Page 3 - Calauza_1992_100
P. 3
Pag.2 CĂLĂUZA © NR. 100 • 1992
Maurice Baring — Daphne A.
,JDupă patru decenii de tăcere,
BURSA (L) deane (300 lei) românul vorbeşte. Ascuitaţi-l, impus şi a rămas". Cititorul &im-
care s.a
fost şi este „gazeta
care Confraţi atenti
Daphne du Maurier — Veri- voi care i.aţi pus pumnul in gură, te nevoia unei asemenea publi
Fiind un număr festiv, ne-am şoara mea Rachel (300 Iei) lăsaţi-l să vorbească, voi, * i caţii, iar meritul celor care o Asta e „GÂliUZA“ dumneavoastră,
gindit să renunţăm la bursa va Raymond Ghandler — Sora l-aţi ajutat să tacă... Fie „Că ună şi acum urarea pentru „100" scriu e că intuiesc dorinţele lui.
lutară ţi să vă oferim o BURSA cea mică (250 lei) lăuza" alături de oameni, acolo fiind firească: Să închinăm Să rezişti împotriva tăvălugului
a CĂRŢILOR. Arthur Conan Dayle — Valea unde ti e rostul şi locul. paharul şi peste 100 da.._ ani! inflaţiei şi a conspiraţiei celor stimati cititori
groazei (200 Iei)
Hector Malot —■ Singur pe Jean de Letraz — 12 nopţi de MIRCEA CIOBANU NICOLAE PÎRVU pentru care presa incomodă —
lume (SOO Iei) dragoste (175 Iei) Radio Timiooara e ceva ce trebuie ajutat să dis \ „Mă reîntorc cu inima curata sd-i recitesc fiecare ţ
pară cu orice preţ, e un act mi.
Lloyd C. Douglas — Obsesia Edgar VVallace — Substituirea Redactor Şef al Editurii „Trăind în Bucureşti şi recep. raculos. O reuşită ajunsă in a- t »»----- '
(300 lei) (150 lei) „Eminescu", Bucureşti tînd direct toate zbuciumele Ca ceste vitrege condiţii la nr. 100 ) număr, ca la o dragoste dintîi... s
pitalei, nu am rămas indiferent e un semn de triumf. Atît a ce odată aşezaţi in faţa , celuilalt J
banatul s-a simţit, întotdea la schimbările din judeţul meu. lor ce o scriu şi o tipăresc cit lată-ne la numărul 100 al iţi destăinuie cu încredere şi \
una foarte aproape de inima Iar intre ele, apariţia „CĂLĂ şi a celor ce o citesc. ziarului „CĂLĂUZA" care îşi cuget curat cite ceva despre ţ
are menirea de a face cunoscute
Clima de pe malul Oltului dragă şi sfîntă a Ardealului şi UZEI" a fost un eveniment. In opiniile, preocupările, modul de cel care intr-o muncă, nici u. I
ne apropie mult, ziarele, revis
peisajul destul de pestriţ al pre
(Urmare din pag. 1) A venit beat şi ne-a bătut pe tele, undele > i'lin. „Călăuza" şi sei care, din păcate, se subţiază IOAN DRAGOI viaţă al cititorilor care işi con şoară nici înţeleasă totdeauna J
Redactor la revista „Poliţiu
cum se cuvine, trudeşte şi riscă ţ
cep destinul lor şi al familiilor
toţi. N-am mai răbdat. Eu am Radio Timişoara o fac, împre- pe zi ce trece, „CĂLĂUZA" a Română" lor la parametrii valorilor ma uneori in această societate : O-1
ruga să-l dea drumul tatălui fost cu ideca să-l omorîm" ; Ma MUL REDACTOR. 1
său. L-au minţit că uu-i fac ni- riana Panait, „fiică" : Am ţi teriale şi spirituale pe care le ...Iar noi o intimpinăm săp- î
snic rău, că l-au legat doar să-l nut şi eu de ei. Mi-a fost frică (Urmare din pag. 1) cest spaţiu. încă de pe vremea produc ei înşişi. Ambianţa şi tămină de săptămînă cum in. ^
