Page 4 - Calauza_1992_103
P. 4
IC illlţ lCf.Ul VttbC UUUI UJJcil tel* | implicat nemijlocit iu ccnm nrarca
- - . ......y-w* uuv ţv-oiitl .1 iiailUlU'.i. iscusiţi, pentru că şi oi şt.vu un (U rm are dir.» ^ag. I» Un bărbat şi o femele se re * c< Tii şi ofertei dc bunuri şi ser.
m ai nobilă m isiune, pentru ţi a paţilor cit şi cu Filiala Alba lucru simplu, spus. fie en m ente de locuire, nu m ulte la ped ca fiarele spre el. Asta o | vicMi, prezintă o creştere în fota.
cărei finalitate încercăm zi de aparţinînd Asociaţiei Nevăzâto- glezeşte, in rom âneşte său iii num ăr, dar extraordinar de e. îi ia locul alta. ia la sănătoasa şi ei rămin stri-
zi, pe fondul unei înalte con. rilor. în tr-u n num ăr viitor al ungureşte : „Timpul înseam nă legante. Ţi se par a fi din... po — Doamne, mie mi_a demolat gînd furioşi, în urma lui : * lui veniturilor fiscale de 44 la sută
ştiinţe, să ne autodepăşim , să „Călăuzei" pe care o considerăm bani". Apăsînd pe butoane ele veşti. Unele instalaţii, sanitare, casa. N-a făcut nimic bun ăsta 1 — Nu ţi-e ruşine să-l faci I anul trecut şi 46 la sută în anul
facem tot ce ne stă în putinţă şi publicaţia noastră, vom pu gante, poţi intra în legătură te să zicem, sînt pur şi s!mplu — Ba da, a făcut doamnă. ţigan ? Noi am fost vecini cu J 1992.
J
Nivelul general al fiscalităţii pe
p en tru om ul suferind. Cei care blica program ul consultaţiilor lefonică cu orice punct geogra aurite („o fi nur din Apuseni" ? Un singur lucru bun a făcut şi el, ii cunoaştem fam ilia. Nu-i I baza căreia se apreciază presiunea
doresc să ne contacteze, indife din cadrul Centrului nostru m e. fic de pe glob, intr-un tim p ca — gîndesc fără glas) şi totul el. N-a dat o palm ă de pâm înt adevărat, nu e ţigan. Tu eşti * fiscală, respectiv ponderea prcle-
re n t că locuiesc în judeţ sau in d :cal, a conchis medicul prim ar re se m ăsoară num ai in... se funcţionează fără nici un reproş. din ţara asta, îi răspunde un ţigan, fir-ai al dracului cu p ă | vărilor obligatorii către stat din
altă localitate a ţării, pot veni Remus Angelescu. cunde. Compania, fiind de con De căldură nici nu are rost să bărbat. lăria ta ! » produsul intern brut reprezintă
cu încredere la C entrul nostru, lOAN V. strucţii, are nevoie de asem e vorbesc şi, gîndesc din nou, dar Ca ecou. se aude un a ltu l: Lum ea se înghesuie din nou 33,4 la sută in acest an faţă de
cu m ultă tristeţe, la bietele noas
nea legături, dată fiind necesita tre apartam ente în care te poţi — Sîntem un neam de nimic. in jurul m orm întului. R eporterii, * 34 Ia sută anul trecut şi 40,7 la
tea unor comenzi de m ateriale încălzi num ai dacă... trem uri de Noi ne.am om orît toţi condu fotografii, cam erm anii, o fac şi j sută în anul 1989.
de construcţii — să zicem din frig. Aş fi vrut să notez num e cătorii. Pe Mihai Viteazu l-am ei. Doi bărbaţi, trecuţi de 60 « Aşadar e vorba dc o scădere a
„Mario, fugi Mario că Tailanda. sau din Anglia. Nu de constructori, fie ei, zidari omorît, pe Cuza l-am exilat, pe de ani, stau cu m îndrie să fie I nivelului fiscalităţii ceea ce in.
exagerăm deloc, pentru că, fap dulgheri tim plari, instalatori, ăsta îl omorîrăm... „luaţi" din toate părţile. D ar e ; seamnă o reducere a efortului a.
— Nu domne, pe M ihai Vi
te omoară!" tul ne este dem onstrat de un dar, la ce folos ? Am sim ţit o teazu nu l-am om orît noi — frig şl se Încălzesc de la flacă ■ genţilor economici. Acest nivel
adevărat
ra lum inărilor. Unul m ai în .
