Page 2 - Calauza_1992_104

Pag. 2
Q (Urmare din pag. 1)
I nomicc imense prin care trecem.
I Politica populistă dc după Rcvolii-
ţie, a creat premise puţin propice
8 unei reforme rapide. Liberalizarea
unor segmente economice, a dus la
S ruperea legăturilor artificiale care
| asigurau echilibrul economiei de tip
“ socialist. Căderea economiei a fost
| inevitabilă, astfel că la finele anu-
“ lui 1991, nivelul producţiei indus-
| (riale este sub 60 la sută raportat să într-un moment
* la anul 1989. Această cădere eco­
B nomică, a dus la o scădere drastică
_ a nivelului de trai. faţă de aspira-
1 ţiilo populaţiei. în aceste condiţii
a intervenit dezamăgirea în special
in rindul intelectualilor. Lozinci de zate. A fost compromisă posibi­
felul ...Aţi furat Revoluţia", au de­ litatea de a se menţine
9 venit foarte Ia modă. exprimind
. tocmai această dezamăgire. Mai toţi
i Politica
„Lozului in plic"
I poate acoperi, să zicem o urgen­ pui,
se aşteptau, ca odată cu prăbuşi­
i rea regimului totalitar comunist, să
trăim dintr-o dată in belşug şi li­
bertate. Forţa activă, este totuşi in
întregime formată şi educată în
anii zişi ai construcţiei socialismu­
lui şi ideea că. statul trebuie să a-
sigure fiecăruia mijloacele necesa­
re traiului este foarte puternic în­
tipărită in mintea oamenilor. Evi­
dent, F.S.N. a cîştigat la 20 mai, în
virtutea elanului revoluţionar, dar
şi pe baza unei politici social-de.
mocrate, cu un pronunţat accent
pe protecţia socială. Dar curînd au
apărut primele disensiuni in inte­
riorul Frontului, unii lideri (Birlă-
deanu. Marţian şi chiar Uiescu) fiind
acuzaţi de conservatorism. DI Dij-
mărescu a acuzat Parlam entul în
general că îngreunează programul
dc reformă, cerînd alegeri imediate.
Guvernul Roman, susţinut de o
grupare politică reunită în jurul ţi­
nui document devenit semnificativ
„Carta pentru reformă" a încercat
să accelereze pe cont propriu re­
forma. Nemulţumirea populară a
crescut, susţinută şi de cercuri po­
litice ostile Frontului, culminînd cu
cea de a IV-a mincriadă, care a dus
Ia căderea Guvernului Roman. S-a
sperat în acel moment că noua for­
mulă guvernamentală va putea asi­
gura ieşirea din criza economică.
Ceea ce nu s-a înţeles însă şi pro­
babil mult timp nu se va înţelege,
este faptul că problemele economi­
ce nu se rezolvă cu soluţii politice. cu de la cine putere aprobă a-
Acesta este contextul politic în
care s-au desfăşurat alegerile loca­
le. Dezamăgirea generală a dus la
o îndepărtare a electoratului dc
Front. Convenţia pentru democra­
ţie care grupează principalele forţe
dc opoziţie a beneficiat evident de
această situaţie. S-a pus totul în
seama neocomunismului, a incapa­
cităţii de conducere a guvernanţi­
lor, a corupţiei etc. O nouă lozincă
a început să circule : „Să mai con­
ducă şi alţii că de ăştia ne-am să­
turat !“ Această veritabilă politică
a lozului în plic — „să vedem, poa­ grafiile de pe mormînt., o poezie,
te ăştia sînt mai buni" — este ex­
plicabilă, pentru că pr<>"tic nimeni
calatjza • \n . io» • 1002
B U R S A O bilă albă pentru actualul primar
e CONVERTIBILITATE LI­ me : dacă lasă cursul să coboa­ (Urmare din pag. 1) degradată, fără piese de schimb trecut sau... mai poate constitui, unul dintre ei depinde liniştea şi
MITATA. Am afirmat in num e­ re apar presiunile inflaţioniste a acestei instituţii pe care oricum faptul in sine, un act revoluţio­ climatul de ordine trebuie să n«‘
gindim la ei şi nu la aceia «are
rele trecute că orice sporire a asupra preţurilor interne; dacă Pe noi coi ce trăim in oraşul un primar nu o poate întregi. nar mtr-un slat «le drept V Si­
preţurilor interne duce ia o nouă se menţin actualele prevederi, Deva ne nemulţumeşte tocmai Iată, deci. că puterea prim aru­ gur, documentaţii s-au făcut, co­ ne-au chemai la voi. Dacă e bun
devalorizare a monedei naţio­ evaziunea valutară tinde să se iierezolvarea unor probleme so­ lui esle limitată. misiile dc specialitate de la nivel — il aleg — dacă nu — nu, dar,
nale, care, la rindul ei, exercită amplifice 1 Zile grele pentru ciale, umanitare şi aşteptăm do Peniru a reuşi să salisfacâ ne­ «le judeţ şi ţară şi-au spus cu- să mă pronunţ cită vreme nu ştiu
cine
unde slă, ce a făcut cel
presiuni inflaţioniste în interior. bietul leu... la cel ce va fi ales să schimbe voile locuitorilor această institu­ \ intui şi se va proceda legal.
