Page 4 - Calauza_1992_105
P. 4
| Stop cadru: CEL, CEA, CELE MAI...
| Mantia alba de nea căzută pes- „COZI". CU TOATE ACESTEA. Societăţii comerciale „CETATE" rotisor. CELE MAI DUNE
J ic străvechea Albalulia, ii dă. PATRONUL NU ERA MUI,- S.A. — De ce ? Pentru că fur CEAIURI (patru feluri din im- „
.lea oraşului o semnificaţie u- TUM.TT. ÎŞI DOREA O APRO nizorii uu' scumpit prgţul ' cu port şr re.Ştul indigene) pot fi „
larte. Era o zi geroasă. In ziua VIZIONARE Şl MAI BUNA Ş amănuntul la'bere; o sticlă a- găsite Ta ceainăria condusă de |
J locumentării, ne-am îndreptat CEA MAI cochetă unitate pri jungînd la 30 ici. — CELE MAI Nieoleta Oancen, o pasionată J
| iaşii prin cîteva unităţi tomer- vatizaţii, etalon al curăţeniei şi ieftine preţuri într-o unitate de cititoare a gazetei „Călăuza", j
"> Tale, prilej cu care am con- bunului gust — noi am nunii alimentaţie publică se înţilnesc CEA MAI BUNA GLUMA — '
1 .emnat Q CEL MAI MIC PiZZERIA „BlANCA" condusă la unitatea nr. 316 a Societăţii
î VDAOS COMERCIAL. SUB de tînăra Viprica Poenaru. Aflu- Comerciale „ROMANA" S.A. Deşi am contactat o intilnire cu I
h '0%. ÎL FOLOSEŞTE SOCTE- ienţa măre de cumpărători ne-a condusă de Victoria Băieş o fe preşedintele Clubului Sportiv ;
J ’ATEA COMERCIALA „MER- determinat să stăm de vorbă cu meie harnică, modestă şi price „Unirea", cînd am ajuns la poar. |
j ;UR SRL" — UNICA UNITATE unul dintre aceştia care, zâm pută. în ziua raidului Cea mai ta sediului, stupoare : — accas- *
bind ne-a replicat „Ce nu ştiţi? supărată salariată era bucătă
* ALIMENTARA p r i v a t i z a t a ta era ferecată. O fi fost oare ]
— Aici se mânineă cea mai reasa Ana Negruş (secondată
1 tN ORAŞUL REŞEDINŢA bună pizza CEL “MAI SUPĂ de bucătarul Dorel Cosmn): Nu glumă ? sau asta reflecta ospi- *
I >E JUDEŢ. APROVIZIONAREA RAT OM al zilei l-am conside de alta, dar nu aveau' rhaţefie talitatea gazdei. |
I ERA BUNA, LUMEA ERA rat pc Eugen Coia şeful unită printă pentru specialităţile ca *»
* MULTA, EXISTAU CHIAR ţii „Transilvania" din cadrul sei : ciorbă de burtă şi pui la (IOAN VLAD) }
Credem că va interesează şi de aceea publicăm • Vînd OLTCIT CLUB, ALB.
un extras din dispoziţia nr. 180052/18.01.1922 38 000 km, ireproşabil. Informaţii,
telefon 957/21543.
a Ministerului Economiei şi Finanţelor
•
• Vind video recorder P.ILA-
II. CHELTUIELILE UE DELEGARE- numărul de zile ce depăşeşte durata DIUM şi casete Înregistrate. In
DETAŞARE sc modijied după cum neîntreruptă de 30 de zile calenda
ristic». formaţii telefon 957/15951.
urmează^: 3. In cazul ir. caro cazarea per
1, Imi&ur.izaţki ac dclcgarc-detaşa. •
sonalului dilat in delegare "nu ptiate
re, peniătt personalul <Uu cadrul in fi asigurată in hoteluri sau spaţtt dc $ Schimb apartament 2 ca
stituţiilor publice care se deplasea cazare autorizate, care pot emite chi • Pierdut carnet dc membru mere, ’ confort redus, cu garso
ză in aite locauidil ia Interesul ser- tanţe oficiate' privind tarifele perce eliberat de Cooperativa de credit nieră. Informaţii. Micro 15, ştr.
viciului, potrivit tegii, uutc dc 250 lei pute, decontarea cheltuielilor de ca Cioclovina, bl. 20. sc. B, et. 3,
p e zi. zare so face în limita sumei de 00 „DECEBAL" Deva, cu numărul
2. In cazul care itelegare» sau Ici pentru fiecare noapte. 21041662 pe numele David Lucia, ap. 3C.
UT. Celelalte dispoziţii cuprinse toi
detaşarea durează mal mult dc 30 dc Anexa la Hotărîrea Guvernului nr. îl declar nul.
zile ' neîntrerupte în aceeaşi localita 553/lspi şl Hotărîrea Guvernului nr. • Pierdut legitimaţie handi
te. personalul toistituţlUor publice de •
legat sau detaşat primeşte, pentru tim 412/1931, rămîn nemodllioate. capat rijv 28, eliberată de Aso
pul ce depăşeşte 31) zile. în locul in IV. Aplicare» noilor euantumuţl sta • Caut interpreţi şi Interprelo ciaţia Handicapaţilor Deva pe
demnizaţiei prevăzute la pct. 1 o in bilite prin prezenta se va îace înee- pentru piesa „ORBIREA". Să-mi numele ' CONDUR SIMION. O
demnizaţie d e S 600 lei. Aceasta jn- scrie pe adresa : Satul Cuieş, nr. 15.
