Page 1 - Calauza_1992_103
P. 1
Premiile CAZUL RUGINA d in t u r n u se v e r in
„CÂLAUZA 1 (NE
0 bucurie pentru » Mario, fugi Mario că
sufletele cititorilor te omoară!"
Nimic mai m ult în lum e nu fost de acord .ştiindu-1 un des
noştri a produs vîlvă m ai m are ca de trăbălat şi un puşcăriaş fiind
exem plu crim ele produse în mod
bestial de crim inali sadici, nici închis de mai m ulte ori pen
găinării, un m are
tru diverse
R ecunoaştem , cele 15 întrebări
şi problem atici ridicate în faţa o carte nu e citită inai cu aten şm anglitor cum se spune. M a.
ţie ciecît o carte
poliţistă
cu
cititorilor noştri in cadrul con crim e şi crim inali, cu hoţi şi n a le-a răspuns : — „Lasă că
cursului „CA l AUZA 100" nu au tot felul de oam eni de nim ic am să fac cu om din el". D ar
fost deloc uşoare. Dar pentru cum li se spune. Stim ată redac aş. ţi-ai găsit să-n veţi vulpea
iubiţii noştri cititori, cînd e vor ţie fiindcă sunteţi după părerea să nu mai m ănînce găini. R u.
ba de publicaţia devotată cu to mea cel m ai popular ziar din gină îşi continua incursiunile lui
tul lor, nim ic nu constituie o cile am citit aş vrea să vă po prin ogrăzile oam enilor făcînd
num ai scandaluri.
piedică de nctrecut. Vă spunem vestesc şi eu alătu ri de alte
drept, cel m ai nnportanl cîştig povestiri ale altor cititori care Prietena mea M aria îl suporta
al redacţiei noastre a lost acela s-au alăturat apelului făcut de cu greu dar îl iubea şi tot cre
că ne-am dat seam a şi nc-am dea într-o schim bare. Deseori
în tărit convingerea că săptăm î- Valone de a nu-1 lăsa singur. cînd venea de la puşcărie o ve
nalul „Călăuza" nu este al nici- Sînt din T urnu Severin, mă deam pe M aria cu vînătăi pe
unei grupe de vîrstă sau de pre num esc U.R. şi aş vrea să vă la ochi dar avea noroc că nu
ocupări. El aparţine de la tînă- redau această poveste groaznică stătea prea m ult pe acasă, p er.
rul de 16 ani. B rehui Liviu Se- care s-a întim plat cu am in m isiile lui fiind scurte. în tre
bastian, elev şi pînă la vechiul urm ă la balul Com binatului de tim p se îm bolnăvise şi de plă
nostru colaborator pensionar Lem n din T urnu Severin. o po m ân d ar tot nu se astim păra.
T raian Prislopean. Deci — fără veste care a zguduit lum ea pe M aria disperată vâzind că nu
prejudecăţi şi cu sinceritate — tim pul acela. Aveam o prietenă se m ai poate. în tr.o bună zi
CA l AUZÂ este practic a tu tu bună, bună ca o soră, care mai îmi zice că m erge la divorţ. Di
ror oam enilor. Ceea ce ne-am avea o soră. Eu nu m ai aveam vorţul s-a sfîrşit foarte repede
dorit din suflet şi ceea ce dorim fraţi şi m ergeam deseori toţi trei Rugină fiind în puşcărie pentru
în continuare. Fie necăjit, fie la plim bare, nunţi, film e, ba o tilhărie. Trecuse un tim p bun,
bucuros — cititorul nostru este luri. Ele s-au m ăritat, eu nu, într-o zi sîntem anunţate şi in-
inteligent, are acea putere de dar M aria prietena mea, cînd U.R,
a cunoscut băiatul cu care urm a
Nu to apropia ile m ine ! (Continuare în pag. a 2-a) să se m ărite, părinţii nu au (C ontinuate în pag. a 2.a)
*-♦****-***************--*- **-******** i i ....... .. iu
j Se zvoneşte că dl Babiue
i (m inistrul de interne) l-a in.
i soţit pe liderul naţional F.S.N.
j într-o cam panie total cîecto-
j rală la Tim işoara ! Să fie
vreo legătură între acest fapt
şi apolitism ul M inisterului de
Interne ?