Convertibilitatea limitată, in­ • Curs valutar : 1 S = 1,6005 ceva, in bine, din ceea ce se in- ţie are nevoie de anlonomie şi d< Am traversat şi mai traver­ ne care il aleg — este inadmisi­
ternă şi de cont curent, intîrziată DM. Fixing bancar (17,46) 1 $ = timplă în jurul nostru : să <>- încrederea noasf ’â a ‘uluror. Noi săm încă o perioadă grea in care bil.
prea mult timp, a fost introdu­ 197 lei. prească corupţia, să ieftinească cei ce alegem ii dăm puterea şi fiecare aşteaptă o schimbare m O singură întrebare mă neli­
neprielnic. • Domnul Cornelia Ciocan a- piaţa, să stopeze şomajul, să dea lot noi garantăm exercitarea bine in viaţa noastră «le zi eu nişteşte. Dacă poate sau mi să
Nu exista nici o pregătire ener­ firmă sus şi tare in gazeta „EX­ apartamente tuturor, cu alte cu­ acestei puteri. zi. Trebuie să fim încrezători şi fie obiectiv dl Hagca ? Nu putem
getică în prag de iarnă, scaden­ PRES" că Regia Cuprului Deva vinte să reinst iivo/e echilibrul Trebuie să mai avem in vedere să luptăm pentru democraţie sau pretinde pricepere din partea
ţa unor credite comerciale ex­ a contractat cu firma Mnrc- social «le care are nevoie fiecare un aspect : Slalomul printre ac­ in orice caz să o păstrăm pc a- domniei sale in munca de adm i­
terne se apropia, rezervele valu­ Rich şi a exportat 7 000 t con­ dintre noi pentru a munci, pen­ tele normative, obligatoriu pen­ eeasta aşa cum e. insă nu avem nistraţie pentru că nu are o
tare ale ţării erau practic epui­ centrate cu conţinuturi foarte tru a fi un bun Inia şi un bun tru a soluţiona un caz. concref. voie să slărn «le.o parte sau să atare experienţă. Dar se mai
ridicate în aur la un preţ me­ soţ. Întrebarea o^to dacă — insti­ iu i este la dispoziţia formaţiunii greşim acum cind ni se cerc naşte o altă întrebare — are timp
cursul diu de, 160 dolari/tona 1 Cazul tuţia primăriei formală din apro­ politice sau a partidului ce a exercitarea unui drept consti­ să se perfecţioneze in acest do­
unic de pornire (1 S = 180 lei). MARC RICH a devenit notoriu ximativ 110 de oameni şi încon­ desemnat persoana primarului, ei tuţional. meniu din m ers? Respect sufe­
Practic, accesul la valută este in România... De urm ărit ! jurată de atita „democraţie" ar acesta depinde de priceperea n- Trebuie să votăm şi «Iacă o fa­ rinţele din trecutul său, mă în­
administrativ, nu economic. • OPEC a anunţat o nouă re­ fi putui să facă mai mult pînă-n lesului. Cine are timp de şedin­ cem, să o face n eu responsabi­ clin m faţa rezistenţei domniei
litate. Este nepermis să gindim
Cursul este păstrat artificial sub ducere a producţiei de petrol, prezent? ţe de analiză, de consultări şi la superficial, să ne lăsăm antrenaţi sale in timp şi în faţa efortului
«le a-şi «lesăvirşi studiile,
dar
cine să te adresezi pentru a fi
Agenţii economici nu sint su­
200 lei. La oficiile de schimb de la 24.2 mii. barili/zi la 22,4 bordonaţi primăriei, poliţia este ajutat ? m speculaţii politica- Să-mi fie angajat, poate fi num it inginer
pentru aceste calităţi poate fi re­
mii. barili/zi. Ya scădea preţul
cursul a ajuns la 350—-100 lei/
iertată lipsa «Ic pricep» ie în ale
Să nu uităm că alunei cind a
cu
un colabnrnlor .'.I primăriei
benzinei ?
