Page 3 - Calauza_1992_100
P. 3

Pag.2                                                                                                  CĂLĂUZA  ©  NR.  100  •   1992



 Maurice  Baring  —  Daphne  A.
 ,JDupă  patru  decenii  de  tăcere,
 BURSA  (L)  deane  (300  lei)  românul   vorbeşte.   Ascuitaţi-l,   impus  şi  a  rămas".  Cititorul  &im-
                                                         care  s.a
                               fost  şi  este  „gazeta
 care  Confraţi atenti
 Daphne  du  Maurier  —  Veri-   voi care i.aţi pus pumnul  in gură,   te  nevoia  unei  asemenea  publi­
 Fiind  un  număr  festiv,  ne-am   şoara  mea  Rachel  (300  Iei)   lăsaţi-l  să  vorbească,  voi,   *   i  caţii,  iar  meritul  celor  care   o   Asta  e  „GÂliUZA“  dumneavoastră,
 gindit  să  renunţăm  la  bursa  va­  Raymond  Ghandler  —   Sora   l-aţi  ajutat  să  tacă...  Fie  „Că­  ună  şi  acum  urarea  pentru  „100"   scriu  e  că  intuiesc  dorinţele  lui.
 lutară  ţi  să  vă  oferim  o  BURSA   cea  mică  (250  lei)  lăuza"  alături  de  oameni,  acolo   fiind   firească:   Să   închinăm   Să  rezişti  împotriva  tăvălugului
 a  CĂRŢILOR.  Arthur  Conan  Dayle  —  Valea   unde  ti  e  rostul  şi  locul.  paharul  şi  peste  100  da.._  ani!   inflaţiei  şi  a  conspiraţiei   celor   stimati  cititori
 groazei  (200  Iei)
 Hector  Malot  —■  Singur   pe   Jean  de  Letraz  —  12  nopţi  de   MIRCEA  CIOBANU  NICOLAE  PÎRVU   pentru  care  presa  incomodă  —
 lume  (SOO  Iei)  dragoste  (175  Iei)  Radio  Timiooara   e  ceva  ce  trebuie  ajutat  să  dis­  \   „Mă   reîntorc  cu  inima  curata  sd-i  recitesc  fiecare  ţ
                               pară  cu  orice  preţ,  e  un  act  mi.
 Lloyd  C.  Douglas  —  Obsesia   Edgar  VVallace  —  Substituirea   Redactor  Şef  al   Editurii  „Trăind  în  Bucureşti  şi  recep.   raculos.  O  reuşită  ajunsă  in  a-   t   »»-----   '
 (300  lei)  (150  lei)  „Eminescu",  Bucureşti  tînd  direct  toate  zbuciumele  Ca­  ceste  vitrege  condiţii  la  nr.  100   )  număr,  ca  la  o  dragoste  dintîi...  s
 pitalei,  nu  am  rămas  indiferent   e  un  semn  de  triumf.  Atît  a  ce­                               odată  aşezaţi  in  faţa , celuilalt J
 banatul  s-a  simţit,  întotdea­  la  schimbările  din  judeţul  meu.   lor  ce  o  scriu  şi  o  tipăresc  cit   lată-ne  la  numărul  100   al   iţi  destăinuie  cu  încredere  şi \
 una  foarte   aproape  de  inima   Iar  intre  ele,  apariţia  „CĂLĂ­  şi  a  celor  ce  o  citesc.  ziarului  „CĂLĂUZA"  care  îşi   cuget  curat  cite  ceva   despre ţ
                                                                        are menirea  de  a face  cunoscute
 Clima  de  pe malul Oltului  dragă  şi  sfîntă  a  Ardealului   şi   UZEI"  a  fost  un  eveniment.  In   opiniile,  preocupările,  modul  de   cel  care  intr-o  muncă,  nici  u. I
 ne  apropie  mult,  ziarele,  revis­
 peisajul  destul  de  pestriţ  al  pre­
 (Urmare  din  pag.  1)  A  venit  beat  şi  ne-a  bătut  pe   tele,  undele  > i'lin.  „Călăuza"  şi   sei  care,  din  păcate,  se  subţiază   IOAN  DRAGOI   viaţă  al  cititorilor  care  işi  con­  şoară  nici  înţeleasă  totdeauna J
                                     Redactor  la  revista  „Poliţiu
                                                                                                            cum  se  cuvine,  trudeşte  şi  riscă ţ
                                                                        cep  destinul  lor  şi  al  familiilor
 toţi.  N-am  mai  răbdat.  Eu  am   Radio  Timişoara  o  fac,  împre-  pe  zi  ce  trece,  „CĂLĂUZA"   a  Română"  lor  la  parametrii  valorilor  ma­  uneori  in  această  societate :  O-1
