Page 2 - Calauza_1992_100

Pag.2
Maurice Baring — Daphne A.
BURSA (L) deane (300 lei) românul
Daphne du Maurier — Veri- voi care i.aţi pus pumnul in gură,
Fiind un număr festiv, ne-am şoara mea Rachel (300 Iei)
gindit să renunţăm la bursa va­ Raymond Ghandler — Sora
lutară ţi să vă oferim o BURSA cea mică (250 lei)
a CĂRŢILOR. Arthur Conan Dayle — Valea
groazei (200 Iei)
Hector Malot —■ Singur pe Jean de Letraz — 12 nopţi de
lume (SOO Iei) dragoste (175 Iei)
Lloyd C. Douglas — Obsesia Edgar VVallace — Substituirea
(300 lei) (150 lei)
Clima de pe malul Oltului
(Urmare din pag. 1) A venit beat şi ne-a bătut pe
toţi. N-am mai răbdat. Eu am
ruga să-l dea drumul tatălui fost cu ideca să-l omorîm" ; Ma­
său. L-au minţit că uu-i fac ni- riana Panait, „fiică" : Am ţi­
snic rău, că l-au legat doar să-l nut şi eu de ei. Mi-a fost frică
facă să se potolească. de ceilalţi. Doar Alin a început
Trezit din beţie, Nicolae Pa- să plîngă să-i dăm drumul. Par­
nalt ţipa după ajutor dar ni­ că ne-a luat Dumnezeu minţi­
meni dintre vecini nu l-a auzit. le !" ; Vasiiica Panait „fiică":
Obişnuiţi cu scandalurile de la ,.Mi-a fost niţel milă de el. mai
familia Panait, aceştia n-au in­ ales cînd îl striga pe cel m ic:
tervenit iar criminalii şi-au dus Dezleagă-mă Aline !“ ; Ionel Gu-
fapta la bun sfîrşit. Pe la 2 1 lie, „ginere" : „Soacră-mea ne-a
noaptea au ajuns cu el pe ma­ îndemnat să-l omorîm. Cînd am
lul Oltului şi l-au aruncat in văzut că nu se duce la fund, am
•pă, într-un loc unde ştiau că intrat în rîu şi l-am băgat cu
rlul âre adfncime. A fost pes­ capul sub apă. Acum îmi dau
cuit după mai multe zile la o seama că am greşit şi îmi pare
distanţă mare de sat. La inmor- rău". ,
mîntarea Iui nu a plîns decit întorşi acasă, criminalii au
Alin cel de 6 ani. constatat că cei 4 copii mai mici
Redăm din declaraţiile uciga­ nu mai erau nicăieri. Fugiseră
şilor : Maria Panait, „soţie": îngroziţi !
j (Urmare din pag. I)
Dan Constantine* ca s-a supărat. „Noi cei din Valea Jiului"
• Replica d-lui Cosma a fost:
„Am impresia d-le ministru că ca „Liga Sindicatelor Libere din
nu aţi uitat vechile practici!“. Valea Jiului refuză să se pre­
Dl. Miron Cosma arată o dova­ zinte la Comisia de investigaţie
dă cum au fost luate 5 Breck- a evenimentelor din septem­
uri sanitare pentru Valea Jiu­ brie 1991...”. Timp in «'are la
lui dar... s-au oprit la... Deva. Petroşani, aveau loc cele trei
« Ministrul Sănătăţii rămlne runde de discuţii intre Ligă şi
Btupefiat • Dl. Bădău dă din Guvern. Deci Liga nu putea fi
umeri, nu mai are cuvinte. • in două locuri deodată... Cine
Ţelexdzhjjusa Română dă pe post minte ?
