Page 1 - Calauza_1992_104
P. 1

t********************************"







                                                                                                                                         Se  zvoneşte   din  ce   în  ce
                                                                                                                                       mai  insistent  şi  astrologii  con­
                                                                                                                                       firmă  faptul  că  in  Unsia  va
                                                                                                                                       fi  marc  foamete.  Do  asemenea,
                                                                                                                                       in  ţările  din  jurul  ei.  fo am e­
                                                                                                                                       te  şi  siuge...
             SăptâminuJ  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  |  j   ANUL  III  •   NR.  101  •   1902   |  |  1  padini  8  lei
                                                                                                                                      ***************★ ****** + + ******+4rA
                       Ţiganii  atacă  politia  cu  topoarele
                                                                                                                           în  numărul  viitor
              O  vorbă  de  duh  circulă  cu  in­  num ai  pentru  a  se  muta   din   statate.  Numai  că  el,  Toni,  n-o
             sistenţă  prin  „oraşul  tuturor  po­  apartam entul  unei  vile  pe  care   fi  aflat  toate  pe  cîte  le-o  aflat
             sibilităţilor"  şi  anum e  că,  la  Ti­  ţiganul  cu  toţi  puradeii   după   un  reporter  de  la  cotidianul  lo­  CRIMINALUL  ERA  FEMEIE...
             mişoara,  pînă  şi  copacii  se  pri­  el,  dorea  s-o  cumpere,  în  tota­  cal  „Renaşterea  bănăţeană"   şi,
             cep  să  facă...  bişniţă.  Ţiganii  îşi   litate...         care,  l-a  luat  la...  întrebări  pe
             fac  de  cap.  Greu  să  se  găsească   ...Colonelul  ANTON  SUR,  este   ministrul  obişnuit  mai  mult   să
             ne  de  cojocul  lor,  acesta   avind   om  al  poliţiei  cam  de  multişor.   întrebe  şi  mai  puţin  să  răspun­  CAZUL  RUGINA  DIN TUKNU-SEVERIN  (II)
             buzunarele  burduşite  cu  milioa­  Acum,  el,  Toni,  cum  îi  spun  prie­  dă  gazetarilor.  Subalternul   ci­
             ne,  chiar  miliarde  ele  lei,  şi  zeci   tenii  apropiaţi,  este  şeful   Poli­  teşte  răspunsurile  mai  marelui
             de  mii  de  alte  valori  financia­  ţiei  municipiului  Timişoara.  Trec   său  şi,  preţ  de  cîteva  minute,  mă   „Nu  mă  omorî,  tîlharule !“
             re,  ceva  mai  bine  convertibile.   pragul  biroului  său,  într-o  dimi­  lasă  in  plata  Domnului  şi  a  ca
             Este  de  notorietate  publică  pro­  neaţă,  adică  a  doua  zi,  după  ce                  in  mai   puţin  de  un  minut   vărsat  al  fostei  lui  soţii  aleargă
             punerea  unui  ţigan,  care  a  ofe­  ministrul  (şi  al  lui,  evident  !),  de   XfCOI.AIi  PlRVU   Maria  fu  prinsă  cu  bestialita­  după  cumnată-sa.  Lumea   ţipa
             rit,  unei  gospodine,  nu  mai  pu­  interne,  fusese  lu  Timişoara  şi                  te  de  păr  de  către  criminal   şi   de   groază,  Valcria  fuge  dar
             ţin  de  35 000  de  mărci  germane  părea  a  fi  mulţum it  de  cele  con­  (Continuare  in  pag.  2)  ţintuită  cu  zece  lovituri  de  cu­  ghinionul  nenorocit  fu  ca  ea  să
                                                                                                        ţit.  La   prima  lovitură  dată,   se   împiedice  şi  criminalul  o
                                                                                                        Marin   a  căzut  în  genunchi   şi   prinse  de  poalele  fustei  şi  în.
