Page 3 - Calauza_1992_105

C A L A U fcA e NU. 105 • 1902

colega de joacă de pe scară. A-
era femeie cum nu mai avea nici o prie­
tenă de joacă mai apropiata. I.a
asta se gindea în timp ce mama
se sacul în care se afla corpul ei se lupta să o ridice, spu.
micuţei... nindu-i :
tind o văzu. Mirunei i se în­ — Miruna, Miruna, fetiţa mea, j români merg
ceţoşară ochii şi căzu ca fulgerată ee.ţ.1 veni.. Am crezut că ai să
lingă corpul colegei ei de joa­ te bucuri de vestea bună pe ca­
că... E adevărat ca se certau des, re ţi-o dau...
Sabinuţa' îi spunea cuvinte uri- Mi rum cu îşi reveni şi cutre­ | Interviu cu dl.
te, dar pînă !a urmă se împă­ murată cie plîns spuse: • AL'REL AL. RESTIVAN,
cau j£i continuau jogca. Mi­ — De ce_ai omorit-o pe Sabi­
runa se plîngea îa mama ei, in nuţa 7 Eu cu cine mă mai joc ? I Directorul Societăţii
timp cp .JSabinuţa nu îşi anunţa I Detectivilor Particulari
niciodată mama că s-a certat cu (Va urma) • d!n Remania
t „l-rima oririă ? Cri caicriiv Ci­
Butoiui cu pulbere de la Llpuşmc li ne." jpe.vjru a sec.»ca soţfa aistan-
J vului tr.ei profesoara.*"
| UEP. : — Ce tradiţii au detectivii
(Urmare din pag. t) rire şi dacă nu, cine este res­ * la noi, domnule ltestivan ?
ponsabil. | Dl Aurel Al. ltestivan : — Ina
Această comasare, este deci, Primarul, dl. Mihoc Tibcriu, . inte cie război existau nişte for.
aşa cum consideră cei 167 de foarte evaziv în răspunsuri- s-a ţ maţii pe lingă prefecturi. Cam am
proprietari, ilegală. prezentat la discuţia pe care am ; ştiam cind am înfiinţat in primele
Este adevărat că cei care au susţinut-o cu cei aflaţi la con­ i zile ale lui 1990 Asociaţia care a-
fost alungaţi de pe pămînturile ducerea fermei aşa cum se pre­ î poi s*a transformat in Societate.
moştenite de la bunii lor. au pri­ zintă un primar care ştie că va I — Cum a fost primită ideca '!
mit pămînt în alte locuri situa­ mai supravieţui în funcţie doar | — In confuzia de valori de a-
te de la Ana la Caiafa, pe baza cîţeva zile. * tunci nu putea fi primită decit
unor acte de proprietate şi aie Dar ce este de făcut, oamenii ţ cu răceală. Cu greu am primit o
unor schiţe făcute de mină, fă­ vin toată ziua la sediul fermei, . cameră care dă direct în stradă.
ră nici o aparenţă măcar de acte ameninţă că vor intra cu forţa [ Doar două ziare ne.au sprijinit :
legale. Pămînturile bune, au in­ pe pămintul lor, cei de la fer­ J „România liberă" şi „Dreptatea".
trat in posesia IAS-ului, pămînt mă folosind un limbaj aşa cum | Altele au început cu sloganul la
de care a beneficiat şi benefi­ îi şade bine unuia care stă la I modă : „Cine eşti dumneata şi ce
ciază de ■10 de ani buni. coada animalului (vezi expresii J ai făcut în ultimii cinci ani ?“.
Acum oamenii vor pămîntul mai mult decît tari de tipul : j — Prima comandă ?
înapoi, iar ferma su rămînă nu­ „numai voi escrocii i.aţi învă­ - — De ia o profesoară care ne
mai cu pămîntul pe care l-a a- ţat pe ceilalţi să vină cu tur­ cerea să „delegăm" un detectiv tî-
vut de la început, pămînt re­ ma aici" — dna. ing. şef Sze- năr şi frumos pe lingă soţia aman.
zultat din exproprierea moşiei kcly sau „numai doi dintre dvs. * tului ei cu sarcina de a o seduce,
boierului Lazăr. vor să ia pămîntul. doi care j ceea ce spera, l-ar determina pe a-
In baza acestor cereri legiti­ vreţi să vă faceţi mari şi tari" ' cesta să divorţeze şi să se oăsăto-
me. oamenii au făcut şi un me­ — dl. ing. Corbu) încearcă să-i | rească cu ea. Dezamăgirea noastră
moriu către Primăria din Lflpuş- convingă — că pămintul este al > a fost mare : noi speram să realL
nic, nKmoriu înregistrat sub nr. IAS-uiui. | zăm protecţia întreprinderilor şl a
2350 din 02.04.1001. în care ce­ In concluzie, pe ce; care con­ [ valorilor Împotriva furturilor, a
reau să intre în posesia terenu­ duc ferma de animale ii aşteap­ ' persoanelor împotriva agresiunilor,
lui. Memoriul se încadra în ter­ tă zile negre, întrucît începînd | a oamenilor de afaceri împotriva
menul prevăzut de' lege. dar nu din seara zilei de UI februarie « escrocilor.
s-a primit nici un răspuns şi pe oamenii vor intra cu forţa pe | — Cum aţi declinat amuzanta o-
,ei nu exista n!ci o rezoluţie. Este pămînturile lor şi aici vor aş­ * forţă 7
normal că oamenii să se inti-e. tepta să fie chemaţi în judecată i — Am fixat un onorariu atît cje
be .dacă acest act a ajuns la Co­ de către cei care au şi ei pre­ • mare ineît doamna profesoară (a
misia'Judeţeană de Improprietă- tenţii ia aceste loturi. J renunţat.
I — Prima ofertă serioasă ?
*■ — A venit din partea filaturii
[ de lină pieptănată. Un contract pe
•. o lună care a fost imediat prelun-
I git pe şase.
î — Efectul ?
k — Am redus furtul de lină la
i zero! Imediat vestea s-a întins şi
| a început o avalanşă de comenzi
| la întreprinderi mai mici sau măi
*■ mari din Bucureşti.
| — Cum vă recrutaţi oamenii,
- domnule director ?
| — După criterii deosebit de ri-
J guroase, cinstea fiind elementul de
I bază. La noi un om nu poate greşi
• decît o singurii dată. De altfel, oa-
J menii pe care-i vedeţi că au rămas
I lingă mine au fost tentaţi cu sume
- mari.
„Frec menta conştincios“ | O altă condiţie pe care o pun
- oamenilor mei este să nu tacă po-
(Urmare din pag. 1) c peste două zile şi mă costă o I litică.
bătrînă dă parai. Henţ, mârni- ; — Care este cel mai ieftin servi.
băieţică, aştepţi pă fratelo ori . ciu pc care îl oferiţi ?
pă mama ! ? ăsta iera gargara cuţo căi grav la scufiţă, o pe- 1 — Căutarea copiilor şi a bătri-
licoiosn sporgersi cun vagonu da
uu recunoaştere."Aştept pă ma­ , niior dispăruţi.
ma să mergem la fratele la dormit. C;.reala iera dă tratai pi: | —• Dar i ei mai pretenţios ?
ospedale, puicuţo I b^spund ieu la maro, ioreieie nubile Ca la eur- i > Dat despre bonitatea oameni-
alo. OK miaună Amicala, iami ve. Cu curvele ieram ieu obiş- e \,1r T«fr» Cî
i.- *----- î,,
-nx