Page 2 - Calauza_1992_101
P. 2
a /unici va avea ioc o minor, putea răspunde afirm ativ. Cum. grozootehnlcc cit şi o dezvoltare ia
la nivelul oferit de Îm prejurim i a
ndevurat... mîntare tristă. Şi el şi pă responsabilitatea nu se prea poarta,- bazelor de agrem ent şl turism spre
Una din intenţiile Iui (declu- rinţii fetei au coborît pentru cine vă spun că nu m l-ar suride, dor a le ridica la faim a oam enilor săi
m ă consider un luptător, iar acesto
rate la r ud ie re) a fost să.i... .ştie cit timp în abisul blestemu- ra le stă bine cu lupta. şi a produselor m uncii lor
„MANI \'Ot t UN SiM FIERT !". lui cumplit... — A veţi ni şic obiecllue exacta pe — Cc prom ite îi tuinedorcnUor ?
ar/enrla de lucru in caz ccl veţi fi — Bună credinţa, cinste, corec
ales ? titudine, ferm itate şl Înţelegere faţă
de problem ele tu tu ro r locuitorilor.
— Să prom ovez obiective ale ade
S ^ pin k fF'ft %:» u n \ văratei dem ocraţii, transparenţă In lO \ TUDOR
1 ii 1 ^ t?* O 1 -a ’l fi** ti
1 &•> i li -.rf‘ 'îw; îi
neclare?’! ! ‘ Zipsă de minim de
indelunguta-mi activitate am 5
dobindit, sper, o bună expe. î decenţă politica
rienţtt in munca cu oamen i |
Toltxinta, dat fiind specificul * D ictatura bunului plac personal, rilor de producţie cu im plicaţii e-
activităţii de observator dis- j abuzui, corupţia $i toate Xirădcle- cononuj.o.
Sint doar d tev a abuzuri dtntr-un
creţ al faptelor sociale, am o . gilc, ce uu caracterizat vechiul re- lung şl»*, pe care di. M artineac n
j{u;i com unist sint pe cale de a se
largă viziune asupra oricărei j întoarce prin instalarea datorită m - putut să le săvirşească, fiind susţi
colectivităţi, lucru ce scapă , inform arli electoratului local, a u- nut fură rezerve de directorul ge
neral Faur Sabin, care la rindul său
nor candidaţi ia funcţia ele prim ar
uitor profesiuni. â ca: MARTINEAC VALERIAN, FAUR a i ost o »7i ui Elenei Ceauşcscu.
Daca, după o matură chib- I SABLN (pensionari), care după abu Pun doar două Întrebări: De ce,
zuiriţâ, veţi vota Partidul J zurile sâvinjite în tim pul com unis cinci C.S.II. în ultim ii ani nu rea
liza planul, salariile angajaţilor au
„România Mare", puteţi spera, | mului, in funcţiile de conducere pe fost reduse drastic dar directorul
care le-au ocupat, nu vor „sa sten
cu justificată îndreptăţire, la * în banca lor* ia pensie tji vor din generai Faur şi M artineac prim eau
multe facilităţi, la o „ozonifi. E nou să ajungă la putere, profitind salariul, plus acord şi prim e ? Şi a
doua întrebare ? Do ce in întreaga
în
ele dem tarea oam enilor m uncii
care" a Hunedoarei, atît din ; actuala criză economică, reeditând perioadă cit a fost director general,
punct de vedere al ambianţei | seria abuzurilor, întărind vechile Faur Sabin nu a adm is angajarea
fizice, cit şi al climatului mo- » structuri corupte, necinstite alo re tenacilor in com binat fără aproba
ral. -Sin tem datori faţă de co- i gim ului comunist. rea personală inclusiv in perioada
* Daţi-mi voie .sâ mă prezint: pii şi nepoţii noştri, cu o Hu- ‘ Cum poate îi primar; M artineac cit a fost adjunct al m inistrului ?
Cred că au fost interese deosebite. .