facă să se potolească. de ceilalţi. Doar Alin a început cînd trebuiau să taie 100 gra specificul ziarului „Călăuza“ se tîmpini o dimineaţă însorită de t
Trezit din beţie, Nicolae Pa- să plîngă să-i dăm drumul. Par spaţii şi pieţe etc. Nici Primă me salam, la „porţie", ca să fie află într.o devenire şi definire
continuă iar eu ca cititor mă mai, pentru a ne vedea in li- /
nalt ţipa după ajutor dar ni că ne-a luat Dumnezeu minţi ria n-a prea fost de acord cu felii şi să aibe ce mlnca „fostul", să-i nişte de munca noastră, de vi- \
meni dintre vecini nu l-a auzit. le !" ; Vasiiica Panait „fiică": ea, dar... hai la „circ", dacă Ilie Matei. Fiind ei acolo cu reîntorc cu inima curată
Obişnuiţi cu scandalurile de la ,.Mi-a fost niţel milă de el. mai asta ne trebuie. Şi s-a ajuns douăzeci de mii de lei chirie mic cu mare, s-au burzuluit, au recitesc fiecare număr ca la o şurile noastre, de dragostea şi 1
grijile noastre de zi cu zi. Să ■
familia Panait, aceştia n-au in ales cînd îl striga pe cel m ic: la numărul de... jonglerie, adi pentru un metru pătrat de spa dat buzna peste comisia de... dragoste dinţii... vă călăuzească Dumnezeu, pe
tervenit iar criminalii şi-au dus Dezleagă-mă Aline !“ ; Ionel Gu- că licitarea actualului magazin ţiu — magazin. Oferta a fost „acrobaţi", au rupt dosarele, erau „Călăuza" îşi expune cuvin- drumul de aur pînă la infinit,
fapta la bun sfîrşit. Pe la 2 1 lie, „ginere" : „Soacră-mea ne-a alimentar nr. 184 din Piaţa „Ti făcută de o firmă pur... ameri să-i arunce de la „trapez" pe... tul la nivelul unui vis mai
noaptea au ajuns cu el pe ma îndemnat să-l omorîm. Cînd am mişoara 700”. Arabii şi ţiganii cănească, pe numele ei neaoş ţi- „circusanţii" şi clovnii vinovaţi. înalt, ce se zideşte, îşi prinde iar noi cititorii le dorim redac
de
torilor să ne trăiască 100
lul Oltului şi l-au aruncat in văzut că nu se duce la fund, am crezînd că e vorba de 700 de gănesco-americănească de „Dallas" Toate documentele au fost făcu rădăcinile în tot ce este fru
•pă, într-un loc unde ştiau că intrat în rîu şi l-am băgat cu dinari (fără valoare acum) au (Cine o fi aprobînd, doamne, te ferfeniţă şi n^roc că, cineva mos şi valoros. In asta constă anl Subinginer
rlul âre adfncime. A fost pes capul sub apă. Acum îmi dau sărit cu leii, că sînt mai mari şi asemenea denumiri, de-1 face să tot trebuia să strige „sfîrşit". farmecul şi îzbînda ziarului.
cuit după mai multe zile la o seama că am greşit şi îmi pare îşi au şi ei... regele lor. S-au se răscolească în bietu-i rnor- „Călăuza" citită cu „sufletul AUREL DIAMANT
distanţă mare de sat. La inmor- rău". , strigat — în sala arhiplină a mînt pînă şi pe nefericitul N-a făcut-o altcineva, rlecît la gură" — cum s.ar spune — MUNTEANU
mîntarea Iui nu a plîns decit întorşi acasă, criminalii au circului — primele sume pentru Kennedy ?). Atunci, ei atunci, actualul primar, domnul Liviu tşi spune cuvintul dar nu ucide Alba Iulia \
Alin cel de 6 ani. constatat că cei 4 copii mai mici o chirie pe metru pătrat şi s-a e atunci ! în sală se aflau şi Borha care a anulat nedoritul nimic, valorifică. Se împlineşte,
„Circul" se pare,
spectacol.