Siptâînînal independent aflat în slujba tuturor oamenilor j j ANUL III @ NE. 103 ® 199? i pagini 8 lei
*•♦+**■-**•**♦******* **•**■**+ **+★ ■*■****
la Szeged, românii muncise pg dolari Sads&azea deschisă a d~tai
j II seara îa .După aproape patru ore de îRadu !Bălan
mei, dom nul Csaba este plecat,
m ers cu autoturism ul oraşul tr-un apartam ent. Patronul fir
î „Varşovia “ Szegedyn te întîm pină eu... Ca pe undeva prin lum e şi vom trăit şi m uncit alături de dum şi indignat de această m are
Sînt Radu Bălan cel care a
parcurge,
lea Tim işoarei. îţi faci, deci,
afla, că dom nia sa
NEDREPTATE.
intrarea pe o arteră rom ânească săptăm inal circa 4—5C00 km cu neavoastră aproape treizeci de Doresc prin aceste rînduri, să
\ La „Varşovia“ am dus pe şi iute, ajungi La ţinta călăto autoturism ele personale. Cînd ani şi caro recent a fost con mă adresez opiniei publice ti
\ toate iubitele mele. Cînd beau riei : Com pania de Construcţii a venit aici, din România, fa dam nat de Secţia m ■ Uară a m işorene pentru a cunoaşte a- -
i viu fiert şi devin melancolic, şi C om erţ E xporl-Im port „Bi- milia a făcut un m asiv îm pru Curţii Suprem e de Justiţie la 23 devărul despre im plicarea mea in
, eu ochii în tavan aşteptînd o col“, pe care o coordonează so m ut dc la băncile de credit de ani in 'h isoare pentru OMOR aceste evenim ente şi a aprecia
^ iubită ce nu m ai vine, îm i ţii Fall, Ileana şi Csaba. plecaţi pentru a pune în m ’şcare o m a DEOSEBIT DE GRAV şi la alţi justeţea pedepsei ce mi-a fost
l şi spun :„Restaurantul ăsta din Tîrgu Mureş, cu nici doi şinărie constructivă care. acum, 10 ani pentru TENTATIVA LA pronunţată.
| a găzduit toata păcatele m ele ani în urm ă. B irourile com pa se bucură de m ultă adm iraţie, OMOR DEOSEBIT DE GRAV RADU BĂLAN
niei — cu ram ificaţii pe m ul nu num ai în rîndurile locuitorilor în urm a evenim entelor din de
S i kîîmpflri sie h te m eridiane ale lum ii — sînt (Continuare în pag. 2—3) cem brie 15)89. Am răm as uluit (Continuare în pag. a 2-a)
în-
am enajate, foarte elegant.
in m im a Scandal ?a mormintele
S v CeauşeştiîOr
vrute şi nevrute". Orice fe. Întîlnire la mormîntul lui taica Lac
m ele sau fată pe care am in trîn şintins pă jos. Mă bătea „SA LI SE PUNĂ PIELEA PE lîA Ţ"
vitat-o la „Varşovia'1, n-a
m ai putut da înapoi. S-a zis prim a dată gîndu să trec pă la (U rm are din nr. 102) — Care tineri ?
cu m ofturile sau m otivele m adam A ura să m ă docum en în tăcerea lăsată sc aude — C are-au m urit in revo
„fem eieşti“ pe care le mai lumea tez pă viu, că M eşterum i dasă glasul unei femei în doliu : luţie !
invoca una sau alta... dă reconponsă adresa m onum en — Nu cred c i este cel mai — Care revoluţie, doam nă,
Şi de data asta ospătarul tului cu dame. Las gîndu păn. potrivit lucru să-l plîngeţi pe continuă omul.