I — mă trimese Bocunici Do- nedoarâ purificată nu numai g Valerian, un om străin de calităţile avm du-se in vedere că această sar
de care trebuie să dea dovadă un
î ru si am in ani ; din punct de vedere al orga- ® prim ar, cum sini *. cinstea, sinceri cină (aprobarea cererilor de angaja
s — sint iiceniiat in filozofie, nelor de simţ, dar mai ales ij tatea, principialitatea, incoruptibili re a Îemeilor) este prea m inoră pen
unui
general al
tru un director
* promoţia 1970 ; al sufletului, cugetului si al 8 tatea, inteligenta, integritatea, com com binat de interes republican.
- — din anul 1971 funcţionez conştiinţei. Dec', avem nobila ' petenţa profesională? După Revoluţia din decem brie ’39,
?/Ia voi referi la cileva din abuzu
j ca jociolog ia C.S. Hunedoara; menire de a sădi o minte să. | rile pe care ie-a săvârşit ca şef La in 13 ianuarie 1990, In m area adu
. — sint născut pe meleaguri nătoasă într-un corp sănătos. - Serviciul Tehnic din C.S.IL, după ce nare organizată de salariaţii com bi
natului şl aprobată de poliţia m uni
a brădene şi provin d':ntr-o fa. Recurgînd la acest mod de | a tofit destituit din funcţiile ele şef cipală Hunedoara, am hotărât prin
* miiie de muncitori ; propagandă electorală, fac a- J cie secţie la: Lam inor H30 şi respec voinţa unanim ă, destituirea din
tiv Lam inor sem ifabricate nr. 1, Sn
J — smt căsătorit şi am doi pel la cei care mă cunosc şi, s urm a anchetelor organelor judeţene, îunciiiie d e director general al
C.S.H. ri şef dc serviciu tehnic a
1 copii. ' în special, la cei peste 15 mii î datorită reclam aţiilor salariaţilor. lui Faur Sabin şi respectiv M arii-
* De ce candidez pentru pos- de foşti si actuali angajaţi ai j în tim p de doi ani a avansat-o noac Valerimi. Destituirile au fo d
| tul de consilier la Primăria combinatului, ce in decurs de 1 pe soţia, sa fiindu-i subordonată la supuse la vot adunării (cea. 10 000
cu două
serviciul tehnic,
gradaţii,
„ Hunedoara ? Pentru că am .20 de ani mi-au deschis u.şa * la excepţional, nefiind apreciată de salariaţi în curtea C.S.FI ), de pre
şedintele C.P.U.N., dl Cheţan Mihai,
ş considerat că un sociolog, ca şi care s-au bucurat măcar | nici un şef, tim p de 15 ani, pină la actual senator.
î investigator tenace al faptelor din parte-mi de o vorbă sau ! venirea soţului la serviciul tehnic. Oamenii muncii, salariaţii trebuie
Nefiind com petent in
domeniul
o sociale, poate inrîuri pozitiv de un sfat bun. 1 m etalurgiei, a Iniţiat dezorganizarea să judece la rece clnd vor da votul
lor. D î ce Faur
M artineac nu s-au
S multe acte decizionale de la Semnul nostru electoral este ; iam inoarelor din Elooming prin se prezentat la Televiziune cînd au
' nivel de primărie. A consilia vulturui brîncovenesc cu cru. « pararea cajeflor de lam inare de fost invitaţi să răspundă la între
cuptoarele de incălzire. la lam inorul
3 insemnind tocmai a sfătui pe ce. I de 1300 mm şi 10C0 mm, cu aoro- bările pve.e de locuitorii clin m uni
' cineva să facă ceva. Apoi, in Vă mulţumesc ! ! barea directorului general ai C.S II., cipiul H unedoara? Fiindcă nu pu
» din acea vreme, ing. Faur Sabin, teau rtfcmmdîJt !