 ruga   să-l  dea  drumul  tatălui   fost  cu  ideca  să-l  omorîm" ;  Ma­                                  MUL  REDACTOR.                     1
 său.  L-au  minţit  că  uu-i  fac  ni-   riana  Panait,  „fiică" :  Am  ţi­  teriale  şi  spirituale  pe  care  le   ...Iar  noi  o  intimpinăm  săp-  î
 snic  rău,  că  l-au  legat  doar  să-l   nut  şi  eu  de  ei.  Mi-a  fost  frică   (Urmare din  pag.  1)  cest  spaţiu.  încă  de  pe  vremea   produc  ei  înşişi.  Ambianţa  şi   tămină  de  săptămînă  cum  in. ^
 facă  să  se  potolească.  de  ceilalţi.  Doar  Alin  a  început   cînd  trebuiau  să  taie  100  gra­  specificul  ziarului  „Călăuza“  se   tîmpini  o  dimineaţă  însorită  de t
 Trezit  din  beţie,  Nicolae  Pa-   să  plîngă  să-i  dăm  drumul.  Par­  spaţii  şi  pieţe  etc.  Nici  Primă­  me  salam,  la  „porţie",  ca  să  fie   află  într.o  devenire  şi  definire
                                                                        continuă  iar  eu  ca  cititor  mă  mai,  pentru  a  ne  vedea  in  li- /
 nalt  ţipa  după  ajutor  dar  ni­  că  ne-a  luat   Dumnezeu  minţi­  ria  n-a  prea  fost  de  acord   cu   felii  şi  să  aibe  ce  mlnca  „fostul",   să-i  nişte  de  munca  noastră,  de  vi- \
 meni  dintre  vecini  nu  l-a  auzit.   le !" ;  Vasiiica  Panait  „fiică":   ea,  dar...  hai  la  „circ",   dacă   Ilie  Matei.   Fiind  ei  acolo  cu   reîntorc  cu  inima  curată
 Obişnuiţi  cu  scandalurile  de  la   ,.Mi-a  fost  niţel  milă  de  el.  mai   asta  ne  trebuie.  Şi  s-a  ajuns   douăzeci   de   mii  de  lei  chirie   mic  cu  mare,  s-au  burzuluit,  au   recitesc  fiecare  număr  ca  la  o  şurile  noastre,  de  dragostea  şi 1
                                                                                                            grijile  noastre  de  zi  cu  zi.  Să ■
 familia  Panait,  aceştia  n-au  in­  ales  cînd  îl  striga  pe  cel  m ic:   la  numărul  de...  jonglerie,  adi­  pentru  un  metru  pătrat  de  spa­  dat  buzna  peste  comisia   de...   dragoste  dinţii...  vă  călăuzească  Dumnezeu,   pe
 tervenit  iar  criminalii  şi-au  dus   Dezleagă-mă  Aline !“ ;  Ionel  Gu-   că  licitarea  actualului  magazin   ţiu  —  magazin.  Oferta  a  fost   „acrobaţi",  au  rupt  dosarele,  erau   „Călăuza"  îşi  expune  cuvin-   drumul  de  aur  pînă  la  infinit,
 fapta  la   bun  sfîrşit.  Pe  la  2  1  lie,  „ginere" :  „Soacră-mea  ne-a   alimentar  nr.  184  din  Piaţa  „Ti­  făcută  de  o  firmă  pur...  ameri­  să-i  arunce  de  la  „trapez"  pe...   tul  la  nivelul  unui  vis   mai
 noaptea  au  ajuns  cu  el  pe  ma­  îndemnat  să-l  omorîm.  Cînd  am   mişoara  700”.  Arabii  şi  ţiganii   cănească,  pe  numele  ei  neaoş  ţi-   „circusanţii"  şi  clovnii  vinovaţi.   înalt,  ce  se  zideşte,  îşi  prinde   iar  noi  cititorii  le  dorim  redac­
                                                                                                                                            de
                                                                                                            torilor  să  ne  trăiască  100
 lul  Oltului  şi  l-au  aruncat   in   văzut  că  nu  se  duce  la  fund,  am   crezînd  că  e  vorba  de  700   de   gănesco-americănească de „Dallas"   Toate  documentele  au  fost  făcu­  rădăcinile  în  tot  ce  este   fru­
 •pă,  într-un  loc  unde  ştiau  că   intrat  în  rîu  şi  l-am  băgat   cu   dinari  (fără  valoare  acum)  au   (Cine  o  fi  aprobînd,   doamne,   te  ferfeniţă  şi  n^roc  că,  cineva   mos  şi  valoros.  In  asta  constă  anl   Subinginer
 rlul  âre  adfncime.  A  fost  pes­  capul  sub  apă.   Acum  îmi  dau   sărit  cu  leii,  că  sînt  mai  mari  şi   asemenea  denumiri,  de-1  face  să   tot  trebuia  să  strige  „sfîrşit".  farmecul  şi  îzbînda  ziarului.