(Urmare din pag. I) stltuit decalajul dintre creşterea
salariilor şi nivelul producţiei şi
teme de plăţi a atins cota de a productivităţii muncii. Sala­
%,1 miliarde dolari. Scăderea riile au crescut de peste 2 ori,
producţiei, în special cea de în timp ce productivitatea a al sporirii eficienţei economice,
materii prime şi energie, a pro­ scăzut cu circa 10 la sută faţă
dus grave distorsiuni în coope­ de anul 1990. Consecinţa ime­
rarea dintre agenţii economici şi diată a fost creşterea masei mo­ aplicarea unui nou sistem
Imposibilitatea de a produce la netare existente pe piaţă fără
capacitate pentru multe între­ acoperire în mărfuri. Pe prime­
prinderi. Producţia industrială le 10 luni ale anului trecut
s-a situat la nivelul de 82 la su­ disponibilităţile băneşti ale
tă faţă de 1990, dar nerealizări- populaţiei au crescut cu 54.5
le în multe sectoare (maşini- miliarde lei. Interesant este
Unelte, echipamente industriale, faptul că disponibilităţile depu­
mijloace de transport feroviar, se la CEC au scăzut în 1991
cocs, hîrtie, prelucrarea ţiţeiu­ (în special în trim. IV) cu 17
lui etc.) au fost mult mai mari. miliarde lei, relevind faptul că
Consecinţa cea mai gravă a rata mare a inflaţiei şi devalo­ minarea investiţiilor începute şi
declinului economic a fost re­ rizarea leului au descurajat
ducerea drastică a investiţiilor, tendinţa de păstrare a banilor
care în sectorul productiv au la CEC.
fost măi mici cu circa 20 Ia su­ Dezechilibrul economic care
tă faţă de 1990. Dar, dacă luăm a generat în 1991 inflaţia şi şo­ finanţarea producţiei de export,
în calcul şi creşterea accelera­ majul, far necesară promova­
tă a preţurilor materialelor de rea in 1992 a unei politici eco- scutirea do <t>dobinzi la
— — . „ ♦ l i iAt ^ -■ -> n „ „ ! 7. n „ A / 1T' i\ n n m î n n
CĂLĂUZA © NR. 100 • 1992
,JDupă patru decenii de tăcere,
vorbeşte. Ascuitaţi-l, impus şi a rămas". Cititorul &im-
care s.a
fost şi este „gazeta
care Confraţi atenti
te nevoia unei asemenea publi­
lăsaţi-l să vorbească, voi, * i caţii, iar meritul celor care o Asta e „GÂliUZA“ dumneavoastră,
l-aţi ajutat să tacă... Fie „Că­ ună şi acum urarea pentru „100" scriu e că intuiesc dorinţele lui.
lăuza" alături de oameni, acolo fiind firească: Să închinăm Să rezişti împotriva tăvălugului
unde ti e rostul şi locul. paharul şi peste 100 da.._ ani! inflaţiei şi a conspiraţiei celor stimati cititori
MIRCEA CIOBANU NICOLAE PÎRVU pentru care presa incomodă —
Radio Timiooara e ceva ce trebuie ajutat să dis­ \ „Mă reîntorc cu inima curata sd-i recitesc fiecare ţ
pară cu orice preţ, e un act mi.
Redactor Şef al Editurii „Trăind în Bucureşti şi recep. raculos. O reuşită ajunsă in a- t »»----- '
„Eminescu", Bucureşti tînd direct toate zbuciumele Ca­ ceste vitrege condiţii la nr. 100 ) număr, ca la o dragoste dintîi... s
pitalei, nu am rămas indiferent e un semn de triumf. Atît a ce­ odată aşezaţi in faţa , celuilalt J
banatul s-a simţit, întotdea­ la schimbările din judeţul meu. lor ce o scriu şi o tipăresc cit lată-ne la numărul 100 al iţi destăinuie cu încredere şi \
ziarului „CĂLĂUZA" care îşi
una foarte aproape de inima Iar intre ele, apariţia „CĂLĂ­ şi a celor ce o citesc. are menirea de a face cunoscute cuget curat cite ceva despre ţ
dragă şi sfîntă a Ardealului şi UZEI" a fost un eveniment. In opiniile, preocupările, modul de cel care intr-o muncă, nici u. I
ne apropie mult, ziarele, revis­
peisajul destul de pestriţ al pre­
tele, undele > i'lin. „Călăuza" şi sei care, din păcate, se subţiază IOAN DRAGOI viaţă al cititorilor care işi con­ şoară nici înţeleasă totdeauna J
Redactor la revista „Poliţiu
cum se cuvine, trudeşte şi riscă ţ
cep destinul lor şi al familiilor