ceea ce a condus la creşterea ca MITRE A IONEL-AUREL,
tastrofală a rebuturilor şi a t osti> Hunedoara
I
\
S M u n c a de constructor— valoare si \
s
\ în marca epopee a muncii economic — muncă devenită că, volumul de lucrări la con cu inginerul îîucalcţ Victor şe
i pentru o ţară Liberă şi Demo- valoare simbol, este şi în acest strucţii montaj pe anul in curs ful acestuia, cit şi cu ing. Do \
, erată — ne spunea zilele aces- an spornică şi de calitate. — este aproape de 3 milioane lei, te! Ralcău adjunct şef de şan s
1 tea, de început de februarie, Făctnd totuşi o retrospectivă a- cu un profit net de 40 milioa tier. Aflăm aici că harnicii
\ ing. Dorn Gaiţa director gene. supra activităţii societăţii noas ne net.— constructori lucrează intens la \
i ral al S.C. ICS Hunedoara, SA tre pe fondul unei deosebite Intrînd in vorbă cu inginerul blocurile 3, 4 şi 5 din ansam s
i — se înscrie şi activitatea so- probităţi profesionale a con. şef Ludovic Mudreschi prezent blu! Republicii şi aceasta sub
\ cietăţii noastre, pe a cărei şan- structorilor se poate spune că, şi ci la discuţiile noastre, am competenta îndrum ate a ma!- \
{ tiere se dăltuiesc caracterele o- au fost înregistrate succese, oa reţinut că în aceste zile de fe strului Constantin Raicca. Se s
1 mului demn şi cinstit, i.au menii şantierelor obţinind pe bruarie se execută reparaţiile acţionează cu multă responsa \
ţ naştere destine, încrederea în. frontispiciul hărniciei lor den capitale la furnal nr. 9 din bilitate la finalizarea lucrări,
I tr-o viaţă demnă a unei ţări cu sitate şl afirmare, spirit dc marele Combinat hunedorean lor de canalizare şi lermofi-
i porţile larg deschise spre Eu- competiţie.— cit şi la preincălzitorul de aer care a microraionului Hi (şef \
J ropa. — Dc fapt pe directorul Astfel la producţia construc nr. 4 al furnalului nr. 7. — Se de lot Teodor Popa şi maistru i
ţ general ing. Doru Gaiţa l-am ţii montaj s-au realizat peste continuă lucrările începute în Dumitru Totoreanu) ca de alt
I găsit cu greu, fiind antrenat programul propus, mai mult de decembrie anul trecut de mo fel la executarea sub semnul \
.' m problemele muncii de zi eu 85 milioane lei. iar la capito dernizare şi reparaţie capitali calităţii a instalaţiilor pentru
ţ zi, in ziua documentării con- lul „alto activităţi" (transport, a Laminorului de 800 mm., tratarea apelor la CT 2 d'n ca )
i tactindu-1 in mijlocul oameni- industrie, prestaţii, cu utilaje vechi şi uzat, remontîndu-se dru! S.C. „Siderurgica" SA. \
i lor de la şantierul nr, 4 con- Pentru terţi etc.) peste t) m'iioa- ulilaje recondiţionate sau noi. ...Părăsind platformele de \
) sfrucţii. ne ici, profilul net depăşind — Se munceşte şi la allmenta- mutică alo constructorilor, vi
^ Continuinrlu-nc dialogul, in- cifra de 11 milioane lei.— zitate am înţeles, aşa după cum \
t terlocutorul nc-a spus : Reţinem aici şi intervenţia îea cu apă potabilă a munici susţinea economistul Remus i
) — I’cntru oamenii noştri, oc. Gheorghe Sorescu, şelul ser- piului Hunedoara şi a localită Mariş — director economic, oa
\ munca este „izvorul bunus- ■'teiului contabilitate care a ţi. ţilor comunei Teliue, montiu. menii schelelor prin muncă şi i
( tării". Ei sint convinşi de acest nut să adauge : „Ia cheltuielile dn-se conducta ce leagă staţia dăruire îşi găsesc ni aceşti ani \
} lucru, de aceea, acţionează cu de lfKIO lei/producţie s-a înre de pompe Sîntpetru cu ce-a ai libertăţii un cadra optim \
care aduce Ia Cinciş apa din
1 consecvenţă, cu dăruire şi elan. gistrat suma de 5,7 Iei, iar ca pentru împlinire,
\ Munca lor —, continuă discu informaţie dc ultimă oră nc-a Rîul Bărbat. — La şantierul 4 i
lp ţia cc. Re. ius Mariş director oferit prilejul să consemnăm contactăm un dialog fructuos VASîUTCA SFETCU i
i
Pag. 3