Redăm din declaraţiile uciga nu mai erau nicăieri. Fugiseră ajuns la (nici nu-ti vine să bieţii lucrători din magazinul însă, că abia începe. Toate bi bucurind ochiul într-o lectură Cu ocazia apariţiei nr. 100 al
şilor : Maria Panait, „soţie": îngroziţi ! crezi) — 20 000 de lei.' Citiţi bine : amintit, care îşi trudesc oa letele — şi ele, curat murdare interesantă, captivantă, inspi ziarului „Călăuza", doresc a
sele cam de multişor
în
a-
— au fost epuizate. Poate la rată. De unde forţa ? De unde spune „LA MULŢI A N I!“ tu. \
banii ? Şi răspunsul acesta este turor cititorilor, colaboratorilor t
j (Urmare din pag. I) suprapreţ, că tot se pricep ţiga
vă faceţi campanie electorală!“ nii, la asta... simplu: deoarece se potriveşte şi ziariştilor care il făuresc. )
Braiţ
e „Accidentaţii de la
Dan Constantine* ca s-a supărat. „Noi cei din Valea Jiului" mina Petrila se duc cu targa pînă la ********************************* miilor de cititori, dintr-o La mulţi ani ziar „Călăuza" ,)
puternică şi armonioasă cola. ziar al tuturor oamenilor I Iţi i
• Replica d-lui Cosma a fost: Petriia" (dr. Teacă). • „Noi cei doresc să fi şi mai departe o -
„Am impresia d-le ministru că ca „Liga Sindicatelor Libere din Alte discuţii şi replici : „Gu din Valea Jiului trăim în lumea î î borare intre colectivul redac CĂLĂUZĂ şi mal bună pe
nu aţi uitat vechile practici!“. Valea Jiului refuză să se pre vernul nu mai poate susţine mi a III-a" (liderul de la Lupeni). \ îlta%e i ţional şi cititorii săi .Călăuza" drumul spinos al democraţiei!
Dl. Miron Cosma arată o dova zinte la Comisia de investigaţie nele nerentabile", „Medicamen • Dl. Cosma susţine că „jude este pentru noi, dragi cititori, Cu stimă şi respect,
dă cum au fost luate 5 Breck- a evenimentelor din septem te nu se mai găsesc nici în spi ţul îşi bate joc de mineri ! şi t . :
uri sanitare pentru Valea Jiu brie 1991...”. Timp in «'are la tale, dară-mi-te in farmacii !“, că Valea Jiului este Valea Plîn- * Azi, la numărul o sută, * un prieten, un sfătuitor şi un con RODICA SCORUŞAN,
lui dar... s-au oprit la... Deva. Petroşani, aveau loc cele trei „Guvernul aşteaptă din Occi gerii". Dl. poet şi deputat Vale- X „Călăuza”.i cunoscută, * fident care intrind in casă şi Tîrgu Jiu
« Ministrul Sănătăţii rămlne runde de discuţii intre Ligă şi dent... Dar cit şi cînd...". e Un riu Butulescu dă replica : „Nu X Dovedeşte că-i în stare, *
Btupefiat • Dl. Bădău dă din Guvern. Deci Liga nu putea fi lider spune: „Ne-aţi minţit de numai Valea Jiului este o Vale î Să ajungă la mai mare. * I
-*
*
umeri, nu mai are cuvinte. • in două locuri deodată... Cine doi ani şi acum ne minţiţi la a Plingerii, ei în toată ţara veţi î M.Ţ. î
Ţelexdzhjjusa Română dă pe post minte ? fel ! Cred că n-aţi venit decit să găsi cîte o Vale a Plingerii". * î
Crima de ta Sohodol
(Urmare din pag. I) stltuit decalajul dintre creşterea plicare va depăşi cu siguranţă zează pc finanţe sănătoase. Pen (Urmare din pag. I) acestui bărbat îşi găseşte o cli
salariilor şi nivelul producţiei şi anul 1992. tru aceasta în principal trebuie de pe piaţa internaţională, evi pă liniştea sufletească de care
teme de plăţi a atins cota de a productivităţii muncii. Sala Domeniul principal in care întărită ordinea in efectuarea dent că şi produsele finite vor pătă. Se aşezară mai întîi la are atîta nevoie. Se apropie în
%,1 miliarde dolari. Scăderea riile au crescut de peste 2 ori, trebuie însă acţionat este cel plăţilor pentru prevenirea blo avea preţuri apropiate de cele umbra unui pom dar apoi tra- cetişor cu buzele ei senzuale
producţiei, în special cea de în timp ce productivitatea a al sporirii eficienţei economice, cajului financiar. în acest do din străinătate. seră cearşaful mai la soare să de obrazul bărbatului, proaspăt