Radio Timişoara o fac, împre- pe zi ce trece, „CĂLĂUZA" a Română" lor la parametrii valorilor ma­ uneori in această societate : O-1
MUL REDACTOR. 1
teriale şi spirituale pe care le ...Iar noi o intimpinăm săp- î
(Urmare din pag. 1) cest spaţiu. încă de pe vremea produc ei înşişi. Ambianţa şi tămină de săptămînă cum in. ^
cînd trebuiau să taie 100 gra­ specificul ziarului „Călăuza“ se tîmpini o dimineaţă însorită de t
spaţii şi pieţe etc. Nici Primă­ me salam, la „porţie", ca să fie află într.o devenire şi definire
continuă iar eu ca cititor mă mai, pentru a ne vedea in li- /
ria n-a prea fost de acord cu felii şi să aibe ce mlnca „fostul", să-i nişte de munca noastră, de vi- \
ea, dar... hai la „circ", dacă Ilie Matei. Fiind ei acolo cu reîntorc cu inima curată
asta ne trebuie. Şi s-a ajuns douăzeci de mii de lei chirie mic cu mare, s-au burzuluit, au recitesc fiecare număr ca la o şurile noastre, de dragostea şi 1
grijile noastre de zi cu zi. Să ■
la numărul de... jonglerie, adi­ pentru un metru pătrat de spa­ dat buzna peste comisia de... dragoste dinţii... vă călăuzească Dumnezeu, pe
că licitarea actualului magazin ţiu — magazin. Oferta a fost „acrobaţi", au rupt dosarele, erau „Călăuza" îşi expune cuvin- drumul de aur pînă la infinit,
alimentar nr. 184 din Piaţa „Ti­ făcută de o firmă pur... ameri­ să-i arunce de la „trapez" pe... tul la nivelul unui vis mai
mişoara 700”. Arabii şi ţiganii cănească, pe numele ei neaoş ţi- „circusanţii" şi clovnii vinovaţi. înalt, ce se zideşte, îşi prinde iar noi cititorii le dorim redac­
de
torilor să ne trăiască 100
crezînd că e vorba de 700 de gănesco-americănească de „Dallas" Toate documentele au fost făcu­ rădăcinile în tot ce este fru­
dinari (fără valoare acum) au (Cine o fi aprobînd, doamne, te ferfeniţă şi n^roc că, cineva mos şi valoros. In asta constă anl Subinginer
sărit cu leii, că sînt mai mari şi asemenea denumiri, de-1 face să tot trebuia să strige „sfîrşit". farmecul şi îzbînda ziarului.
îşi au şi ei... regele lor. S-au se răscolească în bietu-i rnor- „Călăuza" citită cu „sufletul AUREL DIAMANT
strigat — în sala arhiplină a mînt pînă şi pe nefericitul N-a făcut-o altcineva, rlecît la gură" — cum s.ar spune — MUNTEANU
circului — primele sume pentru Kennedy ?). Atunci, ei atunci, actualul primar, domnul Liviu tşi spune cuvintul dar nu ucide Alba Iulia \
o chirie pe metru pătrat şi s-a e atunci ! în sală se aflau şi Borha care a anulat nedoritul nimic, valorifică. Se împlineşte,
„Circul" se pare,
spectacol.
ajuns la (nici nu-ti vine să bieţii lucrători din magazinul însă, că abia începe. Toate bi­ bucurind ochiul într-o lectură Cu ocazia apariţiei nr. 100 al
crezi) — 20 000 de lei.' Citiţi bine : amintit, care îşi trudesc oa­ letele — şi ele, curat murdare interesantă, captivantă, inspi­ ziarului „Călăuza", doresc a
sele cam de multişor
în
a-
— au fost epuizate. Poate la rată. De unde forţa ? De unde spune „LA MULŢI A N I!“ tu. \
banii ? Şi răspunsul acesta este turor cititorilor, colaboratorilor t
suprapreţ, că tot se pricep ţiga­
vă faceţi campanie electorală!“ nii, la asta... simplu: deoarece se potriveşte şi ziariştilor care il făuresc. )
Braiţ
e „Accidentaţii de la
mina Petrila se duc cu targa pînă la ********************************* miilor de cititori, dintr-o La mulţi ani ziar „Călăuza" ,)
puternică şi armonioasă cola. ziar al tuturor oamenilor I Iţi i
Petriia" (dr. Teacă). • „Noi cei doresc să fi şi mai departe o -
Alte discuţii şi replici : „Gu­ din Valea Jiului trăim în lumea î î borare intre colectivul redac­ CĂLĂUZĂ şi mal bună pe
vernul nu mai poate susţine mi­ a III-a" (liderul de la Lupeni). \ îlta%e i ţional şi cititorii săi .Călăuza" drumul spinos al democraţiei!