 cuit  după  mai  multe  zile  la  o   seama  că  am  greşit  şi  îmi  pare   îşi  au  şi  ei...  regele  lor.  S-au   se  răscolească  în   bietu-i  rnor-   „Călăuza"  citită  cu  „sufletul   AUREL  DIAMANT
 distanţă  mare  de  sat.  La  inmor-   rău".  ,  strigat  —  în  sala  arhiplină   a   mînt   pînă  şi  pe   nefericitul   N-a  făcut-o   altcineva,  rlecît   la  gură"  —  cum  s.ar  spune  —   MUNTEANU
 mîntarea  Iui  nu  a  plîns  decit   întorşi  acasă,  criminalii   au   circului  —  primele  sume  pentru   Kennedy ?).  Atunci,  ei  atunci,   actualul  primar,  domnul  Liviu   tşi  spune  cuvintul  dar  nu  ucide   Alba  Iulia  \
 Alin  cel  de  6  ani.  constatat  că  cei  4  copii  mai  mici   o  chirie  pe  metru  pătrat  şi  s-a   e  atunci !   în  sală  se  aflau  şi   Borha  care  a  anulat  nedoritul   nimic,  valorifică.  Se  împlineşte,
                                             „Circul"  se  pare,
                               spectacol.
 Redăm  din  declaraţiile  uciga­  nu  mai  erau  nicăieri.  Fugiseră   ajuns  la  (nici  nu-ti  vine   să   bieţii  lucrători  din  magazinul   însă,  că  abia  începe.  Toate  bi­  bucurind  ochiul  într-o  lectură   Cu  ocazia  apariţiei  nr.  100  al
 şilor :   Maria  Panait,  „soţie":  îngroziţi !  crezi) — 20 000 de lei.' Citiţi bine :  amintit,  care  îşi   trudesc   oa­  letele  —  şi  ele,  curat  murdare   interesantă,  captivantă,   inspi­ ziarului  „Călăuza",  doresc   a
 sele  cam  de  multişor
                    în
                         a-
                               —  au  fost  epuizate.  Poate    la       rată.  De  unde  forţa ?  De  unde  spune  „LA  MULŢI  A N I!“  tu. \
                                                                         banii ?  Şi  răspunsul  acesta  este  turor  cititorilor,  colaboratorilor t
 j   (Urmare din pag. I)       suprapreţ,  că  tot  se  pricep  ţiga­
 vă  faceţi  campanie  electorală!“   nii,  la  asta...                  simplu:  deoarece  se  potriveşte  şi  ziariştilor  care  il  făuresc.   )
 Braiţ
 e  „Accidentaţii  de  la
 Dan  Constantine* ca  s-a  supărat.   „Noi  cei  din Valea  Jiului"  mina Petrila se duc  cu targa pînă la   *********************************  miilor   de   cititori,   dintr-o   La  mulţi  ani  ziar  „Călăuza" ,)
                                                                         puternică  şi  armonioasă  cola.  ziar  al  tuturor  oamenilor I  Iţi i
 •  Replica  d-lui  Cosma  a  fost:   Petriia"  (dr.  Teacă).  •  „Noi  cei                                 doresc  să  fi  şi  mai  departe  o  -
 „Am  impresia  d-le  ministru  că   ca  „Liga  Sindicatelor  Libere  din   Alte  discuţii  şi  replici :  „Gu­  din  Valea  Jiului  trăim  în  lumea   î   î  borare  intre  colectivul  redac­  CĂLĂUZĂ   şi  mal  bună   pe
 nu  aţi  uitat  vechile  practici!“.   Valea  Jiului  refuză  să  se  pre­  vernul  nu  mai  poate  susţine  mi­  a  III-a"  (liderul  de  la  Lupeni).  \   îlta%e   i  ţional  şi  cititorii  săi  .Călăuza"   drumul  spinos  al  democraţiei!