materii prime şi energie, a pro scăzut cu circa 10 la sută faţă domeniul în care, de altfel, sini meniu însăşi cadrul juridic tre Tragedia este că salariile sînt facă şi puţină plajă, după ideea bărbierit. Ii plăcea mult miro
dus grave distorsiuni în coope de anul 1990. Consecinţa ime şi propuse numeroase acţiuni : buie completat cu legi cum ar departe de cele din străinătate, ei. Colonelul mulţumit în sinea sul pielii lui. Apoi se apropie
binişor de buzele lui care par
rarea dintre agenţii economici şi diată a fost creşterea masei mo aplicarea unui nou sistem de fi cea a falimentului spre c- salariul mediu în România ne lui de dragostea pentru Cristi-
Imposibilitatea de a produce la netare existente pe piaţă fără xemplu. O problemă financiară depăşind 50 dolari. Evident că na, se aşeză alături de ea. Fe că o aşteptau nerăbdătoare, în-
capacitate pentru multe între acoperire în mărfuri. Pe prime extrem de importantă este cea în aceste condiţii, nivelul de meia, drăgăstoasă, se aşeză pe cleştîndu-se intr-un sărut lung
prinderi. Producţia industrială le 10 luni ale anului trecut a deficitului bugetar care in a- trai este foarte scăzut. Diferen mîna lui simţind că în braţele de tot. (Va urma).
s-a situat la nivelul de 82 la su disponibilităţile băneşti ale cest an se preconizează a fi de ţa imensă a nivelelor de sala
tă faţă de 1990, dar nerealizări- populaţiei au crescut cu 54.5 aproape 100 miliarde lei. Men rizare comparativ cu ţările dez
le în multe sectoare (maşini- miliarde lei. Interesant este ţinerea unui deficit rezonabil voltate derivă din productivi-
Unelte, echipamente industriale, faptul că disponibilităţile depu parlamentară în raport cu produsul intern tatea muncii, din eficienţa mun
mijloace de transport feroviar, se la CEC au scăzut în 1991 brut este un obiectiv prioritar. cii în general.
cocs, hîrtie, prelucrarea ţiţeiu (în special în trim. IV) cu 17 salarizare, stimularea investiţii Pînă cînd vom ajunge la ni
Problema fundamentală a pro
lui etc.) au fost mult mai mari. miliarde lei, relevind faptul că lor in mijloacele tehnice, ter gramului economic al acestui velele de productivitate din
Consecinţa cea mai gravă a rata mare a inflaţiei şi devalo minarea investiţiilor începute şi an este desigur cea a venituri Occident este necesar însă să
asigurăm un nivel de trai de
declinului economic a fost re rizarea leului au descurajat lichidarea stocurilor de produ lor Populaţiei şi a protecţiei cent pentrp toţi cetăţenii ţării.
ducerea drastică a investiţiilor, tendinţa de păstrare a banilor se finite, accelerarea privatiză sociale. In principal se propu Cred că e momentul să se sta
care în sectorul productiv au la CEC. rii prin vinzarea de active, re ne menţinerea unei corelări bilească şi la noi nivelul minim
fost măi mici cu circa 20 Ia su Dezechilibrul economic care ducerea numărului de regii prin preţuri-salarii care să prevină de sărăcie, pentru a putea di
tă faţă de 1990. Dar, dacă luăm a generat în 1991 inflaţia şi şo finanţarea producţiei de export, accentuarea inflaţiei Chestiu mensiona pe baze reale nivelul
în calcul şi creşterea accelera majul, far necesară promova garantarea coditelor şi chiar nea es(i> cvtivm tic complicată,
tă a preţurilor materialelor de rea in 1992 a unei politici eco- scutirea do <t>dobinzi la aceste deoarece instabilitatea preturi minim .ol ciştigur’lor (salariul,
— — . „ ♦ l i iAt ^ -■ -> n „ „ ! 7. n „ A / 1T' i\ n n m î n n n o il n u n l i r î n c i n i i C i’i.'tiiifr* n t :s i i r m f p n r n r l i t M î o i A& l e . . „ „ i i — . — j._ , pensii,", jurse etc.) pentru toate . < ^