dolar. Apare un paradox (pen­
fost numit Tudor Ionescu în ca­
limitele ei determinate de ceea
tru autorităţi, evident), şi anu­ II. B. ce a urmat după Revoluţie, apar- trebuit să fie apt pentru a con­ gazetăriei, dar am simţit nevoia şef, director, dar nu mi se pare
suficient pentru a fi ales primar,
in puţine cuvinte să-mi manifest
litate dc primar al oraşului
pentru că nu este suficient să ai
uimirea faţă de cum poate ginţii
lamenţele nu sînt ale primăriei
Din partea serviciului foarte puţin, fondurile cu care se duce dc a doua zi. Poate cineva un cetăţean care aşteaptă să tră ­ „un trecut curat" pentru a fi ales
iar de construit se
construieşte
in această calitate aşa după cum
iască zile mai bune, să se schim­
să fio perfect, puternic, price­
autoritar, să stăpînească be faţa societăţii. Am convinge­ nu poţi fi înlăturat numai pen­
de Paşapoarte ţă, sint limitate şi fără bani as­ (oale subtilităţile din administra­ rea că 90 Ia sută din votanţi nu tru că ai fost simplu comunist.
tăzi nimeni nu te ajută. Cine ţie peste noapte ? Acesta, credeţi cunosc persoana celuilalt candi­ Cred că este cazul să acordăm
Rugăm persoanele care au depus cereri pentru elibe. mai ascultă rugămintea unui pri­ fă va avea timp de pregătire dat dar vofind .sint de fapt îm­ votul aceluia care merită, după
rare dc paşapoarte în perioada 10 ianuarie 1990 — 9 fe­ mar transmisă prin telefon ? Do­ Credeţi că va fi iertat dacă nu potriva actualului primar, cei­ o cunoaştere şi înţelegere obiec­
bruarie 1992 să se prezinte pentru a le ridica. Program zil­ cil acela care respectă autorita­ ştie ? Dacă nu acţionează ? Dacă lalţi. ce nu şi-au exprim at voiul tivă a posibilităţilor şi priceperii
nic între orele 8—12. tea personală a primarului, a nu se implică in rezolvarea unei au rămas in pasivitate, nehotărîţi, sale ,a experienţei din anii tre­
omului şi nu funcţia de care ar probleme dat-* 2 neştiind care este mai bun, mo­ cuţi, pentru că altfel riscăm patru
depinde scaunul pe care stă. In Sint întrebări peste care nu tiv pentru care am considerat că ani dc aici înainte să regretăm
altă ordine «le idei. locurile de putem trece fără să răspundem este cazul să intervin cu modesta pe Ia colţuri de stradă grupuri
Ţiganii atacă poliţia cu topoarele muncă nu sint la dispoziţia vii­ atunci cind il criticăm pe unul şi mea experienţă. grupuri, că a trecut o zi care ar
(Urmare «lin pag. l) torului ciştigăfor in 'alegeri. Nu ne îndreptăm către celălalt din­ Este o greşeală de neiertat. fi putut însemna ceva, prin fapta
doi ofiţeri cu experienţă să facă fără importanţă esle şi aceea că tre candidaţi. Un caz aş dori să Dacă in acest mod s-a proce­ noastră, pentru noi toti.