„palat", în cel m ai
nivel
I poate fi caracterizat ca un
sens al cuvîntului. Este o clă m ultă şi firească m îndrie în sim te nevoia să-l lăm urească o dreaptă „lozinca" ce se încli | mediu pe plan internaţional, si-
suflet că el îm i sînt concetă
dire unicat în oraş, şi una dintre doamnă. L-a om orît Bathory, nase puţin într-o parte... O fe | tuîndu-se între nivelele ridicato ca
(U rm are din pag. X) întipărită figura crim inalului sa puţinele din Ungaria, de o o- ţeni, că au făcut un lucru des dum neata şti cine a fost Ba meie bătrînă care nu ajunge
dic. M i-am făcut loc cu coatele semenea frum useţe şi eleganţă. pre care ni se vorbeşte cu atît thory iar pe ăsta La om orît * 56,7 la sulă în Suedia şi cele foarte
v itate la bal la O.C.P.L. unde prin puhoiul de lum e care asista Locuitorii o şi num esc pe bu de m ultă adm iraţie. Ceea ce nu Voican cu Stănculescu. pînă la m orm înt, îmi spune : I scăzute cum ar fi 24,1 la sută în
— Dâ-m i m aică şi m ie o fo.
lucram . M ultă lum e, muzică, ve ca la coridă, toţi parcă înţepe nă dreptate : „Palatul minune". este deloc puţin. Ba. dim potrivă. — Acum să fie şi ei pedep tografie de-acolo. să-l am şi eu . Turcia.
I
în ceea ce priveşte resursele
niseră, groaza le încleştase făl Că au fost recom pensaţi pe siţi. Să fie mai rău ca el. Să li
selie. D eodată, fiind m ai de. A fost ridicat. într-un term en de am intire. J financiare externe in 1992 se prc.
cile şi le înţepenise picioarele, m ăsura talentului şi m ăiestriei se pună pielea pe băţ.
p ă rta tă de cele două surori aud record, de nu prea m ulte luni, lor, asta este cu totul altceva. D ar eu nu îndrăznesc şi ea I conizează contractarea unor credite
priveau cu groază la cele ce u r —Ei, ce bine a r fi fost să maj
vociferări prin lume. „Vine R u. m au să se intîm ple. M .am apro de firm a „Bicol" şi — lucru e- Au prim it şi prim esc dolari ? fi tră it M ihai Viteazu vreo 20 se resem nează. Fotografiez şi eu I insumind 2,3 miliarde dolari. Din
gină, M aria, fugi, fugi Valeria, piat şi am început să strig : „M a senţial — m ina de lucru nu a Foarte bine, dacă o m erită şi de ani. A ltfel ar fi fost viaţa cit pot. Foarte fnulţi se feresc, J acest volum dc resurse valutare
fost alta decit cea... rom ânească.
se întorc cu spatele, cînd văd
fugiţi că vine Rugină." Scăpase ria, fugi M aria că te om oară !“ In mod legal, firm a, pe bază dacă au m uncit Pe brînci şi cu noastră acum, completează cu aparatul. O am enii sînt bănui | urmează ca 1,6 miliarde dolari să
dar era prea tîrziu şi cele două m ă»strie de neegalat. nostalgie, un bărbat. * fie destinaţi susţinerii balanţei de
din puşcărie. D ar M aria dîrză de reciprocitate, a contractat cu Nu le ştiu, deci. numele, dar tori, tem ători. In afară de 4—5 I plăţi externe (în continuare cu dc.
şi h o tărită să-l înfrunte, nu vru surori erau prea aproape de o alta, din Cluj-Napoca, folosi îi felicit, din toată inim a mea, Dar iată că se apropie grăbit, care spun deschis că ei ţin la " ficit) şi întăririi rezervei valutare.
să dea b ir cu fugiţii. Rugină crim inal. rea m eşterilor m ari („calfe şi şl ea de român. un b ărbat cam de 40 de ani şi el. nim eni nu-şi m ărturiseşte I Restul urmează să constituie surse
în ain ta cu pieptul dezgolit ca zidari") din România. La o p ri aruncă celor adunaţi aco lo : deschis eindul cu care a venit I de finanţare cu destinaţie precisă,
un barbar, pe faţă îi rămăsese. (Va urma) m ă oră a dim ineţii, doam na I NICOLAE PlRVU JIGANU ĂSTA nici. Se com entează însă în toa î Fondul Monetar Internaţional im.