nele nerentabile", „Medicamen­ • Dl. Cosma susţine că „jude­ este pentru noi, dragi cititori, Cu stimă şi respect,
te nu se mai găsesc nici în spi­ ţul îşi bate joc de mineri ! şi t . :
tale, dară-mi-te in farmacii !“, că Valea Jiului este Valea Plîn- * Azi, la numărul o sută, * un prieten, un sfătuitor şi un con­ RODICA SCORUŞAN,
„Guvernul aşteaptă din Occi­ gerii". Dl. poet şi deputat Vale- X „Călăuza”.i cunoscută, * fident care intrind in casă şi Tîrgu Jiu
dent... Dar cit şi cînd...". e Un riu Butulescu dă replica : „Nu X Dovedeşte că-i în stare, *
lider spune: „Ne-aţi minţit de numai Valea Jiului este o Vale î Să ajungă la mai mare. * I
*
-*
doi ani şi acum ne minţiţi la a Plingerii, ei în toată ţara veţi î M.Ţ. î
fel ! Cred că n-aţi venit decit să găsi cîte o Vale a Plingerii". * î
Crima de ta Sohodol
plicare va depăşi cu siguranţă zează pc finanţe sănătoase. Pen­ (Urmare din pag. I) acestui bărbat îşi găseşte o cli­
anul 1992. tru aceasta în principal trebuie de pe piaţa internaţională, evi­ pă liniştea sufletească de care
Domeniul principal in care întărită ordinea in efectuarea dent că şi produsele finite vor pătă. Se aşezară mai întîi la are atîta nevoie. Se apropie în­
trebuie însă acţionat este cel plăţilor pentru prevenirea blo­ avea preţuri apropiate de cele umbra unui pom dar apoi tra- cetişor cu buzele ei senzuale
cajului financiar. în acest do­ din străinătate. seră cearşaful mai la soare să de obrazul bărbatului, proaspăt
domeniul în care, de altfel, sini meniu însăşi cadrul juridic tre­ Tragedia este că salariile sînt facă şi puţină plajă, după ideea bărbierit. Ii plăcea mult miro­
şi propuse numeroase acţiuni : buie completat cu legi cum ar departe de cele din străinătate, ei. Colonelul mulţumit în sinea sul pielii lui. Apoi se apropie
binişor de buzele lui care par­
de fi cea a falimentului spre c- salariul mediu în România ne­ lui de dragostea pentru Cristi-
xemplu. O problemă financiară depăşind 50 dolari. Evident că na, se aşeză alături de ea. Fe­ că o aşteptau nerăbdătoare, în-
extrem de importantă este cea în aceste condiţii, nivelul de meia, drăgăstoasă, se aşeză pe cleştîndu-se intr-un sărut lung
a deficitului bugetar care in a- trai este foarte scăzut. Diferen­ mîna lui simţind că în braţele de tot. (Va urma).
cest an se preconizează a fi de ţa imensă a nivelelor de sala­
aproape 100 miliarde lei. Men­ rizare comparativ cu ţările dez­
ţinerea unui deficit rezonabil voltate derivă din productivi-
parlamentară în raport cu produsul intern tatea muncii, din eficienţa mun­
brut este un obiectiv prioritar. cii în general.
salarizare, stimularea investiţii­ Pînă cînd vom ajunge la ni­
Problema fundamentală a pro­
lor in mijloacele tehnice, ter­ gramului economic al acestui velele de productivitate din
an este desigur cea a venituri­ Occident este necesar însă să
asigurăm un nivel de trai de­
lichidarea stocurilor de produ­ lor Populaţiei şi a protecţiei cent pentrp toţi cetăţenii ţării.
se finite, accelerarea privatiză­ sociale. In principal se propu­ Cred că e momentul să se sta­
rii prin vinzarea de active, re­ ne menţinerea unei corelări bilească şi la noi nivelul minim
ducerea numărului de regii prin preţuri-salarii care să prevină de sărăcie, pentru a putea di­
accentuarea inflaţiei Chestiu­ mensiona pe baze reale nivelul
garantarea coditelor şi chiar nea es(i> cvtivm tic complicată,
aceste deoarece instabilitatea preturi­ minim .ol ciştigur’lor (salariul,
n o il n u n l i r î n c i n i i C i’i.'tiiifr* n t :s i i r m f p n r n r l i t M î o i A& l e . . „ „ i i — . — j._ , pensii,", jurse etc.) pentru toate . < ^