niscaiva cercetări şi să mai gă­ dacă dorim să avem un oraş cu­ analizăm împreună, mult discu­ dai şi in restul oraşelor nil tre- Av. ŞTEFAN EREMIA
felci pusă in ceaşcă albă cu însem­ sim măcar o parte dintre pun­ rai, in primul rînd noi trebuie tata statuie care a ridicat atitea linie să ne mai mire nimic. Aşa
nul „Dinamo". Tac, tace .şi ci­
gaşii pungaşilor de pe lume să intervenim să păstrăm ceea probleme anul trecut. Aş fi fost s-a procedat înainte cu ocazia a- T\S. Am fondat Filiala Jude­
teşte, apoi, în final, îmi poves­ S-au dus la acest nenorocit de curios să-l cunosc pe acela care legerilor din 20 mai 1990, cind ţeană a Partidului Reconstrucţiei
teşte despre........Ţiganinda". O „Lae Bănăţeanu'" (auzi, domnu­ ce se obţine cu un efort extra­ ar fi semnal in calitate de pri­ am ales fără să cunoaştem oame­ Naţionale din România şi în
mulţime de informaţii („că doar pc le, „bănăţean" !), s-au purtat ci­ ordinar din partea LG.O.-ului, mar, actul de demolare al sta­ nii. Dar astăzi cind ne aflăm in prezent nu mai fac parte din nici
ele ne bazăm") s-au concentrat vilizat, au pus întrebări, tot ci­ ştiută fiind baza materială defectă, tuii. Să nu uităm că Revoluţia a faţa a doi candidaţi şi cind de un partid.
asupra zonei de locuinţe „Plopi", vilizate, încercînd să dea de un
dominată, mai ales, de ţigani o- capăt de fir de aţă... ţigănească.
bi.şnuiţi să nu muncească, doar
să fure precum în codru, să Nici vorbă. C'ind, deodată, aşa Scrisoarea deschisă a domnului Rovinarii Ion către alegătorii săi din Simeria
pe nepusă masă, s-au văzut în­
taie şi să spînzure in cel mai a- conjuraţi de o adevărată haită Stimaţi locuitori ai oraşului Sime­ Xace şi mai m ulte ! Ori de promisiuni cabilitate practică im ediată. Eu nu
devărat sens al cuvintului. Cele de „lupi" dornici dc singe si ria, dragi săteni clin Sintanclrei, Său- cu toţii ne-am saturat ! Este acum deţin cheia succesului aşa cum sus­
mai multe furturi din autoturis­ carne vie. Peste 40 de ţigani, mai leşti, Bircea Mare, Simeria Veche, timpul sd muncim pentru a le iran- ţin unii, ca se află in miinile du m ­
Cărpiniş şl Uroi.
me erau comise de ci, dar fără ales tineri, sau bărbaţi in pu­ s/oniia in realitate. neavoastră !
să se ştie cine anume. „Birlogul" Mă adresez tuturor celor o?re mă Voi puncta ce-m i propun ca ală­ Dacă pină acum Sim eria a fost cu­
terea virstei, pe care mai bine cunoaşteţi clin acţiunile noastre co­ turi ele dum neavoastră şi pentru noi noscută ca un im portant nod feroviar
urşilor-ţigani s-a format la „I-ae i-aş şti în minele din Valea .Jiu­ nsune, celor pc earc necazurile i-au toţi să înfăptuim : şi prin cele două m ari societăţi co­
adus in prim ărie precum şi celor care
MARMOS1M
m erciale I.M.M.R.