— Lăsaţi-l domne. V .aţi adu te chipurile, despre politică, I pune încadrarea în anumite cri-
VWVWWWVWVVWVWVUVWVWWWWVWVWVWVWWWWWWWWVVVVWVU^V A V W .V V W W W A T W iV V W W iW i’.V .V .V i - . -V i V -V >.V ■VW
n at să-l plîngeţi pe ăsta care personalităţi, viaţă, bani. * terii de performanţă privind volu.
(Urmare din pag. 1) Prem iile „CAl AUZA 100“ sînt ne.a dus ţara de rîpă ! Ţ iganu’ | mul de credit bancar, deficitul bu.
plătite din fondurile personale ăsta I . (Va urm a) * getar, nivelul rezervelor de devize,
Premiile „Călăuza 100“ ale directorului publicaţiilor | creşterea masei monetare.
selecţie a faptelor şi evenim en W M M M M M M W W W W W W m B W W W W W W V W W
telor care îl privesc în m icul- „CAl AUZA" iar prem iul Com * Creditele acordate de BIRD,
m arele lui univers... două d-Iui BREHUI LIV1U SE- a revenit d-lui BOGDAN BAR paniei de com erţ „TRANSILVA SOCIETATEA COMERCIALĂ PE ACŢIUNI MACON — | BERD şi BEI sînt dc asemenea
N -a fost uşor să facem selec BASTIAN şi doamnei VIONELA BA ; NIA PRESS", din fondurile pro S. A. DEVA J condiţionate de modul de achizi-
ţia. Toate scrisorile ar fi trebuit NAN ; Prem iul pentru cea mai origi prii ale directorului respectivei I ţionare a mărfurilor din import,
prem iate, toţi cititorii noştri ar Prem iul II : a revenit doam nală rubrică n revenit d-lui com panii şi vor fi acordate fe str. Sîntuhalm, nr. 1 respectiv prin licitaţie.
fi trebuie prem iaţi, pentru gri nei ELENA PĂ C U R A R ; VESNICZKY IOSIF ; riciţilor cîştigători în data de 21 valorifică prin licitaţie mijloace fixe cu durata de servi ‘ Pentru că nu-i aşa, nimeni nu
ja cu care stau lingă „CA l AUZA" Prem iul III ; a revenit dom M enţiunea a revenit dom nişoa februarie 1992, orelo 13,00 la | subvenţionează o economie bolnavă
şi îi dau sugestii scrise, la te nului TRAIAN PRISLOPEAN ; rei GHIRLANDA ANA-MARIA. sediul redacţiei din str. 1 De ciu expirată şi neexpirată din grupele III, IV, V, VI şi IX. * ce nu dă semne de însănătoşire. Dar
lefon sau prin viu grai la redac Prem iul special : „PREOT IOAN Foarto interesante ni s-au pă cem brie, nr. 27. Licitaţia va avea Ioc în data de 13.11.1992, orele 9 îa sediul | oare economia românească dă semne
ţie. Aşa redacţia noastră nu e MARCHITAN" a revenit tinerei rut şi participările dom nilor Şi la încheierea acestui con unităţii. Listele se găsesc Ia Serviciul Mecano-Energetic s reale de însănătoşire, sau „căderea
niciodată goală... FELICIA HARAGUŞ ; ŞERBAN CONSTANTIN, MAR curs — redacţia noastră simte al unităţii telefon 1 39 30, 1 39 31, int. 144. | liberă" se continuă şi în acest an ?
Şi acum , prem ianţii : Prem iul Companiei de co TIN PETRU şi MARCU LACRI, nevoia să dorească m ultă sănă
P rem iul I : a revenit pc din m erţ „TRANSLVANIA PRESS" pe care îi aşteptăm cu colaborări. tate şi bucurie tu turor cititorilor ! V ^ W W W W A W W W A W A W M J W M/ J W W W W J U W W W
MICA PUBLICITATE „Printre asigurările practicate cu persoanele ju ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ Si Prima de asigurare anuală este de 90 000 lei, de I
ridice de către ASIROM-S.A., Sucursala Hunedoara- fiecare autovehicul, inclusiv remorca, dacă există.