dentnlzaţie se acordă proporţional cu pind eu ciata cle i Ianuarie 10ÎC. declar nulă.
i
I „Regimul Ceauşescu a fost doborît în 24 de ore.-''
’ (Continuare din nr. 104) Interviu cu dl. VIEGILIU ZBAGANU preşedintele mul cel bun. Dar dacă vă veţi
Rep.; Vorbiţi de dreapta de la Comitetului de Reorganizare a P.C.K. lovi şi d-voastră de „năravurile"
putere, despre care opoziţia spu oamenilor, de care se plînge şi
puterea de-acum ?
ne că, de fapt, ar fi stingă! Rep.: Nu vă e teamă că veţi muniste ci produsul unei forme
V. Z .: Afirmaţia câ F.S-N.-ul fi învinuit de aroganţă şi naivi- degenerate dă doctrină. Adesea V. Z .:" Nu cred că bolile do-
ar fi un partid cîe stingă, meri tale? între doctrina noastră şi realita bîndite în ultimii doi ani sint greu
tă un premiu. F.S.N. este un V. Z .: De ce ? tea socială, contradicţia a fost de vindecat. Cu cei ce muncesc
partid de dreapta, care însă se Rep.: Fiind atît de sigur pc totală. Regimul Ceauşescu a fost sint convins că ne vom Înţelege
deosebeşte de celălalte partide de cartea d-voastră I doborît în 24 de ore tocmai de foarte bina La oamenii fără o
dreapta, prin faptul că el repre V. Z .: Cartea dreptei s-a vă aceea. pregătire specială, am descoperit
zintă dreapta paşnică în vreme ce zut deja. Dreapta nu poate decît R ep.: Regimul Ceauşescu se adeseori un extraordinar bun
„istoricii" reprezintă dreapta vi să „implementeze" un capitalism numea regim comunist». simţ şi o judecată sănătoasă. Cu
cleană, revanşardă. F.S-N.-ul a de tip colonial. Nu există nici un V. Z .: Discuţia e mai lungă... majoritatea ne voirr înţelege. Ne
devenit partidul de dreapta, care economist serios, nici un teoreti dacă alături de siguranţa locu cazul îl vor constitui lumpenii
este astăzi, abia după ce echipa cian de prestigiu care să accepte lui de muncă, a asistenţei medi intelectuali...
Roman a acaparat întreaga con ceea ce se face acum în întreaga cale, învăţămînt gratuit etc., ar Rep.: Explicaţi.»
ducere. Europă de Răsărit Am cîteva fi existat şi pluralism politic, li V. Z, j Lump, înseamnă în
Eep.: Care ar £i modelul de sute de pagini de material care bertatea presei, dreptul de a că nemţeşte haimana. Cînd spun
societate propus de d-voastră ? dovedesc câ pe calea sinucigaşă lători în străinătate, atunci aş fi lumpeni intelectuali mă gîndesc
1 V. Z .: Societatea suedeză şi în pe care a pornit pentru partea fost de acord să-l numim regim la o faună de inşi cu aere de in
general nordicii, sint destul de a- aceasta de lume nu există nici o comunist. telectuali de elită, care în reali
proape de ceea ce vom face noi şansă. Şi dacă se insistă pe acest R ep.: Să înţeleg că vă deta tate sint nededaţi efortului min.
aici după ce vom ciştiga alege drum, copiii care se nasc acum şaţi cu totul de comuniştii dc di ţii. Din nefericire, printre Tnte-
rile... voi' trăi cu mult mai râu decit nainte de 1989 ? lectualii noştri, lumpenii sint
Rep.: Sînteţi atît de siguri câ am trăit noi in 1989. Capitalismul V. Z .: Nu numai că ne detaşăm numeroşi. Fără cultură, plini de
le veţi cîştiga ? primitiv, de tip colonial, este un noi de ei dar se detaşează şi ei complexe, devoraţi de dorinţa de
V. Z .: Românii nu sânt nici sistem 60ciaî net inferior socia de noi. Dintre foştii demnitari ai privilegii, incompatibili să citeas
sinucigaşi, nici masochişti. Au lismului de cazarmă. P.CiU, o minoritate absolut ne că o carte, ei merg, cel mai ade
fost duşi de nas. li s- p promis R ep.: Dar se poate spune la semnificativă se mai considera sea, după mirosul fripturii. De
democraţie, prosperitate, civili fel de bine că şi cartea comuniş astăzi comunişti. aceea ei sint o masă de manevră
zaţie şi în schimb au fost arun tilor s-a văzut vreme de 45 de R ep.: Aţi fost membru P.C.K. extrem de periculoasă. Spiritul
caţi într-o băltoacă de sărăcie şi ani„. şi înainte ? lor primitiv este incapabil să asi.
promiscuitate. Feste patru ani V. Z .: Istoria a fost blocată V. Z .: Da. Din 1976. mileze altceva decît slogane...
promisiunile dreptei nu vor mai pînă în 1985 şi nu noi am blo R ep.: Deci, după cum afirmaţi, i (va urma)
face prea multe parale. Atunci ro cat-o. Tot ceea ce am trăit noi numai d-voastră veţi putea adu
mânii vor vota cu stingă. nu a fost produsul doctrinei co ce societatea românească pe dru MARIA PIETRARII
CÂLÂUZA • NR. 105 • 1992