                   cronica                                                                              l-a  rugat  :  „Nu  mă  omorî  tilha.   cordindu-.se   într-o  luptă  apri­
                                                                                                                                      gă.  victimă  şi  criminal,  victima
                                                                                                        rule  că  ram în  copii  pe  drumuri,
                    PARLAMENTARĂ                                                                        fără  nici  un  sprijin,  că  tu   ai   cedă  învinsă  de  sadicul  adver­
                                                                                                        ştiut  numai  să-i  faci  nu  să-i  şi   sar  care  urla  ca  o  fiară  turba­
                                                                                                        creşti  ! ‘.  Dar  criminalul   fără   tă  :  „AU  să  răinină  şi  copii  tăi
                                                                                                        milă  şi   durere  întingea  şisu   pe  drum uri  nu  numai  ai  mei"
                      Politica                                                                          blestemat  pe   unde   nimerea.   şi  înfinge  blestematul  de  şiş  pe
                                                                                                                                      unde  nimereşte.  Astfel  sfirşi  şi
                                                                                                        Maria  căzu  la  a  treia  lovitură,
                                                                                                        celelalte  nu  le  mai  simţea.  Va-   Valeria  după  1T  lovituri  de  cu­
                „Lozului  in  olic“                                                                     leria  privea,  ţipa  şi  dădea   cu   ţit  date  de  bestia  um ană  num i­
                                                                                                        pumnii  în  el  cit  putea,  strigind:
                                                                                                                                      tă  Rugină.  Eu,  cu  durerea  mea
                                                                                                        „Criininalule,  criminalule,   lă_   mare   am  rama-  smulgîndu-mi
               f a p t a   pentru  putere  a  stunit                                                    saşi  doi  copii  pe  drum uri'1.  A-               U.  M.
             imense  pasiuni,  a  dus  la  forma­                                                       t unei  Rugină,  sadicul  criminal
             rea   de  alianţe  şi  convenţii  u_                                                       nesătul  ca  vampirul  de  sîngele  .Continuare  în  pag.  a  3-a)
             neori  surprinzătoare.   Rezulta­
              tele,  cel  puţin  in  această  primă
             rundă,  corespund   pronosticuri­                                                             Unde  doarme
             lor.  Se  ştia  că  primii  doi  ani  de
             guvernare,  vor  fi  extrem   de  di­                                                                          m
             ficili,  avind  in  vedere  situaţia  c-                                                      taica
             conomiei  naţionale.   S-a   spus
             chiar  că,  forţele  politice  ce  sini                                                  (  (Continuare  din  numărul  trecut)  vor.se  peste  voi  !“  ieu  ii  zic  să
             acum  la  putere  sint  sacrificate,                                                         în  faţă  o  babetă  clorotică  îmi-   vorbească  mai  bincn  gind  sau  pă
             ele   pregătind   terenul   pentru                                                         altoi este  una  cu   geamantanu   limba  surdomuţilor,  il  scot  din
             partidele  ce  vor  prelua  puterea                                                        dai  avea  pă  post  dă  poşetuţă  fe­  zona  periculoasă,  ii  lăsăm   pă
             la  urm ătoarea  legislatură.
               Intr-un  recent  articol  din  co­                                                       tiţa,  o  fi  crezut  căs  vreunu  dăl     RAL  VALONE
             tidianul   „AZI"  s-a  încercat  a-                                                        răpeşte  pă  preasfîntul  Răspopi­
                                                                                                        ţi!  guiţă  odată  scurt  si
                                                                                                                               sbiara
             crcditarca  ideii  că  F.S.N.  trebuie                                                                                     (Continuare  in  pag.  a  2.a)
             să  treacă  pentru  o  legislatură  în                                                     „Păcătoşilor,  focul  ghcnci  să  se
             opoziţie,  pentru  ca  actuala  opo­
             ziţie  să  se   compromită   într-o