Deva, se numără şi ASIGURAREA FACULTATIVĂ La asigurările încheiate pe o perioadă n»ai mică
e Vind m aşini de scris electrică şi _
m ecanică. Telefon 14545 H unedoara. 1 A CĂRĂUŞULUI PENTRU MĂRFURILE TRANS de 1 an, primele se calculează pe numărul lunilor
R elaţii, telefon 20841). H unedoara. _ PORTATE CU AUTOVEHICULE ÎNMATRICULA SOCIETATE DE ASIGURARE-REASIGURARE de asigurare, aplicîndu-se pentru fiecare lună sau
e C um păr (închiriez) garaj, teren | TE ÎN ROMÂNIA" : fracţiune de lună> 1/10 din prima anuală ,în total
garaj. H unedoara, tel. 22060. s Asigurarea acoperă răspunderea cărăuşului pen însă cel mult prima de asigurare anuală.
o Vind televizor alb-negru — stra- | In cazul cînd valoarea mărfurilor de fiecare I
da ZAM FIRESCU, bloc AB 5, ap. 3, «, tru pagubele la mărfurile transportate, astfel ciun transport pentru un autovehicul — inclusiv remor La asigurările încheiate pentru o călătorie, se
Deva. | este reglementată în art. 17 şi 23 din „Convenţia ca — depăşeşte limita de 2 000 000 lei, asiguratul aplică o primă de 9 000 lei, de fiecare autovehicul, I
© Fam ilia DRAGOI din Sim eria > referitoare la contractul de transport internaţional" inclusiv remorca, dacă există.
m ulţum eşte tuturor prietenilor, cu- | de mărfuri pe şosele (CMR)“, convenţie la care Ro poate solicita, înainte de efectuarea transportului, Răspunderea ASIROM începe din momentul în 1
noscuţilor şi rudelor care i-au fost a- g încheierea unei asigurări suplimentare, acliitînd
lături la greaua încercare la care a § mânia a aderat în baza Decretului nr. 451/1972, a- prima de asigurare ce se va calcula de ASIROM. care mărfurile s-au încărcat — în vederea expedie I
fost supusă prin pierderea celui care b sigurarea fiind valabilă atît pe teritoriul României, rii — în autovehicul şi încetează în momentul ter
a fost ION DRAGOI, soţ devotat, pă- | cit şi în afara acestuia. în asigurare sînt cuprinse toate mărfurile ce se minării descărcării mărfurilor respective la desti i
rin te pl:n de sacrificiu, bunic iubitor. a Asigurarea răspunderii este valabilă atît pe par transportă pe orice autovehicul cuprins în asigu naţie.
o Vind apartam ent m obilat — 2 ca. | rare.
m ere, etaj — preţ convenabil. Relaţii i cursul terestru şi maritim al transportului, în cazul Evaluarea pagubelor, stabilirea despăgubirilor şi
telefon 20840 H unedoara. 8 în care au loc traversări cu linii RO-RO sau ferry- Avizarea în asigurare se face de către asigurat plata acestora se face de către ASIROM şi numai
boat, cit şi pe cel al transportului executat de la la ASIROM (ADAS), prin comunicarea scrisă a nu in lej.
i ” '"’ sc"”"“ 8 merelor de înmatriculare a autovehiculelor exis ASIROM acordă despăgubirile cuvenite în ter
" o CU adîncă durere aducem la ■ punctele de expediţie sau la punctele de destinaţie
| cunoştinţă că în data de 15 februa- | situate pe teritoriul statelor care nu sînt membre tente şi ulterior, pe măsura înregistrării de noi au men de 1 lună din momentul cînd s-au primit toate
rie se îm plineşte un an de cînd • la Convenţia CMR. tovehicule. actele probatorii necesare lichidării pagubei.
m -a părăsit scum pa mea soţie | Limita răspunderii este de 2 000 000 lei, de fie Asigurarea se poate încheia fie pentru o perioa în limitele despăgubirilor plătite, ASIROM este I
POLENCIUC LENA B
care transport, pentru toate categoriile de mărfuri dă de timp de 1 an sau de cel puţin 1 lună, fie pen subrogată în toate drepturile asiguratului, contra
Nu te voi uita niciodată. Soţul ■ pentru un autovehicul, inclusiv remorca. tru o călătorie. celor răspunzători de producerea pagubelor.
M ITICA M IHAILA. S
J
CĂLĂUZA • NR. 103 • 1992 3 ■!