— aprovi:ionarea ritmică cu pro­
şi
Bănăţeanu' “, un local rău fa­ lui. La strigătul unora dintre mă cunosc mai puţin, prezentîndu-m u duse alimentare, bunuri de lara con­ S.A., sau prin Parcul dendroiogic, aş
mat. plin cu de toate, de la... fraţii Wuhinger (ce nume, dom­ Şi apoi prezcnlindu-vă citeva , pro­ sum şi butelii de araqaz ; dori ca pe o posibilă carte de vizită
marihuana (negăsită încă), pînă
nule !) — „pc ei, ţiganii mei" —
— canalizarea străzilor din
Ia „carnea vie" vindută pe pre­ asupra bieţilor ofiţeri s-au abă­ bleme, care consider.cu, nu pot lipsi Simeria ; oraşul a Oraşului să fie trecute şi eleganţa
de pe viitoarea agendă de lucim
a
prim arului Simcrici. — introducerea parului metan In arhitectonică, curăţenia şi buna gos­
podărire locală,
econom ică
viaţa
ţuri de nimic. Colonelul mă în­ tut pumni, cuţite, topoare, lopeţi, Mă numesc Rovinaru Ioan, am 43 locuinţele particulare, existind in a- prosperă şi bunăstarea locuitorilor
treabă sever : „Cine, doamne, tîrnăcoape şi tot ce vreţi. Capul ani. sint căsătorit şi am un băiat dc cest sens aprobările necesare : Deşi vă spuneam că nu-m i plac
unuia o fost crăpat eu toporul,
iartă-mă, „taie", in limba noas­
10 ani. am «absolvit I.M. Petroşani iar
— finalizarea lucrărilor la casa de
tră, lăsată moştenire de fraţii incit medicii abia de-1 scapă in prezent sînt viceprim ar al oraşului cultură a oraşului Simeria. amenaja­ prom isiunile de dragul prom isiunilor,
nu pot uita o vorbă a unei m ai în
Văcăreşti ? Cine, omule ? Cine. cu viaţă. Au tras focuri de a- Simeria. rea ccntndui civic şi a parcului; virstâ locuitoare a oraşului, cînd la o
vertisment şi, numai după ce am Nu sint omul care pentru a vă im ­ — fondarea patronutului ttUreprin- acţiune de distribuire a buteliilor a-
presiona o să vă prom it că dacă mă dcnlor dc prelucrare a marmorei din eeasta m i-a spus :
semenea titluri şi firme de-ţi trimis forţe întărite i-om scăpat veţi alege pe m ine in iuncţia de pri­ România la Simeria ; — „Moictf. $d-ft dea Dumnezeu să­
vine să-ţi iei lumea-n cap, nu din ghiarele ucigaşilor. Cinci sînt mar. va curge lapte şi miere pe — introducerea privatizării cu re­ nătate că tare te zbaţi pentru cel
alta ?“. Tace. Apoi : „Am trimis arestaţi, îi puteţi vedea...". străzile Simerioi. Prom isiuni s-au fă­ zultate benefice pentru populaţie : jiecujiti J"
cut m ulte şi după cum ştiţi se vor — acordarea vnei atenţii deosebite Stimaţi sirnerieni, luaţi cuvintul meu
modului de realizare a protecţiei so­ ca pe o misiune de suflet, sd ne dea
* •s a u i w icu rmum w '< rjuwi crama twssi t ciale pentru şomeri, pensfonarf, per­ Dumnezeu sănătate tuturor, pentru ca
soane nevoiaşe şi tinerel, împreună să rezolvăm tot ce ne-am
Stimaţi simcrienl, vă solicit su­ propus pentru bunăstarea oraşului ■
Scandal la mormintele Ceauşeştilor gestii, propuneri reale cu apli­ Simeria şi a satelor aparţinătoare!
„Bat clopotele babil de şansa de a deveni pur­ A fost om orîtă o dublură (Urmare din pag. t)
azi în sărbătoare" tătorul de cuvint al celor ce sint „Consilierii aleşi deja la Orăştie - vor permite
pro, îi spune cameramanului : de-a lui Ceausescu fraieri să se zgîiască la mormîn-
(Urmare din numerele 102—103) — Dacă mă lăsaţi citeva mi­ Se anunţă o altă rlispută. oiicărui prim ar-să facă totul pentru oraş.„“ tu lu Taica Laie plin cu flori
nute, s-o citesc eu în linişte, s-o — Dar dacă nu este înmor- şi lumini şi lăcrămioarele fecioa­
Cineva, găseşte printre foto­ descifrez, v-o citesc pe urmă şi mintat aici ? De unde ştie lumea Dialog cu dl. BLAGA IOSTf VENIAMIN, relor dă şepte reci dă anişori.
dumneavoastră. că ăsta e mormăitul Iui ? primarul oraşului Orăştie, candidat la „Valone chiar tu ieşti sau dra-
închinată „marelui om“. E scri­ Zis şi f ă c u t ţ '‘oe retrage un­ — Da, unii zic că nu el a fost funcţia dc primar cu, iartăm ă Doamne, o luat chi-
pu tău să m ă ducăn ispită ? !“
să cu creionul şi e greu de des- deva mai la rftnrginc, cu 2—3 omorît ci o dublură de-a lui.
s in lc ir bitu m d-lo B laza ? „Ieuîs Răsnopitule chiar ieu.