             perioadă  care  se  anunţă   fireşte                                                                  !n  curînd  —   un  articol  zguduitor  :
             dificilă.  Acest  punct  de  vedere,
             pus  in  seama  domnului  Petre                                                                 „C rim in a lii   cresc  în   c a n a le le   de   tern io ficare
             Roman,  a  surprins  neplăcut.                                                             a le  o raş u lu i”
                 Era  de  aşteptat  ca  partidele
             de  opoziţie  să  înregistreze  o  creş­
             tere  de  popularitate  importantă,
             avind  in  vedere  greutăţile  cco-                                                            0  bilă  albă  pentru  actualul  primar
                    DUMITRU  ARMĂŞESCU           „GREA  TREABĂ  Si  CU  ALEGERILE  ASTEA...  MAI  BINE
                (Continuare  în  pag.  2—3)   CANDIDAM  EU...  MĂ  ALEGEAŢI  ?                            După  lin  an  şi  jum ătate   de   tari,  să  fie  autoritar  pentru  a
                                                                                                        tind   Ionescu  Tudor   conduce   face  faţă  linguşirilor  şi  interven­
                                                                                                        Consiliul  de   Administraţie   al   ţiilor,  să  fie  cu  mult  tact  pentru
                                                                                                        Primăriei  Deva,  a  sosit  vremea   a  îmbina  autoritatea  cu  clemen­
                                                                                                 u
                  Secolul  XXI  va  fi  comunist  sau  nu  va  fi                                       să  i  se  comenteze  activitatea  şi   ţa  şi  pentru  a  împleti  legislati­
                rr                                                                                      nu  în  ultimul  rînd  să  i  se  anali­  vul  cu  umanitarismul.  Mă  simt
                                                                                                        zeze  profilul  moral.        dator  să  explic  această   ultimă
               Iîep.  Mărturisesc  că  tinereţea   Interviu  cu           consideră  comunişti  şi  deci  e   Este  firesc  şi  democratic  ca  cei   cerinţă  ştiut  fiind  că  nu   poţi
             dum neavoastră  m ă  pune  puţin   VIRGILIU  ZBĂGANU         limpede  că  nu  mai  ocupăm  a.   ce  aleg  să  cuprindă  cu  toate  sim­  face  ceea  ce  vrei,  ceea  ce:  simţi
             in   încurcătură...  Parcă  sînteţi   Preşedintele  Comitetului   celaşi  loc  în  spaţiu  politic.  ţurile  persoana  căreia  urmează   fiind  ales  iu  fruntea  unui  oraş,
             un  comunist  rebel,  din  ilegali­  de  Reorganizare  a      Rcp. :  Vă  consideraţi  un  fel   să-i  acorde  votul,  să  pretindă  de   că  indiferent  de  cită  bunăvoinţă
             tate.                            Partidului  Comunist  Român  de  m artir ?  Ştiu  că  din  cauza   la  acesta  să  fie  un  om  COMPLET.
               Virgiliu  Zbăganu  :   Comunis­                            convingerilor   d-vonstră  sinteţi   Cu  alte  cuvinte  să  fie  un  om  bun   ai  avea  nu  te  poli  mişca  decît  în
             tul  din   filmele  cu  ilegalişti ?                         acum  şomer...                pentru  a  asculta  suferinţa  fiecă­  cadrul  legii,  ori  nu  totdeauna  a
             Mă  tem  că  în  realitate  arătau                             V.  Z. :  Nu  ştiu  dacă  martirii   ruia.  să  fie  puternic  pentru  a  nu   fi  legal  —  este  sinonim  cu  a  fi
             altfel.  Fără  îndoială  că  printre                                  MARIA  PIETRARII     se  lăsa  copleşit  do  greutăţile  unei
             ilegalişti  au  fost  şi  tineri  idea.                                                    zile  de  muncă,  să  fie   sănătos
             lişti.  dar   pentru  m ine  astăzi                             (Continuare  în  pag.  a  2-a)  pentru  a  avea  răbdare  şi  nervii  .Continuare  iu  pag.  ai3-a)
             este  o  certitudine  că  m ajorita­
             tea  au  fost  mercenari.
               Eep. :  Continuatori  ai  comu­                                                                                        si  am  continuat  im  joc   vechi
             niştilor   ?i-au  zis  şi  P.S.M.-ul.                                                                                    de  citul  lumea,  jocul  îndrăgos­
             In  ce  relaţii  vă  aflaţi  cu  acest                           „ M ir e /a   p u ic ă   de  le le ...“                 tiţilor•  care  plutesc  câte  o  noapte
             partid ?                                                                                                                 in  beţia  dulce  a  trupurilor  lor
               V .Z .:  ...este  un  teren  minat.                          Fata.i  îmbujorată  şi  lichiorul   fi  in  stare  să  mă  dai  altora   cate  se  caută,  sc  odihnesc   şi
             Mi-au  ajuns  la   ureche  păreri                            dc  Maracliao  sau  Curachao   o   Sint  doar  o  tlrfă  pentru  tine..."  apoi  sc  caută  la  fel  de  lacome.