 Dl.  Miron  Cosma  arată  o  dova­  zinte  la  Comisia  de  investigaţie   nele  nerentabile",  „Medicamen­  •  Dl.  Cosma  susţine  că  „jude­  este  pentru  noi,  dragi  cititori,   Cu  stimă  şi  respect,
 dă  cum  au  fost  luate  5  Breck-   a  evenimentelor  din   septem­  te  nu  se  mai  găsesc  nici  în  spi­  ţul  îşi  bate  joc  de  mineri !   şi   t   .   :
 uri  sanitare  pentru  Valea  Jiu­  brie  1991...”.  Timp  in  «'are  la   tale,  dară-mi-te  in  farmacii  !“,   că  Valea  Jiului  este  Valea  Plîn-   *  Azi,  la  numărul  o  sută,   *  un  prieten, un sfătuitor şi un con­  RODICA  SCORUŞAN,
 lui  dar...  s-au  oprit  la...  Deva.   Petroşani,  aveau  loc  cele   trei   „Guvernul   aşteaptă  din  Occi­  gerii".  Dl.  poet  şi  deputat  Vale-   X  „Călăuza”.i  cunoscută,   *  fident  care  intrind  in  casă  şi  Tîrgu  Jiu
 «   Ministrul   Sănătăţii  rămlne   runde  de  discuţii  intre  Ligă  şi   dent...  Dar  cit  şi  cînd...".  e  Un   riu  Butulescu  dă  replica :  „Nu   X Dovedeşte  că-i  în  stare,   *
 Btupefiat  •  Dl.  Bădău  dă   din   Guvern.  Deci  Liga  nu  putea  fi   lider  spune:  „Ne-aţi  minţit  de   numai  Valea  Jiului  este  o  Vale   î Să  ajungă  la  mai  mare.   *   I
                               -*
                                                                 *
 umeri,  nu  mai  are  cuvinte.   •   in  două  locuri  deodată...   Cine   doi  ani  şi  acum  ne  minţiţi  la   a  Plingerii,  ei  în  toată  ţara  veţi   î   M.Ţ.   î
 Ţelexdzhjjusa  Română  dă  pe  post  minte ?  fel !  Cred  că  n-aţi  venit  decit  să  găsi  cîte  o  Vale  a  Plingerii".  *    î
                                                                               Crima  de  ta  Sohodol
 (Urmare din  pag.  I)  stltuit  decalajul  dintre  creşterea   plicare  va  depăşi  cu  siguranţă   zează  pc  finanţe  sănătoase.  Pen­  (Urmare  din  pag.  I)  acestui  bărbat  îşi  găseşte  o  cli­
 salariilor  şi  nivelul  producţiei  şi   anul  1992.  tru  aceasta  în  principal  trebuie   de  pe  piaţa  internaţională,  evi­  pă   liniştea  sufletească  de  care
 teme  de  plăţi  a  atins  cota   de   a  productivităţii  muncii.   Sala­  Domeniul  principal  in   care   întărită  ordinea  in  efectuarea   dent  că  şi  produsele  finite  vor   pătă.  Se  aşezară  mai  întîi   la   are  atîta  nevoie.  Se  apropie  în­
 %,1   miliarde  dolari.  Scăderea   riile  au  crescut  de  peste  2  ori,   trebuie  însă  acţionat  este   cel   plăţilor  pentru  prevenirea  blo­  avea  preţuri  apropiate  de  cele   umbra  unui  pom  dar  apoi  tra-   cetişor  cu  buzele  ei  senzuale
 producţiei,  în  special  cea   de   în  timp  ce   productivitatea   a   al  sporirii  eficienţei  economice,   cajului  financiar.  în  acest  do­  din  străinătate.  seră  cearşaful  mai  la  soare  să   de  obrazul  bărbatului,  proaspăt
 materii  prime  şi  energie,  a  pro­  scăzut  cu  circa  10  la  sută  faţă   domeniul  în  care,  de  altfel,  sini   meniu  însăşi  cadrul  juridic  tre­  Tragedia  este  că  salariile  sînt   facă  şi  puţină  plajă,  după  ideea   bărbierit.  Ii  plăcea  mult  miro­
 dus  grave  distorsiuni  în  coope­  de  anul  1990.  Consecinţa  ime­  şi  propuse  numeroase  acţiuni :   buie   completat  cu  legi  cum  ar   departe  de  cele  din  străinătate,   ei.  Colonelul  mulţumit  în  sinea   sul  pielii  lui.  Apoi  se  apropie
                                                                                                            binişor  de  buzele  lui  care  par­
 rarea  dintre  agenţii  economici  şi   diată  a  fost  creşterea  masei  mo­  aplicarea  unui  nou  sistem   de  fi  cea  a   falimentului  spre  c-   salariul  mediu  în  România  ne­  lui  de  dragostea  pentru  Cristi-
 Imposibilitatea  de  a  produce  la   netare  existente  pe  piaţă   fără   xemplu.  O  problemă  financiară   depăşind  50  dolari.  Evident  că   na,  se  aşeză  alături  de  ea.  Fe­  că  o  aşteptau  nerăbdătoare,  în-
 capacitate  pentru  multe  între­  acoperire  în  mărfuri.  Pe  prime­  extrem  de  importantă  este  cea   în  aceste   condiţii,  nivelul  de   meia,  drăgăstoasă,  se  aşeză  pe   cleştîndu-se  intr-un  sărut  lung
 prinderi.   Producţia  industrială   le  10  luni  ale   anului  trecut   a  deficitului  bugetar  care  in  a-   trai  este  foarte  scăzut.  Diferen­  mîna  lui  simţind  că  în  braţele  de  tot.  (Va  urma).