A eru B ucureştiului o pom pat
cel bondoc m ă prim eşte cu gu în m ine toată am intirea vrem u tru după, că nara să ratez re- el. Sînt alţii la ora asta. care D ar fem eia nu mai rabdă. Li
ra lui pînă la urechi. D ăm m î- portaju puntru o dam ă uşoară trebuie plînşi. vine să plîngă şi pleacă.
rilor dă altădată. Prim u popas oricît dă m eseriaşă ar fi ia la
(C ontinuare In pag, a 2-a) îl fac pentru reculegere şi pla- RAF VALONE — Cine doam nă, îşi revine MARIA PIETRARU
nu dă bătaie La Pityu, un p ri frizerul ? !
vatizat dă arc birt pă lingă gră {Continuare în pag. a 2-a) — Tinerii. .Continuare în pag. a 3-a)
dina Icoanei. Sug o dublă dă
rom unguresc cu chivi, caut pă V .% W M ,.W A W ."-'= V .V ,W .A ,.V A W N 'A W A V W .V .W A V A .W V .'W A V .W A V -V i.V i.V iA ’J
j In numerele tejgheaua dăn faţa şandram alei
viitoare : presa zilei. Azi ie ziua lu Ră-
posatu ! Babacu Laie săracii da 1 9 9 2 — Politica
că nul altoiau toarăşii la teş-
„DETECTIVII ROMANI
MERG ÎN A IN T E !" interviu cherea mai trăia bine m ersi şi
cu directorul Societăţii De. făcea 74 dă fire. Bogdaproste Anul 1992, ea şi anul trecut, lung este stabilirea echilibrului în sectorul bunurilor şi ser
că no fost om rău cu noi cu in
tecfivilor P articulari din Ro. este dom inat de recesiunea eco între cerere şi ofertă. în secto. viciilor de consuni, atenţia va
m ânia (în exclusivitate pen terlopii. B ătrînu M eşter are nas nomică. în cel mai bun caz sc rut m ateriilor prim e şi energiei, fi concentrată asupra produse
tru „Călăuza"). dă copoi şi fler dă ziarist pă va realiza o „creştere zero" sau o preturile se vor alinia la piaţa lor de bază ale căror preţuri
piine, nu glum ă şimi zice : V a sini subvenţionate de la buget.
Dl V IRGILIU ZBAGANU. lone, ce facentro zi ca asta lu scădere a produsului intern brut
Trecerea la economia de piaţă f j c ro n ic a
preşedintele Com itetului pen m ea interlopă ? M isiunea mea cu două procente. In perioada 1 mai — 1 septem
brie 1992 se va elim ina
50 la
tru reorganizarea P.C.R. a. fraţilor îi bom ba cu neutroni sulă din ecartul dintre costuri
firm ă : „SECOLUL X X I VA nu alta să vă inform ez ieu ce im pune o restructurare de am . şi preţuri, urm ind ca restul să
FI COM UNIST SAU NU VA şj cum. C lar ca bonjur m adam , ploare a întregii economii, eli W PARLAM ENTARA se elim ine în 1993, în aceste
FI !“ să vezi tu bătrine, hai la mor- m inarea producţiei nercntabilc condiţii indicele general al pre.
■HXlrk ***& + *****+************+***** m întu dăn ghencia a lu ăl bă- sau cu rentabilitatea redusă cc internaţională. în cel al produ ţuriior cu ridicata pe ansam blul
. necesită subvenţii. selor interm ediare, preţurile se economiei va fi de circa 280—
A şadar sc preconizează pen vor form a prin nrgocierca ini re
(dl PETRE ROMAN) : tru acest an o oprire a căderii 300 la sută faţă de nivelul pre
(dl MIRON COSMA) : economice ce s-a produs în in producători şi beneficiari. Mi ţurilor din luna octom brie 1931,
— Ce zici, M iroane, mă terval scurt (le la Revoluţie pî nisterul Economiei şi Finanţelor iar la produsele şi serviciile des.
sprijini în cam pania electo nă în prezent şi intrarea în tr. va interveni pentru a îngrădi
rală pentru alegerile prezi un palier orizontal, ceea ce ar dreptul agenţilor economici în tinate populaţiei este estim at
denţiale ? a stabili preţuri şi de a de. la 180—200 la sută.
constitui preiniza relansării pre.
— Cluciu, băiatu’. Noi îl vizibile pentru anii urm ători. clanşa procesul de restructu. (C ontinuare în pag. a 2-a)
sprijinim pe Cîmpeanu... rare a sectoarelor ce practică
în ceea ce priveşte politica dc
preţuri, obiectivul pc term en preţuri peste nivelul mondial. DUMITRU ARMAŞESCU