului în mod per­ autonom şi nu va mai fi sub.
o confruntare acum, cînd popu. economică. De acum, toate for­ primarul să fie ales de către manent. Dar această delegaţie ordonat judeţului.
laritatca sa este în declin ? ţele politice sînt conectate la consiliu din rîndul consilierilor, permanentă, poate cu timpul să In fapt, acesta este funda-,,
Evident, Constituţia poate fi febra alegerilor locale ce vor se substituie Consiliului şi în mentul democraţiei şi de aici?
adoptată doar cu votul Adună­ avea loc la 9 februarie 1992. acest fel să fie îngrădit plura­ rezultă importanţa majoră a:
rii Constituante, evitindu-se in Astăzi, am să incerc să pre­ lismul politic, în delegaţia per­ alegerilor locale. în mare par-- •
acest fel, riscul unui vot nu toc. zint foarte sumar, principiile manenţă nefiind toate formaţiu­ te, bunăstarea noastră depinde
mai avantajos pentru formaţiu­ administraţiei locale pentru a CRONICA nile politice care au obţinut de politica consiliului local din ■
nea majoritară în parlament. fi mai clar in acest fel cii de locuri in consiliu. comuna sau oraşul în care locuim.:!
Dar eu cred că ţine de etica şi importante sint alegerile. După multe dezbateri între Principiile politice se transformi
logica luptei politice ca parti­ Unităţile teritorial adminis­ parlamentară Senat şi Adunarea Deputaţilor, mă imediat în acte dc autorî-d
dul aflat la putere să-şi verifice trative de bază sînt : comuna delegaţia permanentă a fost tate care produc efecte asupra ]
în anumite momente populari- şi oraşul. La acest nivel se în­ suprimată. în acest fel, autori, calităţii vieţii tuturor cetăţeni-ţ
latea. Lupta politică presupune făptuieşte autonomia. Autorită­ tatca primarului este repusă in lor din acea localitate. j
şi multe riscuri. ţile administraţiei publice sînt drepturile ei. De la vorbe la fapte, în admi. jj
Sigur, Frontul a pierdut mult consiliul local şi primarul. Con. dar acest sistem ducea la o de­ O altă chestiune mult discu­ nistraţia locală nu este decît un j
din electorat, dar acesta în cea siliţii are caracter deliberativ pendenţă mult prea maro a tată, a fost raportul dintre con­ pas, dar cit de important este <
mai mare parte a devenit inert, (adică adoptă hofăriri), iar pri­ primarului de consiliu. în orice siliul local (comunal şi oraşe, acesta ! ]
„necoloral" politic. Ceea ce a marul este autoritatea executivă, moment consiliul ar fi putut să nesc) şi cel judeţean. Pentru ca Pînă la alegerile de la 9 fe- i
pierdut Frontul nu se regăseşte ducind la îndeplinire hotărîrile revoce primarul, care ar fi ast­ autonomia locală să nu rămînă bruarie mai sînt doar două j
nici la liberau, nici la ţărănişti consibului. fel lipsit practic de autoritate. doar o vorbă frumoasă, este
Şi cred eu că nici la partidele Atît consiliul cit şi primarul Pe de altă parte, alegerea di­ clar că un consiliu local nu tre­ luni, perioadă in care va trebui ,j
noi care au apărut — P.S M„ sint aleşi prin vot direct ceea rectă a primarului şi indepen­ buie să fie subordonat celui ju­ ca toţi să ne edificăm pe cine |
Alianţa Civică sau România cc conferă sistemului echilibru. denţa lui faţă dc consiliu poate deţean. Consiliul judeţean are vom vota, pentru că de ncesF?
Mare — decît într-o măsură Primarul nu este subordonat duce Ia forma de conducere ne­ doar rolul de a coordona acti­
foarte mică. Aşadar, nu s-ai c v i"'F u l-ii, p| nicj măcar nefă- democratică, totalitară. Iniţial, vitatea consiliilor locale atunci vot va depinde în marc măsil^
produs schimbări spectaculoase. cînd parte din consiliu. El exe­ intre aceste două autorităţi a rînd ele întreprind acţiuni ce ră şi bunăstarea noastră, '