 s-a  situat  la  nivelul  de  82  la  su­  disponibilităţile   băneşti   ale   cest  an  se  preconizează  a  fi  de   ţa  imensă  a  nivelelor  de  sala­
 tă  faţă  de  1990,  dar  nerealizări-   populaţiei  au   crescut  cu  54.5   aproape  100  miliarde  lei.  Men­  rizare  comparativ  cu  ţările  dez­
 le  în   multe  sectoare  (maşini-   miliarde  lei.   Interesant   este   ţinerea  unui  deficit   rezonabil   voltate   derivă  din  productivi-
 Unelte,  echipamente  industriale,   faptul  că  disponibilităţile  depu­  parlamentară  în   raport  cu   produsul  intern   tatea  muncii,  din  eficienţa  mun­
 mijloace  de  transport  feroviar,   se  la  CEC  au  scăzut  în   1991   brut  este  un  obiectiv  prioritar.  cii  în  general.
 cocs,  hîrtie,  prelucrarea  ţiţeiu­  (în  special  în  trim.  IV)  cu  17   salarizare,  stimularea  investiţii­  Pînă  cînd  vom  ajunge  la  ni­
 Problema  fundamentală  a  pro­
 lui  etc.)  au  fost  mult  mai  mari.  miliarde  lei,  relevind  faptul  că   lor  in  mijloacele   tehnice,  ter­  gramului   economic  al  acestui   velele  de   productivitate   din
 Consecinţa  cea  mai  gravă   a   rata  mare  a  inflaţiei  şi  devalo­  minarea  investiţiilor  începute  şi   an  este  desigur  cea  a  venituri­  Occident  este  necesar  însă   să
                               asigurăm  un  nivel  de  trai  de­
 declinului  economic  a  fost  re­  rizarea   leului  au   descurajat   lichidarea  stocurilor  de  produ­  lor   Populaţiei  şi  a  protecţiei   cent  pentrp  toţi  cetăţenii  ţării.
 ducerea  drastică  a  investiţiilor,   tendinţa  de  păstrare  a  banilor   se  finite,  accelerarea  privatiză­  sociale.  In  principal  se  propu­  Cred  că  e  momentul  să  se  sta­
 care  în   sectorul  productiv   au   la CEC.  rii  prin  vinzarea  de  active,  re­  ne   menţinerea   unei  corelări   bilească  şi  la  noi  nivelul  minim
 fost  măi  mici  cu  circa  20  Ia  su­  Dezechilibrul  economic   care   ducerea  numărului  de  regii  prin   preţuri-salarii  care  să  prevină   de  sărăcie,  pentru  a  putea  di­
 tă  faţă  de  1990.  Dar,  dacă  luăm   a  generat  în  1991  inflaţia  şi  şo­  finanţarea  producţiei  de  export,   accentuarea  inflaţiei   Chestiu­  mensiona  pe  baze  reale  nivelul
 în  calcul  şi  creşterea  accelera­  majul,  far   necesară  promova­  garantarea   coditelor   şi  chiar   nea  es(i>  cvtivm  tic  complicată,
 tă  a  preţurilor  materialelor  de  rea  in  1992  a  unei  politici  eco-  scutirea  do  <t>dobinzi  la   aceste  deoarece  instabilitatea  preturi­  minim  .ol  ciştigur’lor  (salariul,
 — —   . „ ♦ l i    iAt ^  -■ -> n „ „ ! 7. n „    A   / 1T' i\  n n m î n n    n o   il n u n   l i r î n c i n i i  C i’i.'tiiifr*   n t :s i  i r m f p    n r n r l i t M î o i    A&  l e . .    „    „ i i — .   —  j._    ,  pensii,", jurse  etc.)  pentru  toate  .   <   ^
   1   2   3   4   5   6