             ale  unor   activişti  P.S.M.  for­                          înveseleşte  de-a  binelca.  Dc  ic .   l-am   pus   degetul  pc  buze  să   Apucătura  veche  a  iUirelci  de
             mulate  în  cerc  restrins,  cum  că                         sclă  ce  e,  muierea  dracului   ii   nu  mai  vorbească  vroiţii.   Eu  a  mă  pupa  „în  cruce“  pe  piept
             noi  am   fi  o  di+ersiune  a  pute­                        aruncă  dc  două  ori  ocheade  pro­                        cu  o  marc  repeziciune,   dădea
             rii,   destinată  să   submineze                             curorului  care  se  perpeleşte  ca   întâmplări  de  la     cele  mai  bune   rezultcite.  Nici  o
             P.S.M.ui.   în tre  noi  şi   acest                          pîndit  de  toţi  dracii,  ti  văd  jo­                      femeie  nu  mai  făcuse  aşa  ceva
             partid   există  însă  diferenţă.                            cul  şi  nu  m ă  supăr.  Oricum,  in                       cu  mine.  Şi  am  încercat  să  ex­
             Nu  vreau  să  insist,  d ar  mai  cu                        Culmea  a  fost  că  seara  s-a  ni­ casa cu dame           plic  şi  ai-lora  cum  e  cu   pupă­
                                                                          seara  asta,
                                                                                      Mircla  e  a  mea...
             seamă  după  ultimile  declaraţii                                                                                         tura  în  cruce"  dar  nici  una  n-a
             ale  d-lui  Vcrdeţ.  ei  .nu  se  mai                        merit  să  fie  aia  în  care  mafiotul                      avut  dexteritatea  fetei   ăsteia,
                                                                          cu  m utră  dc  bou  a  violat-o  in   ii  iubeam  pielea  fină,  ii  iubeam   arta  ei  de  a  culege  nişte  frisoane
                                                                          maşină  pe  procurărcasa  din  fil­  mirosul  de  trup  tinăr  ca  arome   teribile  de  dragoste  crudă  din
                                                                          m ul  „Caracatiţa*•  după  ce  o  fu ­  de  parfumuri  franţuzeşti,  ii  iu­  trupul  meu  care  c  greu  de  scos
                                               (Dl  Nica  Ecou,  candidat  de   rase  pe  aceasta  dc  acasă   pu-   beam  şi  vocea  moleşită  dc  căl­  din  starea  de  moleşcală !  Ce  pă.
                                             prim ar  la  Bucureşti)  :   nîndu-i  o  pătură  pc  cap...  Ne­  dura  lichiorului  cubanez,  visul   cat  !  I'uica  asta  de  lele  care  c
                                               (Dl  Ion  Iliescu...) :    am   amuzat  (aşa  cum    stăteam   din  scara  aceea  pe  care  trebuia   Mircla.  rn.a  băgat  în  toţi  dracii
                                               —  Dacă-mi  daţi   Bucure.ş-   goi  în  faţa  televizorului),   dar   să  o  petrecem  împreună...  Aht   in  noaptea  aia.  Abia  am  reuşit
                                             tiul,  nu  m ai  strig  „Jos  Ilies-   cînd  derbedeul  de  mafiot  a  zis   Mircla,  voce  nebună  şi  femeie   să  ne  sculăm  p.-  Ia  12  a  doua
                                             cu !“                        către  ceilalţi  d oi:  „E  a  voastră...   mai  dulce  ca  mierea  proaspătă   zi,  că  era  cil  pc  ce  să  mă  prindă .
                                              —  Măi  dragă  ai  venit  prea   D istraţi-vă!"  Mircla  n-a   mai   de  salcîm,  cine  mi  tc.a  scos  in   şefu.  venit  să  se-ntVncaseâ   Ia
                                             tîrziu...
                                                                          răbdat,  s.a  băgat  tare  dc   tot   cale !?                Inter  eu  polonezii..
                                                                          în  m ine  şi  s-a  pisicii  >  „Tu  ai  Nc-am  rostogolit   in  aşternut  (va  urma)   . ,„J
   1   2   3   4   5   6